Strategia de Dezvoltare Generală a județului Harghita pentru perioada

Strategia de Dezvoltare Generală a județului Harghita pentru perioada 2015 – 2020

R omA c ti v Bu siness Consulting

1 / 150

Versiunea 3.1 DRAFT August 2016

Servicii de consultanță în elaborarea ”Strategiei de Dezvoltare Generală a județului Harghita pentru perioada 2015 – 2020”


Cuprins 1.

Aspecte introductive și metodologice ..................................................................................................... 5

2.

Analiza situației existente ........................................................................................................................ 7 2.1 Structura demografică ............................................................................................................................ 7 2.1.1 Populația județului .......................................................................................................................... 7 2.1.2 Forța de muncă ................................................................................................................................ 9 2.1.3

Analiza diagnostic în ceea ce privește demografia ................................................................ 10

2.2 Economie şi sectorul de activităţi comerciale ...................................................................................... 11 2.2.1 Analiza situației economice la nivel de județ ............................................................................... 11 2.2.2 Situația sectoarelor economice ..................................................................................................... 14 2.2.3 Analiza investițiilor ........................................................................................................................ 15 2.2.4 Analiza domeniilor de specializare economică ............................................................................. 18 2.2.5

Analiza diagnostic în ceea ce privește economia și sectorul de activități comerciale .......... 18

2.3 Agricultură, zootehnie și silvicultură .................................................................................................... 19 2.3.1

Analiza fondului funciar .......................................................................................................... 19

2.3.2

Exploatări agricole organizate ................................................................................................ 21

2.3.3

Exploatări zootehnice organizate ........................................................................................... 21

2.3.4

Silvicultura .............................................................................................................................. 22

2.3.5

Analiza diagnostic în ceea ce privește agricultura, zootehnia și silvicultura ........................ 23

2.4 Energie, resurse naturale și mediu ....................................................................................................... 24 2.4.1 Energie și eficiență energetică ...................................................................................................... 24 2.4.2 Resurse naturale şi mediu înconjurător ........................................................................................ 27 2.4.3 Gestionarea deșeurilor .................................................................................................................. 28 2.4.4 Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul energiei și resursele naturale .......................... 28 2.5 Infrastructură și echipare teritorială .................................................................................................... 30 2.5.1 Infrastructura de transport ........................................................................................................... 30 2.5.2 Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare ........................................................................ 32 2.5.3 Infrastructura tehnico – edilitară .................................................................................................. 33 2.5.4

Analiza diagnostic în ceea ce privește infrastructura ............................................................ 35

2.6 Turism ................................................................................................................................................... 36 2.6.1 Resurse de turism .......................................................................................................................... 36 2.6.2 Potențialul turistic ......................................................................................................................... 38 2.6.3 2 / 150

Analiza diagnostic în ceea ce privește turismul ..................................................................... 41



2.7 Educație și învățământ ......................................................................................................................... 42 2.7.1

Infrastructura educațională existentă .................................................................................... 42

2.7.2

Resursele umane din domeniul educației .............................................................................. 44

2.7.3

Situația școlarizării .................................................................................................................. 44

2.7.4

Oferta și cererea de forță de muncă raportată la evoluția sectoarelor economice din județ 45

2.7.5

Analiza diagnostic în ceea ce privește educația ..................................................................... 45

2.8 Sănătate ................................................................................................................................................ 47 2.8.1 Infrastructura de sănătate ............................................................................................................. 47 2.8.2 Gradul de sănătate al populației ................................................................................................... 48 2.8.3 2.9

Analiza diagnostic în ceea ce privește sănătatea ................................................................... 48

Social ............................................................................................................................................... 49

2.9.1

Analiza nivelului de trai .......................................................................................................... 49

2.9.2

Situaţia persoanelor dezavantajate ....................................................................................... 50

2.9.3

Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul social ......................................................... 51

2.10

Cultură și culte ................................................................................................................................ 52

2.10.1

Analiza domeniului cultură și culte ........................................................................................ 52

2.10.2

Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul cultural ...................................................... 55

2.11

Tineret și sport ................................................................................................................................ 56

2.11.1

Sport ........................................................................................................................................ 56

2.11.2

Tineret ..................................................................................................................................... 57

2.11.3

Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul tineret și sport .......................................... 59

2.12

Capacitate administrativă și mediul asociativ ............................................................................... 60

2.12.1

Structura Consiliului Județean ................................................................................................ 60

2.12.2

Asociații de dezvoltare inter-comunitară .............................................................................. 60

2.12.3

Grupuri de acțiune locală ....................................................................................................... 61

2.12.4

Societate civilă (ONG, fundații, composesorate etc) ............................................................. 61

2.12.5 Colaborare transfrontalieră ........................................................................................................ 61 2.12.6 2.13

3.

Analiza diagnostic în ceea ce privește capacitatea administrativă și mediul asociativ ........ 62

Structura problematicii la nivelul județului și potențialul real de dezvoltare .............................. 63

2.13.1

Identificarea problemelor majore .......................................................................................... 63

2.13.2

Identificarea potențialului real de dezvoltare ....................................................................... 65

Conceptul de dezvoltare strategică a județului Harghita ...................................................................... 66 3.1 Contextul regional, național și european ............................................................................................ 66

3 / 150



3.3 Direcții strategice de dezvoltare. Priorități și obiective de dezvoltare ............................................... 77 Direcția strategică de dezvoltare 1. Creșterea economică susținută .................................................... 77 Direcția strategică de dezvoltare 2. Dezvoltarea administrației publice .............................................. 84 Direcția strategică de dezvoltare 3. Creșterea calității locuirii .............................................................. 87 4.

Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte .......................................................................... 96 4.1 Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte aferente direcției strategice 1 ...................... 97 Portofoliul de proiecte al Consiliului Județean aferent direcției strategice 1: ..................................... 99 4.2 Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte aferente direcției strategice 2 .................... 101 Portofoliul de proiecte al Consiliului Județean aferent direcției strategice 2: ................................... 103 4.3 Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte aferente direcției strategice 3 .................... 104 Portofoliul de proiecte al Consiliului Județean aferent direcției strategice 3: ................................... 108

5.

Cadrul de implementare, monitorizare și evaluare a strategiei .......................................................... 113 5.1 Planul de monitorizare al Direcției strategice de dezvoltare 1. Creșterea economică susținută ..... 115 5.2 Planul de monitorizare al Direcției strategice de dezvoltare 2. Dezvoltarea administrației publice125 5.3 Planul de monitorizare al Direcției strategice de dezvoltare 3. Creșterea calității locuirii .............. 130

4 / 150



1. Aspecte introductive și metodologice Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Generală a Judeţului Harghita 2015 - 2020 este un proiect implementat de Consiliul Judeţean Harghita în parteneriat cu societățile comerciale Regional Consulting & Management S.A. și RomActiv Business Consulting S.R.L. în perioada decembrie 2015 – mai 2016. Prezentul document este structurat pornind de la cerinţele Consiliului Judeţean Harghita exprimate în Caietul de sarcini aferent proiectului, fiecare capitol abordând atât tematica minimală sugerată cât şi alte aspecte identificate a fi importante pe parcursul elaborării materialelor. În ceea ce privește activitățile care au fost realizate pentru elaborarea acestui document, conform cerințelor caietului de sarcini, acestea au vizat următoarele etape și activități: • Etapa I: o Culegerea de informații, clasificarea și catalogarea coerentă a acestora în vederea întocmirii unei baze de date utile pentru realizarea de analize pentru toate domeniile luate în studiu pentru elaborarea strategiei. o Prelucrarea informațiilor și a datelor o Pregătirea strategiei și a fișelor de proiecte (varinta draft) • Etapa II: o Organizarea de consultări publice, forumuri și evenimente de informare publică, prin: § postarea pe site-ul Consiliului Judeţean Harghita a textului variantei draft a strategiei pentru consultare publică; § elaborarea unui sumar al strategiei şi transmiterea acestuia instituţiilor locale, organizaţiilor non-guvernamentale, agenţilor economici, precum şi altor actori locali interesaţi; § organizarea a 4 forumuri de consultări zonale; § Oferirea de asistenţă tehnică şi consultanţă pentru Autoritatea Contractantă privind organizarea unor întâlniri de analiză a strategiei, în vederea receptării comentariilor, opiniilor şi sugestiilor participanţilor (reprezentanţi autorităţi publice locale, instituţii publice locale, sector non-guvernamental, mediu de afaceri) cu privire la nevoile identificate şi recomandările formulate; § folosirea de instrumente de comunicare on-line (ex. forum de discuţii) care nu presupun achiziţionarea de licenţe software de către Autoritatea Contractantă. • Etapa III: o Finalizarea documentului strategic, conform comentariilor, opiniilor și sugestiilor recepționate în urma consultării publice 5 / 150



În procesul de elaborare a analizei au fost folosite următoarele instrumente metodologice: • Cercetare cantitativă, constând în cercetare de birou şi analiza de date statistice colectate în urma transmiterii de solicitări de informaţii către instituţii judeţene şi naţionale. Au fost utilizate următoarele seturi de date: o date statistice colectate de la Institutul Naţional de Statistică; o date ale Oficiului Județean al Registrul Comerţului, ale Camerei de Comerț și Industrie Harghita, date privind agenţii economici contribuabili din evidenţa ANAF şi/sau listaţi în baza de date listafirme.ro, www.risco.ro; o date furnizate de Consiliul Județean Harghita, prin compartimentele și direcțiile de specialitate; o alte date puse la dispoziţie de instituţii precum Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția pentru Asistență Socială, Direcţia de Sănătate Publică, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Direcţia pentru Agricultură, Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Agenția pentru Protecţia Mediului ş.a. • Cercetare calitativă prin: o analiza materialelor documentare din diferite surse (ex. strategii sectoriale de dezvoltare); o interviuri detaliate, discuții focusate, întâlniri de consultare şi vizite pe teren. În perioada de elaborare a analizei, în cadrul etapei de culegere a datelor au avut loc cinci întâlniri de consultare şi 10 întâlniri individuale, întâlniri la care au participat mai mult de 70 persoane. De asemenea, în procesul de analiză au fost consultați 7 specialiști externi din diferite domenii. Discuţiile focusate au surprins aspecte precum competitivitate economică, domeniul social la nivel judeţean, patrimoniul natural, aspecte legate de mediul înconjurător şi capacitate administrativă. În plus, întâlnirile individuale cu reprezentanţi ai unor instituţii / organizaţii publice şi private din cadrul judeţului au permis identificarea şi detalierea unor nevoi şi aspecte punctuale şi racordarea obiectivelor şi proiectelor propuse în cadrul strategiei la acestea. În procesul de consultare a strategiei, în cadrul etapei de consultare publică, au avut loc X întâlniri de consultare şi aproximativ XX întâlniri individuale, la care au participat mai mult de XX persoane. Întâlnirile individuale cu reprezentanţi ai unor instituţii / organizaţii publice şi private din cadrul judeţului au permis validarea viziunii strategice asupra dezvoltării județului Harghita și identificarea şi detalierea unor idei de proiecte care să fie susținute și implementate în perioada imediat următoare. Consiliul Judeţean Harghita şi echipa de consultanţi implicată în proiectul de elaborare a Strategiei mulţumeşte tuturor instituțiilor, organizaţiilor şi persoanelor care au contribuit la acest proces punând la dispoziţie materiale şi date, participând la discuţii de consultare sau transmiţând observații și recomandări. 6 / 150


I.


ANALIZA SOCIO – ECONOMICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE

2. Analiza situației existente 2.1 Structura demografică 2.1.1 Populația județului Demografie Datele furnizate de Recesământul Populației și al Locuințelor din anul 2011, poziționează județul Harghita pe locul 5 din 6 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru, din punct de vedere al numărului de locuitori, cu un cuantum de 310.867 locuitori și o pondere regională de 13,16%. Analizând dinamica demografică, faţă de anul 1992, se constată o reducere a populației cu 10,76% (37.468 locuitori). Principalii factori ce au determinat diminuarea populației au fost scăderea sporului natural și migrația, factori manifestați concomitent de-a lungul perioadei analizate (a se consulta tabelul „Populația la ultimele recensăminte în jud. Harghita și în Regiunea Centru” din Anexa 2). Populația activă Luând în calcul datele furnizate de Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 și raportând populația la suprafața județului (6.639 km2), rezultă o densitate de 46,82 loc/km2, mai mică decât media regiunii (69,23 loc/km2) şi mai scăzută faţă de media naţională de 84,4 locuitori /km2. Densitatea scăzută înregistrată la nivel județean este explicată în principal prin faptul că nu există orașe cu peste o sută de mii de locuitori, o mai mare parte a populației trăiește în mediul rural decât urban iar relieful a avut de-a lungul timpului o influență semnificativă în dispersia amplasării așezărilor umane, diferențele fiind observabile între partea centrală sau nord-estică față de arealul sudic și nord-vestic (a se consulta harta „Densitatea populației la nivelul jud. Harghita” din Anexa 2). Potrivit datelor din anul 2011, 57,41% din populația județului trăia în mediu rural; astfel specific județului este faptul că datorită dimensiunilor mici ale așezărilor, nu există o discrepanță majoră între concentrarea populației din mediul rural și concentrarea populației în mediul urban, aspect demonstrat și prin faptul că doar 9 comune din județ au mai mult de 5.000 de locuitori și existența a câteva comune care numără mai mulți locuitori decât unele orașe din județ. Principalele aglomerări urbane sunt reședința de județ, Miercurea Ciuc, municipiile Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni (a se consulta tabelul: “Numărul locuitorilor în cele mai mari așezări din jud. Harghita în 2011”, din Anexa 2). Situația numărului de locuitori pe tipuri de localități este prezentată detaliat în anexe: “Populația la ultimele recensăminte în jud. Harghita și în Regiunea Centru“, “Numărul locuitorilor în cele mai mari așezări din jud. Harghita în 2011“. Populația pe grupe de vârstă (a se consulta figura: “Evoluția populației județului Harghita pe grupe de vârstă (ani)”, din Anexa 2) În ultimii 23 de ani, structura și ponderea grupelor de vârstă s-au modificat dramatic, tendințele de îmbătrânire ale populației, se concretizează prin scăderea continuă a numărului copiilor și adulților tineri, în anul 2015, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-14 de ani a 7 / 150



înregistrat o scădere de -36,47% față de anul 1992 (ajungând la 22,21% din populație); cumulat cu creșterea numărului persoanelor de peste 60 de ani, cu 27,66% (grupa de vârstă de peste 60 ani ajungând în anul 2015 la 21,26% din populație). (a se consulta figura „Evoluția populației județului Harghita pe grupe de vârstă (ani)” din Anexa 2). Evoluția numărului de locuitori din grupa de vârstă 25-59 ani - populația activă – a fost una favorabilă, în creștere până la o valoare înregistrată de 172.380 locuitori (51,53% din totalul populației). Fenomenul poate fi explicat prin faptul că, între anii 1980-1990 rata natalității era mai crescută, iar copiii născuți atunci, alcătuiesc acum populația activă. Deoarece rata natalității are un trend descendent în orizontul apropiat, județul Harghita se va confrunta cu o scădere a populației active și în același timp, o creștere a ratei de îmbătrânire a populației. (a se consulta tabelul „Numărul nașterilor în perioada 1990-2014” din Anexa 2). Structura etnică Din anul 2011, 82,89% din populația județului Harghita (257.707 de locuitori) s-au declarat de etnie maghiară, comunitatea românească a numărat 39.196 de locuitori (12,60% din populația județului), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 5.326 (1,71% din populația județului). Scăderea populației de etnie maghiară a fost constantă între ultimele recensăminte (-7%), dar pentru comunitatea românească s-a constatat o scădere mai accentuată la ultimul recensământ de -17%. (a se consulta tabelele: „Distribuția comunităților etnice în anul 2011” și „Distribuția etnică în județul Harghita între anii 1930-2011” și detaliile din Anexa 2) Populația de etnie romă (în creștere la ultimul recensământ cu 28%) nu este uniform distribuită la nivelul județului, analizând distribuția teritorială se constată o concentrare a populației rome în localități precum: Miercurea Ciuc, Toplița, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Avrămești, Săcel, Secuieni. În ceea ce priveşte limba maternă mai multe persoane recunosc limba maghiară ca limba maternă (84,09% din populația județului) decât numărul de persoane care s-au declarat de etnie maghiară (82,89%). (a se consulta tabelul: „Distribuția populației după limba maternă”, din Anexa 2) Migrația populației (a se consulta figura: “Diferența dintre numărul persoanelor sosite și plecate din județ (migrație externă” și detaliile din Anexa 2) Migrația a avut un caracter pregnant în perioada 1992 - 1997, iar de atunci, scăderea populației a fost în medie, cu 530 de locuitori / an, manifestându-se atât ca formă de migrare regională către zonele mai dezvoltate și cu potențial de dezvoltare și angajare (de exemplu: Brașov, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca), cât și ca migrație în exteriorul României, în state precum Ungaria, Italia, Spania, Franța. După anul 2007 fenomenul de migraţie s-a diminuat semnificativ ca amploare, neexistând diferențe mari între numărul persoanelor sosite (medie anuală 3.565) și plecate din județ (4.330), însă pentru a putea contracara persistența acestui fenomen este necesar ca în special populația cu calificare redusă să fie încurajată să lucreze cu forme legale de muncă, să se dezvolte din punct de vedere al pregătirii profesionale astfel încât să aibă o mobilitate mai mare pe piața forței de muncă la nivel local, pentru a nu mai fi tentați să migreze. 8 / 150



2.1.2 Forța de muncă Populația activă (a se consulta figura “Categorii de populație după nivelul ocupării și rata de ocupare a forței de muncă în perioada 1990-2014” din Anexa 2) După o descreștere cu -28% din 1990 până în 2004, populația activă a județului Harghita sa stabilizat până în 2014, la o medie anuală de 141.250 persoane. În anul 2014, numărul mediu de salariați din județ era de 59.700 persoane, aproximativ 34,63% din populația în vârstă de muncă (172.198 locuitori între 25 și 59 de ani). O parte a populației inactive din județ este dată de numărul mediu al pensionarilor înregistrați; în anul 2015 erau înregistraţi 73.7691 pensionari, cu o pensie medie lunară de 842 lei2, în ușoară creștere în ultimii 5 ani. Numărul pensionarilor a avut un trend crescător după schimbarea regimului comunist. Au existat doi factori importanţi care au influențat creșterea numărului pensionarilor între 1990 și 2010, și anume: reducerea locurilor de muncă prin închiderea fabricilor și schimbarea structurii ramurilor economice și descreșterea populației datorită îmbătrânirii și migrației. Fenomenul creșterii pensionarilor este însoțit de reducerea populației active. După anii 2000 crește numărul pensionarilor dar într-un ritm mult mai lent. Nivelul ocupării (a se consulta harta „Rata populației active(%), 2015” și tabelul “ Categorii de populație după nivelul ocupării și rata de ocupare a forței de muncă în perioada 1990-2014” din Anexa 2) Rata de ocupare a forței de muncă a avut un trend descrescător după schimbarea regimului comunist, până în 2004 (60%), când a reluat un trend crescător care s-a menținut până în 2014 (66,7%). Municipiul Miercurea – Ciuc înregistrează 18.461 salariați din totalul numărului mediu al județului, urmat de Municipiul Odorheiu Secuiesc care deține 14.141 salariați, restul municipiilor și orașelor au sub nivelul de 10.000 de salariați. Din punct de vedere al numărului mediu de salariați, în mediul urban se regăsesc 81,26%, respectiv 18,74% în mediul rural. Analizând domeniile de specializare economică ale județului, sectoarele economice ce mobilizează cea mai multă forță de muncă sunt sectorul serviciilor (56%), industriei și construcțiilor (41%), mai precis domenii de activitate precum: comerțul cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută; industria alimentară; fabricarea mobilei și a băuturilor. (a se vedea figura “Distribuția numărului de salariați pe sectoare economice în județul Harghita” și tabelul “Indicele de specializare economică a judeţului Harghita”, capitolul 2.2 din Anexa 2). Câştigul salarial nominal mediu brut lunar la nivelul judeţului Harghita a fost în anul 2014 de 1.713 lei, în creştere de la un an la altul, ca medie situându-se la mijlocul clasamentului la nivel naţional. (a se consulta tabelul “Câştigul salarial nominal mediu brut lunar la nivel de județe” capitolul 2.2, din Anexa 2) 1

Conform INSSE, indicatorul PNS101D - Numărul mediu trimestrial / anual al pensionarilor pe tipuri de asigurări sociale, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe consultat în 19.04.2016 2 Conform INSSE, indicatorul PNS102D - Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat și agricultori, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe, pe trimestre și ani consultat în 19.04.2016

9 / 150



2.1.3 Analiza diagnostic în ceea ce privește demografia

Puncte tari

• Numărul locuitorilor cu vârstă de muncă este semnificativ mai mare în raport cu celelalte grupe; • Distribuția echilibrată a populației pe medii de viață – urban și rural; • Tendința de echilibrare a balanței migrației; • Creșterea ponderii populației cu vârstă de muncă (25-59 ani); • Concentrarea forței de muncă salariată în mediul urban

• • • •

•

• • • • • • • •

Puncte slabe

Populația în scădere; Spor natural în scădere, negativ; O mai mare parte a populației trăiește în mediul rural; Persistența fenomenului de emigrație (către zone/țări mai dezvoltate) superior celui de imigrație; • Dimensiuni mici ale populației așezărilor; • Îmbătrânirea demografică; • Scăderea continuă a numărului copiilor și adulților tineri; • Ponderea salariaților este scăzută în raport cu populația activă Context regional și național Densitatea populației este scăzută în comparație cu alte județe din Regiunea Centru; Ritmul de scădere al populației din județul Harghita pe orizontul de timp 1992-2011 este inferior în comparație cu valorile înregistrate la nivelul Regiunii Centru (-12,62%) și la nivel național (-11,79%); Ponderea populației de etnie maghiară este mai mare în județ (82,89%) decât la nivel regional (29,05%) și național (6,26%); Rata de ocupare a forței de muncă înregistrată în anul 2014 - 66,7%, este mai mare decât rata înregistrată în Regiunea Centru (64,6%) și mai mică decât cea de la nivel național (66,9%); • • • •

Conform statisticilor anuale din anul 2014, județul Harghita deține aproximativ 11,29% (65.486) salariați din totalul numărului mediu de salariați la nivel de regiune și 1,45% din numărul mediu de salariați la nivel național. Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Populația județului continuă să descrească iar populația cu vârstă de muncă ănregistrează o tendința de îmbătrânire a populației; Orașele existente nu vor atinge nivel de poli urbani; Tendință de accentuare a diminuării comunității românești; Tendința de creștere a ponderii populației rome; Presiunea socială devine din ce în ce mai pregnantă în unele zone în care există o concentrare mai mare a populației defavorizate, de exemplu populația romă; Incapacitatea mediului rural de a absorbi mai multă forță de muncă (în prezent, peste 50% din salariați sunt concentrați în 2 municipii - Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc); Interesul pentru formarea profesională și continuarea studiilor va genera în continuare migrarea tinerilor spre alte centre universitare în lipsa dezvoltării infrastructurii educaționale la nivel județean; Lipsa stimulentelor de dezvoltare profesională și educațională determină populația slab calificată să migreze în străinătate, acolo unde activitatea prestată este mai bine remunerată decât la nivel județean.

Recomandări: • Măsuri de păstrare a populației în cadrul județului și de atragere de noi locuitori; măsuri de creștere a natalității orientate către creșterea calității locuirii, • Stimularea populației active să lucreze ca forță de muncă salariată, respectiv stimularea agenților economici în vederea încurajării angajării de personal salariat și diminuarea muncii la negru vizând pe termen mediu și lung creșterea economică;

10 / 150


•

• •


Scăderea taxelor locale pentru atragerea de investitori în județ și crearea de noi locuri de muncă, stimularea și susținerea spiritului antreprenorial în rândul populației din mediul rural și al populației tinere din mediul urban cu scopul consolidării mediului de afaceri existent; Dezvoltarea serviciilor din domeniul asistenței sociale, de sănătate (tip wellness) sau destinate petrecerii timpului liber pentru seniori; Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor educaționale în scopul dezvoltării profesionale și pentru asigurarea cuplajului cu piața muncii;

2.2 Economie şi sectorul de activităţi comerciale 2.2.1 Analiza situației economice la nivel de județ Nivelul Produsului Intern Brut (PIB) În anul 2013, după o evoluție cu un trend de creștere, valoarea PIB-ului județului Harghita a fost de 6.915,6 milioane lei, cu o pondere relativ constantă (9,80% din PIB-ul regional), indicând un ritm de creștere a PIB-ului judeţean sincronizat cu cel regional și național. (a se consulta tabelul “Evoluția competitivității (PIB/loc., milioane lei)”, figura “ Evoluţia PIB în cadrul Regiunii Centru (mil. lei) REV.2 SEC2010” și detaliile din Anexa 2) Componentele Produsului Intern Brut (PIB) (a se consulta figura “Evoluția productivității muncii (PIB/populația ocupată civilă, lei/loc) 20082012” din Anexa 2) Pentru a analiza evoluția competitivității, indicatorul PIB/loc. a fost descompus în trei indicatori respectiv: productivitatea muncii (PIB/populația ocupată civilă), rata de ocupare (populația ocupată civilă/populația în vârstă de muncă) și rata populației active din populația totală (populația în vârstă de muncă/populația totală), indicatorii de ocupare sunt analizați detaliat în subpunctul Populația ocupată / rata șomajului. (a se consulta tabelul “Evoluția ratei de ocupare (populația ocupată civilă/populația în vârstă de muncă)”, din Anexa 2) În timp ce se înregistrează o creștere continuă a valorilor PIB la nivelul țării, şi la nivel regional, în județul Harghita se observă o descreștere între anii 2009 și 2010, iar creșterea înregistrată între 2010-2012 este mult mai lentă decât creșterea medie națională. Evoluția productivității muncii la nivel judeţean (PIB/populație ocupată) este asemănătoare cu evoluția PIB-ului/locuitor, având ritmuri de creştere sub media națională, respectiv ritmuri de creștere mai mici. Această situație este generată în principiu de structura economiei: sectoarele mai puțin productive (de ex: agricultura, silvicultura, industria extractivă, industria prelucrătoare etc.) predomină economia județului Harghita, în timp ce sectoarele cele mai performante (de ex.: producția de energie electrică, IT, comerț cu ridicata, transport și depozitare, spectacole) sunt subreprezentate în județ (doar ~48% din cifra de afaceri). Evoluția sferei antreprenoriale

11 / 150



În analiza sferei antreprenoriale din județ, datele utilizate vizează activitatea entităților care desfășoară activități înregistrate la ONRC, nefiind preluate în analiză date cu privire la entitățile care nu au fost constituite în scop economic dar al căror rezultate se pot propaga indirect în economie. Mediul de afaceri al județului Harghita a înregistrat un declin din punctul de vedere al numărului de firme active3 în perioada 2010 – 2011, 2011 fiind cel mai slab an din acest punct de vedere (6.903 de societăți active). Din anul 2012 s-a înregistrat o creștere care a continuat până în 2014, când erau înregistrate 7.288 de societăți active. (a se consulta figura “Evoluția numărului de firme active din județul Harghita în perioada 2010 – 2014”, din Anexa 2) În ceea ce privește evoluția numărului întreprinderilor din sectoarele mai productive între anii 2011 și 2014, s-a înregistrat o creștere lentă ale acestora în județul Harghita, o scădere bruscă a numărului lor s-a evidențiat în cazul sectorului de comerț între anii 2010-2011, datorită crizei economice. (a se consulta tabelul “Evoluția numărului întreprinderilor active pe sectoare ale economiei”, din Anexa 2) În structura întreprinderilor din punct de vedere al numărului de angajați predominată IMMurile (mai ales microîntreprinderile), iar numărul total al întreprinderilor ce revin la 1000 de locuitori este mai redus în cazul județului Harghita decât media națională, ceea ce indică un profil antreprenorial mai scăzut. (a se consulta figura “ Întreprinderi la 1000 de locuitori după numărul de salariați, anul 2014”, din Anexa 2) Indicatori financiari ai întreprinderilor Mediul de afaceri din județul Harghita este compus în cea mai mare parte din întreprinderi active în domeniul serviciilor (4.864 societăți), reprezentând 66,73% din întreprinderile din județ. Structura mediului de afaceri este similară celei la nivel naţional (4,3% - agricultură/ 29% - industrie/ 66,7% - servicii). (a se consulta figura “Structura mediului de afaceri din punct de vedere al numărului de întreprinderi (România - stânga și Jud. Harghita - dreapta)” din Anexa 2) Din punct de vedere al cifrei de afaceri generată de acestea, tot întreprinderile active în domeniul serviciilor generează cea mai mare parte a cifrei de afaceri (52,13%). Conform datelor ORC Harghita, în 2014 funcționau4 8.532 societăți comerciale, ce au realizat 8.575 milioane lei cifră de afaceri cumulată în 2014. (a se consulta figura “Evoluţia cifrei de afaceri generată de mediul de afaceri din jud. Harghita (mil. lei)”, din Anexa 2) Mediul de afaceri a fost puternic afectat de criza economică cunoscând un declin semnificativ în 2010. Toate sectoarele şi-au revenit în 2011 prezentând un reviriment de +7,9% în servicii, +8,2%, în industrie și construcții, respectiv +20% în agricultură, silvicultură și pescuit. Dacă în agricultură creșterea s-a menținut, în 2012 industria și construcțiile au frânat până la +1,6% , iar sectorul serviciilor similar, +1,7%. 2013 a fost un an de dinamizare puternică atât pentru agricultură, silvicultură și pescuit (+18,6%) cât și pentru industrie și construcții (+11,7%), însă serviciile au stagnat (-0,7%). În 2014, agricultura a frânat (+8,7%), serviciile au început să-și revină (+2,9%) însă industria 3

Întreprinderea activă este entitatea care, din punct de vedere economic este activă (în perioada de observare), respectiv realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli și întocmește bilanț contabil. 4 cifră de afaceri mai mare decât 0

12 / 150



și construcțiile au încetinit (-8,9%). (a se consulta figura “Evoluţia cifrei de afaceri generată de mediul de afaceri din jud. Harghita (mil. lei)”, din Anexa 2) După o perioadă statică 2011-2013, anul 2014 a arătat o creștere a profitului generat de societăţile comerciale atât în domeniul industrie-construcții cât și în cel al serviciilor. (a se consulta figura “ Evoluţia profitului generat de mediul de afaceri din jud. Harghita (mii lei)”, din Anexa 2) Există diferențe mari de profitabilitate a firmelor din diferitele sectoare în județul Harghita, astfel valori scăzute de profitabilitate sunt înregistrate în sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit, iar valori relativ mari în sectoarele de intermedieri financiare și asigurări, tranzacții imobiliare, activități profesionale, științifice și tehnice. Sectoarele cu profitabilitate mai redusă sunt prezente într-o pondere mai mare decât media națională în județ, iar cele cu profitabilitate mare sunt subreprezentate în județ. Analiza rentabilității întreprinderilor din județul Harghita conduce la o imagine similară celei de la nivel naţional. (a se consulta tabelul și figura ”Profitabilitatea și rentabilitatea întreprinderilor din jud. Harghita, anul financiar 2014”, din Anexa 2) Populația ocupată / rata șomajului Numărul populației ocupate în 2014, în județul Harghita, era de 92,6 mii persoane. În anul 2015, rata medie a șomajului era de 3,16% în județul Harghita, mai mare decât media națională, (2,80%). La nivelul localităților se observă faptul că în municipiile și orașele județului Harghita, rata șomajului se afla sub 3% (cu excepția Municipiului Gheorgheni, unde rata șomajului a fost de 3,70% în 2015). Cele mai înalte valori de rată a șomajului se găsesc în cazul comunelor de-a lungul periferiei vestice a județului, unde se înregistrează şi un nivel de trai mai scăzut. (a se consulta figura „Evoluția ratei șomajului 2008-2014” şi harta „Rata șomajului” din Anexa 2) Pe tot parcursul perioadei analizate, evoluția ratei de ocupare ne arată valori mai mari în județul Harghita, comparativ cu regiunea Centru, respectiv România. (a se consulta figura: Evoluția ratei de ocupare5 (populația ocupată civilă/populația în vârstă de muncă) din Anexa 2) Valorile înregistrate în municipii și orașe sunt mai mari decât cele din zonele rurale. Rata medie a populației active în județul Harghita a fost de 68,85%, mai scăzută decât la nivelul României (69,74% - 2015). Concentrarea mediului de afaceri Cea mai mare parte a agenţilor economici sunt localizaţi în mediul urban (62,55%), în special în Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc, dar şi în Gheorgheni, Toplița și Cristuru Secuiesc. Un aspect pozitiv este faptul că astfel de arii de concentrare sunt situate în toate punctele judeţului, oferind oportunități în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă din mediul rural. (a se consulta harta “Concentrarea activității economice în județul Harghita (agenți economici / 1.000 loc)” din Anexa 2) Din punct de vedere al cifrei de afaceri cumulate, după principalele două orașe care nu au o specializare economică definitorie, se remarcă Borsec (reprezentativ pentru producția de băuturi răcoritoare, un singur actor economic în domeniu realizează 93,5% din cifra de afaceri pe localitate), 5

Rata de ocupare a fost calculată ca raportul dintre populația ocupată civilă și populația în vârstă de muncă.

13 / 150



Gheorgheni și Cristuru Secuiesc (unde principalul domeniu industrial este fabricarea mobilei dar reprezintă doar mai puțin de 10% din cifra de afaceri pe localitate). 2.2.2 Situația sectoarelor economice Județul Harghita a cumulat în 2014, 8,58 mld. lei cifră de afaceri (în scădere cu -2,6% față de 2013) a celor 8.532 de societăți înregistrate. Cea mai importantă contribuție la cifra de afaceri județeană este adusă de activitățile economice desfășurate în: Odorheiu Secuiesc (35,1%), Miercurea Ciuc (21,9%), Borsec (7,2%). Domeniile economice cele mai performante sunt reprezentate de industria prelucrătoare (în special industria băuturilor și prelucrarea lemnului), dar și construcțiile și comerțul. (a se consulta tabelul “Contribuția domeniilor economice în județul Harghita după cifra de afaceri și număr de societăți”, din Anexa 2). Agricultură, silvicultură și pescuit În agricultură, silvicultură și pescuit activează 365 de societăți ce au realizat în 2014, 2,9% din cifra de afaceri (245,9 mil. lei) pe tot județul, în toate domeniile cumulate. 67% revine domeniului de silvicultură și exploatare forestieră prin 206 societăți active, cu o dinamică pozitivă față de 2013 (+13,94% în cifră de afaceri). Agricultura reprezintă 32% din rezultatul domeniului cu rezultat static de la an la an. În ceea ce privește pescuitul, acest subdomeniu este în declin, cu 40,23% mai puțin realizat față de 2013. Ca distribuție zonală a tipurilor de activități agricole dominante, la nivel județean s-au evidențiat următoarele: Silvicultură (Gheorgheni, Păuleni-Ciuc, Plăieșii de Jos, Tulgheș), Exploatare forestieră (Toplița, Odorheiu Secuiesc, Borsec, Vlăhița, Bilbor, Căpâlnița, Ciuc, Sîngeorgiu, Corbu, Dârjiu, Ditrău, Joseni, Lunca de Jos, Lupeni, Praid, Remetea, Satu Mare, Sărmaș, Simonești, Subcetate, Suseni, Tușnad, Zetea), Cultura cerealelor (Gheorgheni, Cozmeni, Tușnad), Cultura legumelor (Cristuru Secuiesc, Cozmeni), Activități auxiliare pentru producția vegetală (Sărmaș, Sâncrăieni), Ferme mixte (Miercurea Ciuc, Dealu), Creșterea păsărilor (Gheorgheni), Creșterea bovinelor (Cârta), Acvacultură (Martiniș). (a se consulta tabelul “ Top activități și societăți din domeniul agricultură, silvicultură și pescuit în 2014”, din Anexa 2). Industrie și construcții Un număr de 2.468 societăți active au realizat în 2014, 3,86 mld. lei, respectiv 45% din cifra de afaceri consolidată pe județ, cu un aport substanțial din industria prelucrătoare (73,69%) și construcții (18,.49%); dinamica pe domeniu a fost însă în scădere față de 2013 (-8,9%). (a se consulta “Top activități și societăți din domeniul industrie și construcții în 2014”, din Anexa 2) Industria prelucrătoare este concentrată în următoarele zone: Industria băuturilor: Borsec, Miercurea Ciuc), Prelucrarea lemnului (lemn, mobilă): Toplița, Bilbor, Ciucsîngeorgiu, Ciumani, Dealu, Ditrău, Feliceni, Frumoasa, Lăzarea, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Ocland, Praid, Cristuru Secuiesc, Cârta, Leliceni, Păuleni-Ciuc; Industria alimentară: Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Corbu, Mădăraș, Porumbeni. (a se consulta figura “Aportul în cifra de afaceri a industriilor prelucrătoare din judeţul Harghita”, din Anexa 2)

14 / 150



Producătorii locali din industria alimentară sunt preponderent societăți cu capital local, un lucru deosebit în domeniu, în care capitalul străin este preponderent la nivel național. Gordon Prod SRL este în top 10 după cifra de afaceri la nivel național între firmele de produse lactate deținute de antreprenori locali ; similar, Harmopan S.A. în domeniul panificației. Producătorii locali depun eforturi pentru a-și consolida poziția pe piața locală și națională și pentru a-și proteja produsul alimentar creat, astfel pe teritoriul județului există producătorii locali ce și-au înregistrat rețetele consacrate și produsele tradiționale în registrele naționale aferente. (a se consulta Tabelul “Lista rețetelor consacrate și a produselor tradiționale înregistrate pe teritoriul județului Harghita”, din Anexa 2 – la detaliile pe industrii din cadrul analizei pe specializarea economică) Monoindustrializarea anumitor orașe a condus, în timp, la o serie de dezechilibre în ceea ce privește forța de muncă și migrația forței de muncă și pierderea funcțiilor urbane pentru orașele mici și mijlocii. Este cazul orașului Bălan în care închiderea minei a condus la scăderea catastrofală a numărului de angajați, motiv pentru care mai mult de jumătate din locuitori au părăsit orașul. De asemenea, orașele Gheorgheni și Toplița sunt orașe cu un pronunțat caracter industrial, fiind dependente de industria de prelucrare a lemnului sau de industria textilă. Specific industriei de fabricare a îmbrăcămintei este faptul că deși este un domeniu de specializare economică aflat în topul angajărilor din județ, aportul la cifra de afaceri a industriei prelucrătoare este de doar 6,91%. (a se consulta Tabelul “Indicele de specializare economică a județiului Harghita” și figura “Aportul în cifra de afaceri a industriilor prelucrătoare din județul Harghita”) Servicii În domeniul serviciilor, cele 5.699 societăți active în 2014 au realizat 4,47 mld. lei, respectiv 52,1% din cifra de afaceri consolidată pe județ, cu un aport substanțial din activitatea de comerț cu ridicata care concentrează 73 % și activitatea de transport și depozitare 13%; dinamica pe domeniu a fost însă în ușoară creștere față de 2013 (+2,9%). Topul societăților din domeniul serviciilor poate fi consultat în tabelul “Top activități și societăți din domeniul servicii în 2014” din Anexa 2. 2.2.3 Analiza investițiilor Investiții existente În ultimii 5 ani au fost realizate o serie de proiecte de investiții importante atât pentru infrastructura publică a județului Harghita, cât şi proiecte de investiţii privind mediul privat. Astfel, s-au realizat investiții în industria prelucrătoare reprezentând 35% din total investiții nete, deși nivelul acestora a scăzut în perioada analizată, putându-se observa însă o ușoară redresare la finalul perioadei. Creșteri semnificative au înregistrat sectoarele construcțiilor - 14% din total investiții nete, respectiv turismul şi alimentaţia publică (hoteluri şi restaurante) - circa 8% din total investiții nete. (a se consulta tabelul “Investiții nete pe activități economice (milioane lei)” și detaliile din Anexa 2) În judeţul Harghita au primit finanţare europeană numeroase proiecte publice, în cadrul POR 2007-2014 au fost contractate 87 proiecte în valoare de 444 milioane lei, din acestea valoarea proiectelor contractate în vederea sprijinirii dezvoltării microîntreprinderilor a fost de 23,5 15 / 150



milioane lei, prin intermediul a 28 proiecte. (pentru exemple de proiecte poate fi consultat tabelul “ Proiecte contractate în domeniul public în jud. Harghita”, din Anexa 2) Analizând nivelul de absorbție a fondurilor europene prin POR 2007-2013, de către UAT-urile din zona urbană, se poate remarca faptul că cea mai mare sumă a fost absorbită de municipiile Miercurea Ciuc (46,69%) și Toplița (33,48%), pe ultimele locuri situându-se municipiile Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni. (a se consulta figura “Valoarea finanțării contractate de UAT-uri din zona urbană din județul Harghita”, din Anexa 2) UAT-urile din zone rurale au fost active în obținerea de fonduri prin PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală. În perioada 2007 – 2013 au fost contractate în cadrul PNDR un număr de 2.776 proiecte de entități publice și private, valoarea totală nerambursabilă a acestora fiind de peste 122 milioane de euro6. Au existat contracte de finanțare reziliate de catre autoritatea finanțatoare, principalele probleme cu care s-au confruntat potențialii beneficiari fiind legate de asigurarea cofinanțării în vederea realizării proiectelor. (a se consulta Anexa 2, la tabelul “Investiții contractate prin principalele măsuri PNDR 2007-2013, în jud. Harghita” și detaliile privind tipurile de investiții publice și proiectele depuse) Parcuri industriale În județul Harghita nu există în prezent parcuri industriale; un demers în acest sens a fost făcut prin realizarea unui studiu7, prin care au fost determinate locaţiile ideale de construire a parcurilor industriale, însă eforturile din următoarea perioadă trebuie să se concentreze în sensul concretizării acestor demersuri. Încercările de până acum ale autorităţilor au fost îngreunate de piedicile create de populaţia ce specula oportunitatea de investiţie şi cererea pentru teren şi creştere nejustificat preţurile de vânzare, blocând astfel demersurile în acest sens. În urma analizării rezultatelor a reieșit că regiunea Ciucului s-a dovedit a fi cea mai potrivită pentru crearea unui parc industrial, însă este oportună crearea și altor parcuri industriale mai mici, care să deservească industrii cheie în județ, cum ar fi industria de prelucrare a lemnului şi industria alimentară. Din punct de vedere al funcţionalităţii este foarte importantă accesibilitatea parcului industrial, însă pe lângă atuul existenței unor artere rutiere de importanță majoră (drumuri europene), județul nu este momentan accesibil prin transport aerian, cele mai apropiate aeroporturi internaţionale se găsesc în Târgu-Mureş (153 km), Bacău (140 km), la o distanţă de două ore cu mijloacele de transport obişnuite. În această direcție s-a lansat cererea de ofertă pentru “Servicii de realizare studiu de oportunitate pentru înființarea unui aeroport în județul Harghita”, iar paralel cu această inițiativă a fost elaborat un studiu de oportunitate privind posibilitatea realizării unui aeroport internațional la Cekend8 (Comuna Căpâlnița) de către NSKI Budapesta. Investiții străine 6

Sursa: Date furnizate de Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Harghita, ianuarie 2016 FIDIBE = Development of Innovative Business Parks to Foster Innovation and Entrepreneurship, proiect de dezvoltare transnaţional. CJ Harghita s-a alăturat ca partener consorţiului condus de Közép-Pannon Regionális Fejlesztési Zrt. http://www.fidibe.eu/ 8 Sursa: http://spme.ro/ro/nd/1161/7.situatia-actuala-a-aeroportului-din-ciceu; 7

16 / 150



În ceea ce privește repartizarea pe țări de origine a soldului ISD în județul Harghita, topul țărilor cu cele mai mari sume în anul 2015 este reprezentat de: Ungaria (28,8%), Belgia (17,3%), Olanda (16,5%), Austria (10,7%), respectiv Spania (9,8%). (a se consulta figura “Situația investițiilor străine (lei) în jud. Harghita, la 31.12.2015” și detaliile din Anexa 2) Până în 2014, majoritatea investițiilor străine în județul Harghita s-au realizat în domeniul industrial și de construcții (73,14%, reprezentând un total de 4,3 mil. lei, realizat de 172 de investitori), cu cele mai mari investiții în perioada 2010 – 2015. Domeniul serviciilor a atras 23,14% din investițiile străine în perioada analizată, respectiv 1,36 mil. lei, prin 331 de investitori. În domeniul agricultură, silvicultură și pescuit, 20 de investitori au adus un aport total de 218.035 lei. Se constată ca valoarea medie a unei investiții în industrie și construcții a fost de 25.000 lei, în agricultură, silvicultură și pescuit de 10.900 lei iar pentru servicii, de doar 4.100 lei. Anii 2010 și 2011 au fost cu o concentrare mai mare investițională, 110 investiții /an, în anii următori, interesul s-a diminuat până la doar 60 de investiții în 2015. (a se consulta figurile “Evoluția investițiilor străine (total aport subscris, lei) în jud. Harghita”, “Top domenii de investiții străine în industrie și construcții 2010-2015”, “Top domenii de investiții străine în servicii 2010-2015”, “Top domenii de investiții străine în agricultură, silvicultură și pescuit 2010-2015”, din Anexa 2) Cercetare, dezvoltare, inovare Activitatea de cercetare este realizată în județ de extensii ale unor centre universitare (4 universități cu 8 facultăți și 4 centre de cercetare), 4 institute și centre de cercetare, 6 întreprinderi comerciale, 4 clustere și 3 incubatoare de afaceri. Infrastructura de CDI este slab dezvoltată, acest aspect fiind reflectat în indicatori precum nivelul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, inovare, respectiv numărul salariaților/ cercetătorilor din activitatea de cercetare-dezvoltare. În anul 2014, în județul Harghita s-au înregistrat cheltuieli din activitatea de cercetare-dezvoltare9 în valoare de 1.050 mii lei (sub 1% din valoarea totală a cheltuielilor înregistrate în Regiunea Centru), valoarea acestora a oscilat în ultimii 5 ani, în anul 2012 fiind de 19.986 mii lei, însă valoarea la finalul perioadei analizate fiind aproximativ egală cu valoarea înregistrată în anul 2010. Numărul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a scăzut în perioada analizată, de la 28 (din care 16 cercetători) la 16 salariați (din care 4 cercetători). Absenţa unui număr adecvat de profesionişti în interiorul organizațiilor publice de cercetare poate afecta transferul de tehnologie şi cunoaştere între spaţiul public şi cel privat. Organizaţiile CDI publice nu dispun de echipe adecvate de transfer, aşa încât cercetarea cu potenţial comercial sau social nu este fructificată în mod optim. Incubatoare de afaceri, clustere, asociaţii profesionale Rețeaua de sprijin în domeniul cercetării, inovării și transferului de tehnologie din județul Harghita este formată în special din clustere10 (IT Plus Cluster - Mirecurea Ciuc, Harghita Wood 9

Sursa: INSSE\CDP104B - Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete - preturi curente 10 Raportul final VICLI pentru România identifică patru potenţiale clustere apărute în judeţul Harghita în prelucrarea lemnului, olărit, tipografie şi industria de aparataj. Apariţia acestor sectoare este în mod clar legată de resursele

17 / 150



Cluster, Cluster în industria lemnului „Harghita” - Miercurea Ciuc, Clusterul inovativ REGIOFA - Odorheiu Secuiesc, Consorțiul Clusterelor ”TRANSYLVANIA” din Regiunea Centru) și asociații profesionale (Asociația Centru Harghita de Inovare şi Incubare în Afaceri - Miercurea Ciuc, Asociația Întreprinzătorilor din Ciuc, Asociația Întreprinzătorilor Mici și Mijlocii din Zona Odorhei, Asociația Întreprinzătorilor ARBOR din Gheorgheni) şi incubatoare (Incubatorul de afaceri de la OdorheiuSecuiesc denumit Centru Inovativ de Dezvoltare Economică în Judeţul Harghita – „Harghita Business Center”, Incubatorul de afaceri din Ciuc, Asociaţia Centru de Incubare în Afaceri ECHO, Gheorgheni). (a se consulta Anexa 2) 2.2.4 Analiza domeniilor de specializare economică În ceea ce privește domeniile de activitate, marea parte a forței de muncă din Harghita este implicată în sectorul Servicii (56%), Industrie și construcții (41%), domeniul Agricultură, silvicultură și pescuit având un procentaj modest de doar 3%. Luând în considerare analiza indicelui de specializare economică și numărul de salariaţi din sectorul respectiv, se remarcă o serie de domenii reprezentative pentru economia județului Harghita : industria fabricării de băuturi, colectarea și epurarea apelor uzate, prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei, tipărituri, silvicultura și exploatarea forestieră, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte etc. (a se consulta Tabelele „Indicele de specializare economică a judeţului Harghita”, detaliile privind industriile de specializare și tabelul „Topul firmelor după cifra de afaceri la nivelul judeţului Harghita” din Anexa 2) 2.2.5 Analiza diagnostic în ceea ce privește economia și sectorul de activități comerciale Puncte tari • • • • •

•

•

Puncte slabe

Creștere constantă a numărului de firme • Ritmuri de creștere a PIB-ului județean sub ritmul de creștere active, începând din 2011; regional și național; Preponderenţa firmelor active în comerț / • Rata a şomajului ridicată în zona de Vest a judeţului (nivel de trai industria prelucrătoare; scăzut); Specializare economică în industria: • Domenii industriale concentrate în câteva locații sau la câțiva băuturilor, lemnului, alimentară, textilă, operatori; silvicultura și exploatarea forestieră; Experienţă în derularea proiectelor publice • Profil antreprenorial scăzut al locuitorilor ca urmare a sprijinului de investiții; scăzut destinat IMM-urilor; Prezenţa investiții străine în domenii • Productivitate scăzută a muncii ca urmare a preponderenţei complementare specializării locale sectoarelor mai puţin productive; (prelucrarea lemnului, fabricarea de • Monoindustrializarea unor oraşe; mobilă); Preocuparea producătorilor locali pentru • Activitate CDI slab reprezentată; • Lipsa parcurilor industriale și a infrastructurii de transport aerian promovarea reţetelor consacrate Context regional și național Cresc disparitățile inter-regionale, în sensul măririi decalajului de dezvoltare dintre județul Brașov și celelalte județe din Regiunea Centru; județul Brașov se remarcă și la nivel național, aflându-se în topul celor 5 județe al

naturale ale zonei. De asemenea, Harghita este unul dintre puţinele judeţe în care analiza input/output a relevat interconexiuni industriale importante (între prelucrarea lemnului, producţia de celuloză şi tipografie).

18 / 150



căror PIB pe cap de locuitor va depăși 10.000 euro în 2016, în timp ce pentru județul Harghita se estimează un 11 nivel de 5.537 euro/locuitor, conform previziunilor realizate de Comisia Națională de Prognoză Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice • • • •

Accentuarea migrării populației apte de muncă spre zonele cu oferte de muncă mai atractive; În lipsa proiectelor de investiții inovative dispare interesul pentru domeniul cercetare-dezvoltare și finanțările sunt direcționate către alte obiective cu un efect de propagare economică mai scăzut; În lipsa unui mediu de afaceri care să sprijine integrarea producătorilor atât pe orizontală cât şi pe verticală, industriile active în prezent îşi vor diminua/reloca activitatea; Numărul de IMM-uri se va reduce ca urmare a efectului descurajant generat de valorilor scăzute de profitabilitate şi rentabilitate înregistrate

Recomandări: • Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor prin crearea de parcuri industriale în zone cu potenţial și clustere; sprijinirea sectoarelor cu potenţial de specializare inteligentă prin promovarea sectoarelor economice specifice județului (industria textilă, industria lemnului) • Susținerea creșterii economice și consolidarea mediului de afaceri existent inclusiv prin dezvoltarea competențelor profesionale și antreprenoriale, dezvoltarea și sprijinirea activității de cercetare – inovare, valorificarea rezultatelor cercetării și promovarea transferului tehnologic • Dezvoltarea infrastructurii de acces în județ • Dezvoltarea economiei rurale prin dezvoltarea sectorului agro-zootehnic și prin creşterea vizibilităţii serviciilor şi produselor locale și încurajarea creării de lanțuri alimentare locale • Regenerarea urbană a zonelor monoindustrializate și a orașelor mici 2.3 Agricultură, zootehnie și silvicultură 2.3.1 Analiza fondului funciar Suprafaţa agricolă a județului Harghita ocupă 59,60% din suprafaţa totală a judeţului, din care sub 20% reprezintă suprafața arabilă (78.453 ha), iar 92,38% din total, se află în mediul rural. Localitățile cu cele mai importante suprafețe arabile sunt: Mărtiniș – 5,03% (3.951 ha) Șimonești – 4,17% (3.274 ha), Atid – 3,96% (3.110 ha) și Joseni – 3,60% (2.825 ha). (a se consulta harta „Ponderea suprafeței arabile din totalul suprafeței agricole în județul Harghita” din Anexa 2) Pășunile și fânețele reprezintă unele din bogățiile județului, cu întinderi de 316.124 ha, reprezentând aproape 80% din suprafața agricolă, localități precum Plăieșii de Jos – 4,65 % (14.712 ha), Joseni – 3,55% (11.228 ha), Lunca de Jos 2,87% (9.098 ha) și Bilbor– 2,82% (8.923 ha) ocupă locurile fruntașe la acest capitol. În mediul urban, orașele care se remarcă prin suprafețe mare de pășuni și fânețe sunt: municipiul Toplița– 6,25% și municipiul Gheorghieni– 3,31%. (a se consulta tabelul „Analiza structurii fondului funciar la nivelul anului 2014”, şi harta „Ponderea suprafeței de pășuni și fânețe din totalul suprafeței agricole în jud. Harghita” din Anexa 2)

11

Comisia Națională de Prognoză - Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2018, http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_%20profil_%20teritorial_decembrie_2015.pdf

19 / 150



Analizate în funcție de modul de folosință, la nivelul anului 2014, forma de proprietate a terenurilor care compun fondul funciar12 in județul Harghita se prezintă astfel: 586.383 ha de teren sunt proprietate privată (88,32%) din suprafața totală a județului; peste 95% reprezintă ponderea hectarelor de teren proprietate privată - din suprafața agricolă; aproximativ 95% este ponderea terenurilor private din categoria pășuni și fânețe; 189.966 ha de păduri și vegetație forestieră proprietate privată (80%) din totalul suprafeței împădurite. Situaţia retrocedărilor terenurilor agricole şi forestiere În vederea finalizării aplicării legilor fondului funciar la nivelul județului Harghita erau necesare 214.223 ha, din care teren agricol 163.970 ha și teren cu vegetație forestieră 50.253 ha. În ceea ce privește reprezentarea grafică a fondului funciar, în Harghita exista la nivelul anului 2014 o suprafață de 517.063 de ha care nu avea reprezentare grafică. Pentru ca titlurile de proprietate pentru această suprafață să poată fi eliberate începând cu anul 2016 este necesar să fie întocmite planuri de parcelare. La nivelul anului 2014, la Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Harghita exista reprezentare grafică pentru o suprafață de doar 61.168 de ha. (a se consulta detaliile cu privire la starea de fapt a terenurilor, în Anexa 2) Modul de folosință al terenurilor Agricultura este un sector cu rezultate relativ slabe raportat la potențialul zonei, întrucât continuă să se limiteze la marjele de subzistență, încă se cultivă majoritar pe parcele mici, ceea ce duce la o productivitate redusă și la blocaje în ceea ce privește valorificarea producției. Conform județean PATJ Harghita în vigoare, calitatea solului la nivelul județului este scăzută, terenurile agricole sunt în proporție de 80% încadrate în clase inferioare (IV și V), ceea ce nu permite obținerea unor producții mai ridicate la culturi. Factorul dominant de afectare a calității solului îl reprezintă intervențiile defavorabile și practicile agricole neadaptate la condițiile de mediu (exemplu: folosirea solului ca suport de depozitare a unei game foarte mari de deșeuri și acumularea de produse toxice care provin din activitățile industriale sau urbane). Această situație conduce la un pericol permanent la adresa ariilor protejate și atracțiilor naturale ale județului. Există 1913 UAT-uri în care se înregistrează contaminări cu nitrați. La nivelul anului 2014, producția ramurii agricole vegetale la nivel județean reprezenta 66,03% din total, aceasta fiind urmată de producția agricolă animală (33,32%) și serviciile agricole (0,65%). Conform datelor se poate observa o creștere a producției agricole la toate ramurile agriculturii, excepție făcând producția vegetală din anul 2012 și 2013 când s-a înregistrat o scădere cu 45,36%, respectiv 24,19% comparativ cu anul 2011, scădere determinată de secetă și de lipsa sistemelor de irigații. (a se consulta figura “Valoarea producției ramurii agricole pe sectoare, în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (mii lei)” din Anexa 2) 12

Indicator INSSE – AGR101A “Suprafaţa fondului funciar după modul de folosinţă, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe”, consultat în luna decembrie 2015 13 13 Conform Ord. 1552/743/2008 : Băile Tușnad; Brădești; Ciceu; Ciumani; Cozmeni; Cristuru Secuiesc; Joseni; Lăzarea; Odorheiu Secuiesc; Racu; Sâncrăieni; Sânmartin; Sânsimion; Sântimbru; Satu Mare; Secuieni; Siculeni; Tușnad; Voșlăbeni.

20 / 150



2.3.2 Exploatări agricole organizate Structura suprafeţei agricole, principalele culturi Furajele verzi cultivate pe teren arabil și cartoful sunt cel mai adesea cultivate în județul Harghita, în anul 2014 conform datelor statistice s-a atins un vârf al producţiei de 290.574 tone, respectiv 238.632 tone, pe locurile următoare fiind producția de cereale boabe (69.810 tone), grâu și secară (28.727 tone), orz și orzoaică (17.474 tone), sfeclă de zahăr (14.434 tone) şi legume (13.321 tone). (a se consulta figura “ Evoluția producţiei de cartofi de toamnă în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (tone/an)” şi figura “Producţia totală a principalelor culturi vegetale în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (tone/an)” din Anexa 2) Producţia agricolă vegetală a cunoscut fluctuaţii semnificative de la an la an, însă un an bun pentru cartof și alte culturi a fost producţia anului 2014, cu un nivel maxim al perioadei analizate de 22.985 kg cartofi/ha. Anul 2013 a fost un an foarte bun pentru furajele verzi din teren arabil, producția înregistrată fiind de 21.012 kg/ha. Astfel de fluctuaţii sunt justificate de anii secetoși şi de lipsa sistemelor de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, ce expun producătorii agricoli la riscul de secetă. (a se consulta figura “Evoluția producției de cartofi de toamnă în jud. Harghita în perioada 20102014 (tone/an)” din Anexa 2) La nivelul judeţului Harghita nu există înregistraţi operatori certificaţi în practicarea agriculturii ecologice14. Dotarea cu mașini și echipamente agricole Infrastructura specifică desfăşurării activităţii agricole este formată în primul rând din parcul de tractoare şi maşini agricole, acestea asigurând modernizarea şi mecanizarea acestei activităţi, dar și din depozitele de cereale, punctele de colectare şi sistemele de irigare. Dotarea cu tractoare, semănători, prese de balotat paie și fân, combine pentru recoltat cartofi, combine pentru recoltat furaje, combine pentru recoltat cereale, pluguri, mașini de stropit și vidrovere a înregistrat o creştere comparativ cu anul 2010, fapt datorat în mare parte înnoirii parcului de utilaje agricole şi dotarea cu utilaje de mare productivitate. (a se consulta figura “Evoluția parcului de tractoare şi maşini agricole din jud. Harghita în perioada 2010-2014” din Anexa 2). Analizând inventarul15 bunurilor domeniului public al județului Harghita se constată că la nivelul județului Harghita există imobile utilizate în activitățile agricole și gospodărești, clădiri aflate în proprietatea publică sau privată a comunelor de tipul șoproanelor pentru lemne, grajduri pentru lemne, șure, fânețe. 2.3.3 Exploatări zootehnice organizate În ceea ce priveşte zootehnia, judeţul Harghita are toate premisele dezvoltării pe acest plan datorită tradiţiei privind creşterea animalelor, dar şi ca urmare a întinderilor mari de suprafeţe de păşuni şi fâneţe. Fluctuaţiile din producţia agricolă animală sunt strâns legate de variațiile producției de culturi vegetale. 14

www.madr.ro secţiune Agricultură ecologică, registrul “Operatorii certificaţi în agricultura ecologică la nivelul anului 2015”, consultat în mai 2016 15 Hotărâre nr. 1351 din 27 decembrie 2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Harghita, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Harghita

21 / 150



• În anul 2014, dintre efectivele de animale cele mai răspândite erau păsările, urmând ovinele, porcinele, bovinele, familiile de albine, caprinele și iepurii; (a se consulta tabelul “Evoluția efectivelor de animale în jud. Harghita în perioada 2010-2014” din Anexa 2) • În perioada analizată (2010 – 2014), efectivele de păsări au avut o evoluție descrescătoare în anul 2011 față de anul 2010, urmând o tendință crescătoare, până în anul 2013, când s-a atins nivelul maxim (689.909 capete păsări). Comparativ cu anul 2013, în 2014, numărul păsărilor a scăzut cu -27,55%; (a se consulta figura “ Evoluția efectivului de păsări din jud. Harghita în perioada 2010-2014 (capete)” din Anexa 2) • Comparativ cu anul de bază (2010), în anul 2014, numărul cabalinelor a înregistrat o scădere de doar 0,66%; • Numărul caprinelor a crescut în 2014 cu 25,77% față de anul 2010; • Numărul familiilor de albine la nivelul anului 2014, era de 19.33916. • Numărul bovinelor la nivelul județului a avut o tendință ușor crescătoare pe tot parcursul perioadei analizate, mai puțin în anul 2011 când s-a înregistrat o scădere de 4,21%. Creșterea înregistrată în 2014 față de anul de bază (2010) la numărul de bovine este de 8.056 de capete. (a se consulta figura “ Evoluția efectivului de bovine din jud. Harghita în perioada 2010-2014 (capete)” din Anexa 2). 2.3.4 Silvicultura În anul 2014 suprafaţa pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră din județul Harghita ocupau 39,76% din totalul suprafeţei județului. Analizând dinamic, suprafaţa pădurilor a înregistrat o ușoară creștere (+1,11%) de la 257,2 mii ha valoare înregistrată în 2010 la 260,1 mii ha în anul 2014, cea mai mare pondere din suprafaţa totală ocupând-o pădurile de rășinoase (74,23%), urmate de pădurile de foioase (25,79%). (a se consulta tabelul “Situația suprafețelor forestiere în jud. Harghita în perioada 2010-2014” și figura “ Structura pădurilor din județul Harghita după tipul copacilor” din Anexa 2) Majoritatea pădurilor sunt proprietăți private (29%), mai ales proprietăți ale composesoratelor care dețin suprafețe de păduri în gestiune comună (47%). (a se consulta figura „Tipul de proprietate a pădurilor” din Anexa 2) Suprafața totală a terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în anul 2014 a fost de 696 hectare (665 ha teren păduri rășinoase și 31 ha teren păduri foioase). (a se consulta figura „Suprafața terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în jud. Harghita” din Anexa 2). În ceea ce privește situația recoltărilor de lemn, la nivelul județului Harghita, în ultimii cinci ani acest fenoment este constant, variind cu doar 4,12% (mai mult în 2014 față de 2010). Pe categorii de păduri, cele mai recoltate la nivelul județului Harghita au fost, în 2014, pădurile de rășinoase de unde au fost tăiați nu mai puțin de 808,2 mii de mc de lemn. (a se consulta tabelul „Volumul de lemn recoltat pe specii în jud. Harghita în perioada 2010-2014” din Anexa 2) 16 Indicator INSSE - AGR201A “Efectivele de animale, pe categorii de animale, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete, la sfarsitul anului” consultat în mai 2016

22 / 150



2.3.5 Analiza diagnostic în ceea ce privește agricultura, zootehnia și silvicultura Puncte tari

Puncte slabe

• Suprafețe întinse de pășuni și fânețe; • Existența unei tradiții în ceea ce privește creșterea animalelor; • Dotăre tehnică cu utilaje agricole îmbunătăţită; • Suprafaţa pădurilor a înregistrat o ușoară creștere; • Suprafeţe mari de păduri proprietate privată sunt în administrarea composesoratelor

• Agricultura este practicată preponderent pe parcele mici cu productivitate scăzută; • Calitatea scăzută a solului; • Nefinalizarea aplicării legilor fondului funciar, lipsa planurilor de parcelare; • Productivitatea economică redusă în agricultură și zootehnie; • Diversificarea scăzută a activităților agricole; • Practicile agricole neadaptate la condițiile de mediu pun în pericol cadrul natural, în special ariile protejate; • Sectorul zootehnic insuficient dezvoltat; • Nu există înregistraţi operatori certificaţi în practicarea agriculturii ecologice; • Producţie agricolă insuficient valorificată Context regional și național Harghita ocupa primul loc în regiunea Centru în ceea ce privește suprafața de teren pe care s-au executat regenerări; Cea mai mare parte din suprafața agricolă a județului este ocupată cu pășuni și fânețe, în proporție dublă față de media naţională de 33 % din suprafața agricolă; La nivelul județului Harghita sunt 586.383 ha de teren în proprietate privată, ceea ce reprezintă 88,32% din suprafața totală a județului, cu aproximativ 15% peste media națională (73,36%); Județul are un grad de împădurire peste media națională (36,9 %), iar din punctul de vedere al despăduririlor, în

• • • •

17

Regiunea Centru, reducerea cea mai intensă s-a înregistrat în județul Harghita. În privinţa terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale, județul Harghita ocupă primul loc din regiunea Centru;

•

•

• • •

•

La nivel regional județul Harghita se află pe primul loc cu 23,63% din totalul recoltărilor de lemn efectuate în regiunea Centru în anul 2014. Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Sectoarele de agricultură, zootehnie și pescuit ar continua să capaciteze forța de muncă locală, însă din ce în ce mai mult pentru nevoi de subzistență; Agricultura practicată fără respectarea normelor de protecție a mediului conduce la un impact negativ asupra cadrului natural, scăzând gradul de atractivitate al judeţului şi încălcând principiul dezvoltării durabile; Exploatarea irațională a resurselor forestiere (tăieri intensive de material lemnos, lipsa acțiunilor de regenerare, compromiterea creșterii puieților, etc.) încalcă principiile dezvoltării durabile și conduce la o epuizare a resurselor naturale locale. În același timp amplifică frecvența manifestării unor fenomene climatice cu caracter de hazard pentru agricultură; Întârzierea parcelarii terenurilor generează accentuarea unui decalaj de dezvoltare la nivel regional și național prin alterarea stării economiei și a nivelului de trai al populației în special din mediul rural.

Recomandări: • Definirea unei strategii pe lanț productiv în vederea scurtării traseului produselor dintre producător și consumator și sporirea veniturilor producătorilor: o silvicultură - exploatare forestieră – prelucrare lemn – fabricare mobilă – comerț; 17

Planul de acțiune pentru bioenergie/biomasă al Regiunii Centru 2014-2020

23 / 150



fânețe – creștere bovine – procesare (microabatoare, puncte de tăiere, incineratoare, uscătoare) – comerț; o exploatare fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci - prelucrare și conservare – valorificare pe piață; Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic: o Sprijinirea investițiilor în agricultură la nivelul județului; o Stimularea respectării normelor de protecția mediului în practica agricolă curentă; o Promovarea și încurajarea crescătorilor de animale, inclusiv prin promovarea fermelor model; o Promovarea și stimularea înființării formelor asociative/cooperatiste care să furnizeze produse locale competitive și dimensionate cererii; o Acțiuni de informare și promovare a conceptului de asociere, agricultură și zootehnie ecologică și consultanță agricolă; o Stimularea pregătirii practice în cadrul liceelor/unităților de învățământ cu profil agricol/zootehnic; o Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor educaţionale prin înfiinţarea fermelor didactice cu profil agricol pe lângă instituţiile cu învăţământ de specialitate; o Consiliere și formare profesională a populației ocupate în agricultură/zootehnie și a antreprenorilor din domeniul agricol; Dezvoltarea durabilă a silviculturii: o Stoparea defrișărilor de păduri la nivelul județului și încurajarea regenerării artificiale a pădurilor; o Sprijinirea și promovarea cu prioritate a masei lemnoase de către composesorate și întreprinzători locali; o Dezvoltarea rețelelor de valoricare pe plan național și internațional a produselor finite astfel obținute; Valorificarea oportunităților de finanțare pe perioada următoare de programare (2014-2020), în special pentru sectorul privat; Întocmirea planurilor de parcelare în vederea finalizarii aplicării legilor fondului funciar la nivelul județului. o

•

•

• •

2.4 Energie, resurse naturale și mediu 2.4.1 Energie și eficiență energetică Nevoia de energie, raport consum/producție La nivelul județului Harghita, în municipii și orașe peste 60% din populație locuiește la blocuri care sunt dotate cu instalații edilitare, iar cealaltă parte a populației locuiește la case care în proporție de 30-40% nu sunt racordate la apă potabilă și canalizare, iar combustibilul majoritar

24 / 150



folosit pentru încălzirea locuințelor este lemnul. În mediul rural încălzirea locuințelor se realizează cu combustibil solid într-un procent de 69%.18 În anul 2014 consumul final al energiei termice s-a diminuat cu 23% față de anul 2010, fenomen prezent și la nivel regional cu aproape aceeași valoare ca la nivel național (27% scădere). Cea mai mare scădere se înregistrează la consumatori casnici, care reprezintă aproximativ 65% din numărul total al consumatorilor. Scăderea consumului energiei termice a populației se datorează faptului că multe locuințe au fost deconectate de la rețeaua locală, schimbând soluţia de alimentare cu energie termică. (a se consulta tabelul „Energia termică distribuită” din Anexa 2) Eficiența energetică a clădirilor publice județene Potrivit inventarului domeniului public/privat, în proprietatea Consiliului Județean se află 72 clădiri principale, care au fost construite după anul 1997, 13 clădiri principale, care au fost construite între 1977-1996 și 72 clădiri principale care au fost construite înainte de anul 1976, iar cea mai veche clădire este construită în anul 1780. Starea clădirilor construite în perioada 1977-2016 este satisfăcătoare, majoritatea clădirilor construite după 1997 fiind locuințe de serviciu și centre de plasament de tip familial. Structura clădirilor construite înainte de anul 1977 și rețelele de alimentare ale acestora sunt într-o stare avansată de degradare, numai câteva dintre ele au fost renovate între 1990-2000. Majoritatea clădirilor construite înainte de 1977 sunt școli și spitale, care deservesc interesul public. În apropierea clădirilor principale și a complexelor vechi construite se află și clădiri auxiliare, ca spații pentru centrale termice, depozite, garaje, spălătorii, cabine de poartă care de asemenea se află într-o stare avansată de degradare și necesită realizarea unor investiții de îmbunătățire a eficienței energetice. (a se consulta detaliile din Anexa 2) Producția de energie regenerabilă și potențialul de producție energetică În vederea planificării strategice a acestui sector, CJ Harghita a elaborat o strategie de dezvoltare economică în anul 2012, ”Împreună pentru un viitor stabil”, prin care planifica direcțiile de dezvoltare a resurselor alternative și utilizarea eficientă a energiei regenerabile. Astfel, diverși agenți economici din județ s-au arătat tot mai interesați de realizarea centrelor de energie regenerabilă, în vederea obținerii de certificate verzi, care se acordă pentru fiecare MWh de energie livrată în sistemul național. (a se consulta detaliile din Anexa 2) Energie de biomasă Harghita este unul din județele cu cea mai bogată sursă de biomasă19 forestieră din țară, situându-se pe locul II cu o cantitate de biomasă estimată de 206,5 mii m3 și cu o cantitate estimată a biomasei agricole de 41,004 mii to, situându-se pe ultimul loc. Potrivit unui studiu realizat de ICEMERG S.A., în anul 2008 potențialul energetic al biomasei era aproximativ 207 Terrajoule la nivel județean.20 Analizând modalitatea de valorificare a resurselor de biomasă, se constată că la nivelul județului o mare parte din lemnul provenit din sectorul forestier este utilizat ca și combustibil 18

Planul județean de gestionare a deșeurilor – Județul Harghita Agenţia de Management Energetic – CJ Harghita 20 Profilul Județului Harghita, Oportunități de dezvoltare și afaceri, 2012, www.adrcentru.ro 19

25 / 150



principal pentru producerea energiei de încălzire, aproape de 25 % din volumul exploatat este folosit pentru încălzire.21 Anual se produc peste 150.000 m3 de reziduuri lemnoase, la care se adaugă deșeurile forestiere, care reprezintă aproximativ 4% din cantitatea exploatată. În județ există multe firme care se ocupă cu producerea și comercializarea peleților. Cele mai cunoscute sunt Ameco Renewable Energy S.R.L. și Athos Pellett S.R.L. din Gheorgheni, Csillag S.R.L. din Lunca de Jos, Transylpellet S.R.L. și Phoenix Company S.A. din Miercurea Ciuc, dar există și firme care produc peleți pentru consum propriu.22 (a se consulta detaliile din Anexa 2) Energia hidroelectrică Începând cu anul 2008 în județul Harghita au fost emise 3323 certificate de urbanism și începând cu anul 2010 au fost eliberate 6 autorizații de construire de microhidrocentrale, dar cu toate acestea momentan funcționează numai cinci centrale hidroelectrice în județ – în Vlăhița cu o capacitate de 0,96 MW, în Valea Uzului cu o capacitate de 7,4 MW, în Mădăraș cu o capacitate de 0,6 MW, în Zetea cu o capacitate de 2 MW și în Corbu cu o capacitate de 0,1 MW. Unul dintre motivele pentru care potențialul hidro nu este valorificat la capacitate maximă este protocolul încheiat între Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură și World Wild Fund Romania, prin care sa admis suspendarea temporară a procesului de avizare pentru investițiile MHC în ariile protejate.24 (a se consulta detaliile din Anexa 2) Energia solară și geotermală În cadrul Programului ”Casa verde”, județul Harghita se situează printre primele la nivel național, interesul față de acest tip de program continuă să persiste și în prezent. Deși Județul Harghita nu face parte din județele cu cel mai mare potențial de valorificare a energiei solare, investitorii sunt interesați de exploatarea pășunile montane ca spațiu de amplasare a sistemelor deoarece aici este un nivel foarte ridicat de radiație solară.25 La nivelul județului există două parcuri fotovoltaice realizate, în Cristuru Secuiesc cu o putere nominală de 4.804,2 kWp și în Lăzarea cu o putere nominală de 35.383,95 kWp, ambele fiind în proprietate privată. De asemenea, au mai au fost emise câteva autorizații de construire pentru parcuri fotovoltaice, dar aceastea nu s-au concretizat. (a se consulta detaliile din Anexa 2) Energia geotermală este o resursă disponibilă în jurul localității Băile Tușnad. Un exemplu excepțional privind folosirea energiei geotermale, este o pensiune din comuna Căpâlnița, care a fost construită cu ajutorul fondurilor europene și este singura pensiune din județ care funcționează cu energie geotermală.26 21

Planul de Acțiune pentru Bioenergie/Biomasă al Regiunii Centru 2014-2020 http://centrale-buderus.com.ro/blog/up/Lista-producatori-peleti-Romania.pdf 23 Agenția de Management Energetic - CJ Harghita 24 Protocolul încheiat între Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură și World Wild Fund Romania 25 http://www.afm.ro/casa_verde_pf.php 26 http://www.spme.ro/html/hirek.php?lang=ro&id=22 22

26 / 150



2.4.2 Resurse naturale şi mediu înconjurător Situația resurselor naturale Resursele naturale ale județului Harghita se împart în funcție de caracterul acestora în regenerabile și neregenerabile. Resursele naturale neregenerabile existente pe teritoriul județului Harghita constau în (a se consulta detaliile cu privire la resurse naturale în Anexa 2): • Rezerve de lignit (în depresiunile Bilbor și Borsec); • Gaze naturale (în Depresiunea Transilvaniei, respectiv în partea de SV a județului); • Zăcăminte de turbă (cantonate în depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului şi Bilborului), • Zăcăminte de minereuri (prezente în formațiunile cristaline epimetamorfice); • Rezerve de substanțe nemetalifere (sare, dolomită, roci caolinitice, argile, sienite); • Rezerve de roci utile (andezite). Principalele resurse naturale regenerabile de pe teritoriul județului sunt rezervele de apă (de suprafaţă şi subterane) și pădurile. Județul dispune de resurse de apă subterană potabilă în depresiunile intramontane, acestea fiind valorificate pentru alimentarea populației și în industria alimentară. Rezerve de ape minerale valorificate există în depresiunile Ciucului, Borsecului, Giurgeului, Bilborului și Casinului, în văile Vârghișului, Homoroadelor și Târnavelor. În județul Harghita existau 16 surse27 de extracție a apelor minerale, reprezentând 23,53% din total, comercializate sub 10 denumiri comerciale (ex.: Perla Harghitei, Borsec, Bilbor etc.). O altă resursă importantă din punct de vedere economic pentru județ sunt pădurile. Chiar dacă nu există un consens în ceea ce privește amploarea defrișărilor, studiile efectuate în domeniu prin cartografierea din satelit a zonelor împădurite relevă o scădere a suprafeței împădurite și existența unui nivel alarmant al exploatării ilegale, inclusiv din situri protejate28. În anumite zone, composesoratele sunt capabile să gestioneze în mod sustenabil exploatările de păduri, dar în zonele unde proprietățile sunt divizate, exploatările devin mai dificil de controlat. Excluzând din analiză exploatările neautorizate de lemn, cantitățile exploatate se mențin la niveluri ridicate, în județul Harghita (1.042,8 mii mc - 2014), pe intervalul de timp 2010 – 2014, situația recoltărilor de lemn prezintă o creștere ușoară (4,30%), dar cu un ritm mai redus decât creșterea înregistrată la nivelul regional (12,78%) și național (5,28%). (a se consulta “Tabelul Situaţia exploatărilor forestiere din judeţul Harghita” din Anexa 2) Suprafețele incluse în regenerări artificiale în județul Harghita au scăzut în anul 2014 față de anul 2010 cu 1,42%. În perioada 2010 - 2014 cantitățile de masă lemnoasă exploatată au crescut, în timp ce suprafețele pe care s-au efectuat plantări au scăzut, cu efecte negative asupra fondului forestier. (a se consulta “Suprafața terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în jud. Harghita (UM: mii Ha” din Anexa 2) În Anexa 2 se regăseşte o prezentare privind Biodiversitatea și

Ordinul președintelui ANRM nr. 22/2016 Estimation of Forest Land-Cover Change in Romania, Between 1990 and 2006, Dutcă I., Abrudan V., Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Vol. 3 (52), 2010; Transylvanian Rural Woods Assessment Using Aerial and Satelite Imagery , Gornic O., Vodă M., Academica Science Journal Economica Series, 2014 27 28

27 / 150



zonele protejate – floră, faună, mediu înconjurător, aspectele climatice, riscuri naturale și antropice.

2.4.3 Gestionarea deșeurilor În perioada 2008-2014, eliminarea deşeurilor municipale generale s-a realizat prin depozitarea acestora în zone specializate existente la Cekend, Topliţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc. Pe teritoriul judeţului nu există incineratoare de deşeuri. Pe Platoul Cekend, se află un depozit de deșeuri în funcțiune ce respectă pe deplin standardele UE și este în proprietatea firmei S.C. RDE Harghita S.R.L. La acest depozit este asigurată pe termen lung depozitarea deșeurilor în condiții de siguranță pe o platformă cu o capacitate totală de 1 milion de m3 și deservește pe lângă județul Harghita și județele Prahova, Mureș și Arad. Însă, din cauza managementului neechilibrat de gestionare a deșeurilor, o parte din deșeurile colectate în județul Harghita este transportată încă la depozitul din județul Brașov.29 În judeţul Harghita se află în funcţiune o staţie de sortare pentru deşeurile colectate selectiv, realizată prin programul PHARE, având o capacitate de colectare de 650 tone/an. În Remetea s-a realizat un centru de management al deșeurilor (format dintr-un depozit de deșeuri nepericuloase, o instalație de compostare, o instalație de sortare), precum și 2 stații de transfer și 7 centre de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile. Centrele vizează inclusiv achiziționarea echipamentelor, instruirea și publicitatatea cât și închiderea depozitelor de deșeuri urbane neconforme din județ.30 Se fac demersuri pentru selectarea viitorilor administratori ai sistemului, ai stațiilor de transfer și al operatorilor ce vor colecta deșeurile. Cantităţile generale de deşeuri municipale din judeţ colectată la nivelul anului 2014 a fost de 41.508 tone, din care 60,6% din urban și diferența de 39,40% din mediul rural. (a se consulta tabelul “Deşeuri municipale generale şi colectate la nivelul judeţului Harghita” din Anexa 2) Analizând situaţia deşeurilor rezultate din industria de prelucrare a lemnului, în anul 2014 evidențele înregistrau o cantitate de 22.012,9831 tone, cu 59.112,38 tone mai puţin decât în anul 2013, această scădere fiind un indiciu pentru reciclarea deșeurilor și utilizarea acestora în alte scopuri. (a se consulta detalii în Anexa 2) 2.4.4 Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul energiei și resursele naturale Puncte tari •

•

Zonă foarte bogată în ceea ce priveşte • posibilităţile de energie regenerabilă, în special pentru energia de tip biomasă şi hidroenergie; • Situri de interes comunitar Natura 2000;

Puncte slabe Suprafaţa terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în domeniul forestier, deşi în creştere este mică în comparație cu tendința de defrişare/exploatare manifestată în judeţ; Există 13 arii protejate pentru care nu au fost atribuite convenţii sau contracte de administrare;

29

http://www.prefecturahr.ro/dbimg/documente_stiri/686/apm.pdf Raport privind impactul asupra mediului-Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Harghita și închiderea depozitelor de deșeuri neconforme în județul Harghita 31 http://www.prefecturahr.ro/dbimg/documente_stiri/686/apm.pdf 30

28 / 150


• • • •

• • • •

•

•

• • •

• • • •

Puncte tari Varietate de obiective naturale; Calitatea apelor din judeţ bună şi foarte bună; Nu există industrii cu grad ridicat de poluare a aerului atmosferic; Demersuri în derulare pentru curăţarea zonelor care au fost utilizate pentru depozitarea deşeurilor, ex. Topliţa; Nivel ridicat de conectare la servicii de salubrizare; Resurse de ape geotermale și minerale; Nivelul concentraţiei poluanţilor este sub valorile limită; Reducere a cantităţii de deşeuri municipale prin intensificarea reciclării.


• • • • • • • • •

Puncte slabe Starea ariilor protejate nu se află la standardele parametrilor normali; Rezervaţiile naturale nu au finalizate activitățile de amplasare a panourilor indicatoare şi a bornelor de limitare; Există 30 de situri potenţial contaminate şi 2 situri contaminate; Există un depozit de deșeuri în județ care respectă standardele UE; Din cauza unei gestiuni ineficiente, o parte din deșeurile colectate sunt transportate încă la depozitul din județul Brașov; Modalitatea de colectare a deșeurilor reciclabile nu este suficient de eficientă; Imobilele aparținând domeniului public sunt într-o stare avansată de degradare și cu un nivel scăzut de eficiență energetică; Aproximativ 70% din solurile din județul Harghita sunt soluri de clase inferioare – IV și V; Afectarea calității solului prin utilizarea de îngrășăminte chimice în activitățile agricole.

Context regional și național Între 2010-2014, consumul energiei nu s-a schimbat semnificativ la nivel național. În fiecare an, consumul final al energiei electrice era în jur de 41.000 MkWh, iar în anul 2014, consumul final al energiei termice s-a diminuat cu 23% față de anul 2010. Acest fenomen este prezent și la nivel regional cu aproape aceeași valoare ca și la nivel național (27% scădere); În ceea ce privește furnizarea energiei electrice, conform RPL din anul 2011, la nivel național erau 334.434 locuințe convenționale neelectrificate, ceea ce înseamnă că locuințele din România erau dotate cu instalație electrică într-o proporție de 96,6%; La nivelul Regiunii Centru, ponderea locuințelor electrificate este peste media națională - 96,8%; Prezența puternică a biomasei caracterizează atât România, cât și Regiunea Centru și județul Harghita; După potențialul geotermic România este a treia țară la nivel european, dar potențialul județului Harghita este inferior față de partea de vest a țării; Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Restrângerea suprafețelor împădurite și epuizarea resurselor naturale; Alterarea calității solului și apelor în lipsa unor măsuri concrete de descurajare a folosirii îngrășămintelor chimice; Degradarea accelerată a imobilelor din patrimoniul public și creșterea costurilor administrative; Sistemul public de termoficare poate deveni nerentabil întrucât există o tendinţă foarte mare a populaţiei din mediul urban de a se deconecta de la reţeaua publică de termoficare;

Recomandări: • Valorificarea resurselor de energie alternativă: o Folosirea reziduurilor forestiere ca materie primă – biomasă • Gestionarea eficientă a deşeurilor:

29 / 150



o Eficientizarea implementării managementului de gestiune a deșeurilor (prin creșterea cantității de deșeuri reciclate/colectate, prin eficientizarea distribuirii zonale a deșeurilor ținând cont de infrastructura existentă, etc.); o Promovarea și informarea populației cu privire la colectarea deșeurilor reciclabile; • Prezervarea mediului şi reducerea riscurilor de poluare: o Acțiuni de regenerare a fondului forestier (plantare puieți, înființarea de pepiniere, curățarea de materialul lemnos doborât natural, rărirea copacilor, etc.); o Acțiuni de decontaminare pe întreaga suprafață a județului; • Investiții de îmbunătățire a eficienței energetice a imobilelor aflate în patrimoniul public; 2.5 Infrastructură și echipare teritorială 2.5.1 Infrastructura de transport Căi feroviare de transport 32 Lungimea totală a căilor ferate din județul Harghita este de 207 de km, dintre care 83,57% sunt electrificate și reprezintă doar 15% din rețeaua căilor ferate de la nivelul Regiunii Centru. (a se consulta harta “Căile ferate din județul Harghita” și tabelul “Infrastructura feroviară la nivelul anului 2014” din Anexa 2) Judeţul este traversat de o magistrală de importanţă naţională - magistrala 400, cu ruta: București – Brașov - Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare – Halmeu, şi 3 căi feroviare de importanță județeană și locală: Odorheiu Secuiesc – Vânători (lângă Sighișoara, jud. Mureș), Praid – Sovata (jud. Mureș), Miercurea Ciuc – Moinești (jud. Bacău). Căi rutiere de transport – rețeaua de drumuri publice 33 Județul Harghita este străbătut de o rețea de drumuri din care 8 sunt drumuri naționale, 43 drumuri județene și 142 drumuri comunale34. (a se consulta tabelul “Evoluția rețelei rutiere în județul Harghita” din Anexa 2) Lungimea rețelei rutiere a județului Harghita este de 2.088 km, din care 446 km reprezintă drumuri naționale, 845 km drumuri județene și 797 km drumuri comunale, înregistrând o densitate de 31,45 km/100 kmp.35 Judeţul este traversat de un drum de importanță europeană, E578 (DN12) care asigură legătura dintre drumurile europene: E58, E60 și E574 şi legătura între orașele: Reghin, Gheorgheni, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe. Judeţul este străbătut de 6 drumuri naţionale şi judeţene: DN11B asigură legătura părţii de sud-est județului cu localități din nordul județului Covasna, DN12: traversează nord-sud județele Harghita și Covasna până la Braşov, DN13A leagă municipiul Sfântu Gheorghe și orașul Odorheiu Secuiesc, DN13B leagă orașul Gheorgheni de localitatea Praid (stațiune cu potențial 32

Profilul județului Harghita – Oportunități de dezvoltare și afaceri (2012), ADR Centru Sursa: Profilul județului Harghita (2012), ADR Centru 34 Sursa: Plan județean de gestionare a deșeurilor (2008-2013) 35 Sursa: INSSE – date valabile pentru anul 2014 33

30 / 150



balneoclimateric), DN15: asigură legătura județului Harghita și județului Neamț, DJ138A asigură legătura cu obiective turistice importante: Harghita Băi, prin Pasul Vlăhița. Teritoriul județean este străbătut de la vest la est de rute care aparțin rețelelor TEN – T Centrală (Sebeș – Turda – Târgu Mureș – Iași – Ungheni, care realizează conexiunea cu Republica Moldova) și TEN – T Globală (Ploiești – Brașov – Târgu Mureș, care realizează conexiunea cu Coridorul Pan-european IX și Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni) (a se consulta harta “Drumurile din județul Harghita și conexiunea la rețeaua TEN-T” și harta “ Drumurile publice cu conectivitate directă / indirectă la rețeaua TEN-T în Județul Harghita” din Anexa 2) În ceea ce privește accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Miercurea Ciuc spre municipiile și orașele din județul Harghita, timpul mediu de parcurs spre oricare dintre aceste destinații este de circa 67 minute iar distanța medie este de 61,25 km, ceea ce denotă o bună conectivitate la nivelul județului. (a se consulta detalii în Anexa 2) Situația drumurilor județene În perioada 2010-2014, lungimea drumurilor județene a scăzut cu 4 km față de anul anterior, astfel în anul 2014 lungimea drumurilor județene era de 845 km. Este de remarcat modificarea semnificativă a lungimii drumurilor modernizate care au înregistrat o creștere de la 80 km (2013) la 346 km (2014), dar și a drumurilor pietruite care au înregistrat o creștere de la 188 km la 282 km. (a se consulta figura “Evoluția lungimii drumurilor județene în perioada 2010 - 2014” și tabelul “ Starea drumurilor județene la nivel național, regional și local” în Anexa 2) Situația străzilor orășenești În anul 2014, în județul Harghita densitatea de străzi orășenești pe kilometru era de 7,45 km stradă / kmp, valoare care se situează mult sub media națională, respectiv regională. În perioada 2010-2014 s-au construit 22 km de străzi orășenești și s-au modernizat 44 km de străzi orășenești iar inițiativele de investiții pe acest segment vor continua în următoarea perioadă de programare, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunitare. Situaţia drumurilor şi trotuarelor comunale În perioada 2010-2014, lungimea drumurilor comunale a înregistrat creșteri semnificative atât la nivel național, cât și la nivel regional și județean. Astfel, în timp ce la nivel național și în Regiunea Centru, lungimea drumurilor comunale a crescut cu procente cuprinse în intervalul 6-8%, în județul Harghita s-a înregistrat o creștere spectaculoasă, respectiv de circa 28,13% în 2014 față de anul 2010. (a se consulta tabelul “Evoluția lungimii drumurilor comunale în perioada 2010 - 2014” și tabelul “Starea drumurilor comunale la nivel național, regional și local” și tabelul “Situația trotuarelor raportat la drumurile intravilane din județul Harghita“ în Anexa 2) Raportat la drumurile intravilane (cu excepția celor de pământ), trotuare există în 19 localități (7 orașe/municipii și 12 sate - reședință de comună), cu o medie de 5,4% din suprafața acestora (~14% în urban și ~2% în rural). Reparaţii şi construcţii de drumuri, calitatea drumurilor La nivelul anului 2014, din totalul drumurilor publice din județul Harghita, 39,79% erau modernizate, 11,63% aveau îmbrăcăminți ușoare rutiere, 29,83% erau pietruite, iar 18,72% erau de 31 / 150



pământ. (a se consulta tabelul “Starea drumurilor publice la nivel național, regional și local” din Anexa 2) În perioada 2010-2014 în județul Harghita s-au modernizat circa 242 km de drumuri județene, ponderea acestora în totalul lungimii drumurilor județene la nivelul anului 2014 fiind de circa 40,95%, aproximativ 11% (93 km) sunt cu îmbrăcăminți ușoare rutiere (IUR) și circa 48% sunt nemodernizate, pietruite/de pământ (406 km). (a se consulta tabelul “Starea drumurilor județene la nivel național, regional și local” din Anexa 2) O problemă importantă o reprezintă starea drumurilor de acces care fac legătura cu zonele de interes turistic (exemplu: DJ138, care duce la Harghita Băi, DJ131 care leagă localitatea Băilor Homorod, drumul forestier de la Zetea la Harghita Mădăraș). (a se consulta tabelul “ Starea drumurilor publice la nivel național, regional și local” și tabelul “Ponderea drumurilor publice modernizate din total drumuri publice în anii 2010 și 2014“ în Anexa 2) În județul Harghita sunt 142 de drumuri comunale, având o lungime totală de 797 km36. În perioada 2010-2014, la nivel județean s-au modernizat 41 km de drumuri comunale. Astfel, la nivelul anului 2014 din totalul drumurilor comunale din județul Harghita (797 km), 5,26% sunt modernizate (42 km), circa 18,44% (147 km) sunt cu îmbrăcăminți ușoare rutiere (IUR) și aproximativ 76,28% sunt nemodernizate, pietruite/de pământ (608 km). (a se consulta tabelul “Ponderea drumurilor comunale modernizate în anii 2010 și 2014“ în Anexa 2) La nivelul județului Harghita există 78 de trasee de transport public ce asigură conectivitatea localităților de pe teritoriul județului, dintre care 2 trasee nu au atribuit un operator privat de transport (traseul Sandominic – Bălan, traseul Cristuru Secuiesc – Eliseni – Șoimoșu Mare). 2.5.2 Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare (a se consulta tabelul ”Rețeaua sistemului de alimentare cu apă și consumatorii racordați în anii 2012 și 2014” şi harta “Distribuția lungimii principalelor rețele de utilități în Jud. Harghita în anul 2014“ din Anexa 2). La nivel județean, indicatorul de dezvoltare durabilă „ponderea populației cu acces la apă potabilă” a înregistrat în anul 2014 o acoperire de 55,06%, în creștere cu aproximativ 4% față de indicele similar din anul 2012, dar sub media de acoperire națională şi regională. În perioada 2010-2014, lungimea rețelei simple de distribuție a apei potabile în județul Harghita a crescut cu 242,6 km, în principal datorită creșterii spectaculoase înregistrată în mediul rural, respectiv cu 183,8 km (a se consulta tabelul ”Evoluția lungimii rețelei simple de distribuție a apei potabile în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (km)” din Anexa 2). În ultimii 5 ani, la nivel județean, s-a înregistrat o scădere a consumului de apă potabilă cu peste 10%, datorate scăderii de peste 15% înregistrate în mediul urban (2010-2014). (a se consulta tabelul ”Evoluția cantității de apă potabilă distribuită în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (mii mc)” din Anexa 2). Rețeaua de canalizare județeană este extinsă la cele 9 localități urbane 36

Date disponibile la nivelul anului 2014

32 / 150



existente, 35 localități rurale din cele 58 existente37 și are o lungime totală de 827,60 km, în creștere cu circa 37% față de nivelul anului 2012 (a se consulta tabelul ” Rețeaua sistemului de canalizare și locuitorii conectați în anii 2010 și 2014” din Anexa 2). În anul 2014, ponderea populației care beneficiază de canalizare la nivel județean este de 47,51%, parametru care se situează sub media regiunii Centru, însă depășește media națională. (a se consulta tabelul ” Evoluția lungimii conductelor de canalizare în jud. Harghita în perioada 20102014 (km)” din Anexa 2). În privința epurării apelor uzate, există în prezent proiecte de investiții în apă uzată realizate la nivel județean în mediul rural și care nu îndeplinesc condițiile de conformitate conform Directivei 91/271/CEE, fiind incluse în lista aglomerărilor cu proiecte de investiţii în apă uzată neconforme între 2.000 - 10.000 l.e, aflându-se astfel în pericol de infringement (a se consulta tabelul ”Aglomerări umane cu proiecte de investiţii în apă uzată neconforme” din Anexa 2). În judeţul Harghita deţin licenţe de funcţionare38 13 operatori de sisteme de alimentare cu apă şi canalizare. (a se consulta lista lor în Anexa 2) 2.5.3 Infrastructura tehnico – edilitară Rețele de energie electrică În județul Harghita, procentul mediu de electrificare este de 97,6% în urban şi în rural 39 93,6%. , fiind unul din judeţele cele mai afectate, după Alba şi Vrancea, ca urmare a dispersiei teritoriale a aşezărilor ce generează costuri foarte mari de racordare și care nu permite o amortizare a investiției. (a se consulta tabelul “Evoluția situației privind serviciile publice de alimentare cu energie termică în perioada 2010-2015” din Anexa 2) În perioada 2011-2014, CJ Harghita a extins alimentarea cu energie electrică a localităților Gălăuțaș, Hosăsău, Liban, Șicasău, Tulgheș, Valea Rotundă, Vadasmező, Borzont și Sărmaș, dar cu toate acestea încă mai există locuințe neelectrificate în județ.40 În judeţul Harghita, deţin licenţe de funcţionare41 3 operatori pentru serviciul de iluminat public al localităților, detalii privind licenţierea acestora sunt prezentate în Anexa 2. În judeţ mai sunt amplasate staţiile de transformare 110/20 kV: Miercurea Ciuc, Tractorul (la fosta Fabrică de tractoare din Miercurea Ciuc), Tuşnad, Oltul (Miercurea Ciuc), Vlăhiţa, Homorod, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Ciceu, Bălan, Fagul, Voşlăbeni, Bucin, Topliţa. Alimentarea acestor staţii se face atât din LEA 220 kV, cât şi din linii electrice aeriene LEA 110 kV, traseele principale de amplasare ale acestora fiind Gheorgheni – Topliţa, Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Băile Tuşnad, precum şi CTE Fântânele – Cristuru Secuiesc – Odorheiu Secuiesc – Vlăhiţa – Miercurea Ciuc. 37

Sursa: INSSE, indicator GOS110C - Numărul localităților cu canalizare publică, pe medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe 38 Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – Evidența licențelor valabile la data de 23.12.2015) - http://www.anrsc.ro/activitate/licente-si-autorizatii/ 39 Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011 40 http://www.hargitamegye.ro/upload/public/kisvillany.pdf 41 Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – Evidența licențelor valabile la data de 23.12.2015) - http://www.anrsc.ro/activitate/licente-si-autorizatii/

33 / 150



În ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare şi înlocuire a echipamentelor primare şi secundare din staţiile electrice şi posturile electrice de transformare, şi se modernizează în paralel şi sistemele de gestiune a energiei electrice. Rețele de termoficare La nivelul județului s-a înregistrat o scădere consistentă a consumului energiei termice cu 46%, faţă de anul 2010, ca urmare a scăderii înregistrate în rândul consumatorilor casnici, (65% din totalul consumatorilor finali), aceştia optând pentru metode individuale de încălzire. (a se consulta tabelul “Evoluția situației privind serviciile publice de alimentare cu energie termică în perioada 2010-2015” din Anexa 2) Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică au fost realizate în Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Topliţa şi Odorheiu Secuiesc şi în oraşele Borsec, Băile Tuşnad, Cristuru Secuiesc şi Vlăhiţa, însă au fost scoase din funcţiune sistemele SACET din Topliţa şi din oraşele Băile Tuşnad şi Borsec, fiind înlocuite cu gaze naturale şi combustibil solid.42 Evoluţia branşamentelor la sistemul SACET este prezentată în tabelul ”Evoluția cantității de energie termică distribuită în perioada 20102014 (Gcal)” din Anexa 2. În zonele fără distribuţii de gaze naturale, prepararea hranei se face cu sobe cu combustibil solid (lemn) și cu butelii de aragaz şi, iar pentru încălzire sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni). Resursa naturală utilizatǎ cu precǎdere în judeţul Harghita este constituită din lemn şi deşeuri lemnoase, astfel cǎ utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi pană acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, unele dintre ele fiind cazanele, care funcţionează pe principiul arderii clasice sau pe acela al gazeificării lemnului.43 Rețele de gaze naturale În judeţul Harghita există zăcăminte reduse de gaz metan în zona de sud-vest (CristuruSecuiesc, Şimoneşti, Secuieni, Săcel), exploatate şi injectate în conductele magistrale de transport ce fac legătura cu nodul Şendreni – Galaţi. Conductele principale de transport care tranziteazǎ judeţul Harghita sunt: Conducta DN 800 mm (O 32”) prin Cristuru Secuiesc, conducta DN 700 mm (O 28”) prin Mugeni. Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale judeţului sunt zonele muntoase, cu localităţi rare, răsfirate, amplasate în special în zonele de nord şi est.44 În perioada 2010-2014, lungimea conductelor de gaze în județul Harghita a crescut cu 30,5 km. (a se consulta tabelul ”Evoluția lungimii conductelor de gaze naturale în perioada 2010-2014 (km)” din Anexa 2). În privința cantității de gaze distribuite pentru consum în perioada 2010-2014, județul Harghita urmează trendul național și regional, cu o scădere continuă a consumului de peste 20%. (a se consulta tabelul ” Evoluția cantității de gaze naturale distribuite în perioada 2010-2014 (mii mc)” din Anexa 2). 42

Sursa: PATJ (Planul de amenajare a teritoriului judeţean Harghita), în vigoare la data consultării (ianuarie 2016) Sursa: PATJ (Planul de amenajare a teritoriului judeţean Harghita), în vigoare la data consultării (ianuarie 2016) 44 Sursa: PATJ (Planul de amenajare a teritoriului judeţean Harghita), în vigoare la data consultării (ianuarie 2016) 43

34 / 150



Rețele de comunicații Serviciile poștale sunt asigurate atât de operatorul național Poșta Română prin intermediul celor 37 de oficii poștale din întreg județul, cât și de operatori privați de servicii de poștă/curierat, care dispun de sedii de desfășurare a activității în principalele localități din județul Harghita. Principalul operator de telefonie fixă este Telekom România, care oferă inclusiv servicii de telefonie mobilă, internet și televiziune. Pe piața de profil (telefonie/internet/TV) activează la nivel local operatorii: Orange, Vodafone, RCS&RDS, UPC, ASTRAL TELECOM etc. Din punct de vedere al reţelelor majore de telecomunicaţii, teritoriul judeţului este strǎbǎtut de traseul cablului de fibrǎ opticǎ Sf. Gheorghe (jud. Covasna) – Bǎile Tuşnad – Miercurea Ciuc – Vlǎhiţa – Odorheiu Secuiesc – Cristuru Secuiesc – Sighişoara (jud. Mureş). În zona localitǎţii Harghita Bǎi este amplasat un radioreleu racordat prin reţele de cabluri de telecomunicaţii de Miercurea Ciuc, respectiv Târgu Mureş, Vlǎhiţa, Odorheiu Secuiesc.45 2.5.4 Analiza diagnostic în ceea ce privește infrastructura Puncte tari • • • • • • •

• •

• •

• •

Puncte slabe

Județul este traversat de reţele de transport de importanţă • Drumurile județene sunt în proporție de europeană (TEN-T şi coridoare pan-europene) 48% (406 km) nemodernizate (inclusiv Experiență vastă în pregătirea și derularea de proiecte cu pietruite/de pământ); finanțare nerambursabilă; • Există proiecte de investiții în apă Creșterea lungimilor de drum modernizat, în special cele din (localitatea Izvoare, comuna Zetea), mediul rural; respectiv proiecte pentru epurare ape uzate Nivelul de racordare la sistemul centralizat de alimentare cu neconforme, aflându-se în pericol de apă; infringement; 96,8% din locuințe sunt dotate cu instalație electrică; • Stare precară a drumurilor care realizează Investiţiile din reţeaua de alimentare cu energie electrică; accesul spre zone turistice sau oraşe; Conexiune directă a rețelei de transport gaze la conductele magistrale de importanţă majoră; Context regional și național În regiunea Centru, în anul 2014 s-a înregistrat o densitate a drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu de 33,16%, județul Harghita înregistrând o valoare de 31,45 km, drumuri publice la 100 kmp. În anul 2014 densitatea națională de străzi orășenești era de 12,80 km stradă / kmp, în regiunea Centru era de 46 circa 12,68 km stradă / kmp , iar în județul Harghita este de 7,45 km stradă / kmp, sub media națională şi regională. Regiunea Centru este străbătută de 13,24% din DN-uri, din care doar 38,51% sunt modernizate. La nivel național, din totalul DJ existente în anul 2010, doar circa 23,36% erau modernizate. În perioada 20102014, ponderea DJ modernizate a crescut semnificativ, fiind înregistrată o pondere a acestora de 30,76% în anul 2014. În Regiunea Centru, ponderea DJ modernizate a crescut în perioada 2010-2014 cu 9,46 puncte procentuale. În Regiunea Centru, ponderea DC modernizate a crescut în perioada 2010-2014 cu aproape 2%.

46

Sursa: indicator INSSE, GOS104B - Lungimea străzilor orășenești pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

35 / 150



Puncte tari

Puncte slabe

• În ultimii 3 ani s-a înregistrat o creștere de circa 4,39% în ceea ce priveste procentul populației cu acces la sursă de apă potabilă la nivel național, la nivelul regiunii Centru creșterea a fost de 8,68%, iar la nivel județean s-a înregistrat pe perioada analizată o creștere de 7,53%.

• În regiunea Centru, în ceea ce privește locuințele dotate cu instalație electrică, procentul acestora este de 96,8%, față de 96,6%, cât este media națională. • • •

Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Degradarea intensă a infrastructurii rutiere, diminuarea tranzitării județului și izolarea unor localități; Intrarea în infrigement a localităților nominalizate și anularea oricărei șanse de redresare și reluare a inițiativelor de dezvoltare; Prin reducerea numărului consumatorilor conectați la sistemele centralizate de încălzire cu agent termic, aceste sisteme devin ineficiente, conducând la creșterea costurilor individuale de furnizare a acestor servicii. Treptat, sistemul centralizat este înlocuit cu sisteme locale de producere a energiei termice.

Recomandări: • Continuarea preocupărilor pentru creşterea calităţii locuirii prin dezvoltarea infrastructurii tehnice de bază: o Rezolvarea problemelor de neconformitate ale proiectelor de apă, apă-uzată; o Modernizarea și/sau înființarea de infrastructură de bază (apă/canalizare, gaze, drumuri, electricitate, comunicații etc); o Reorientarea către surse alternative de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică; o Dezvoltarea și regenerarea localităților urbane și rurale; • Valorificarea spațiilor industriale și a terenurilor neutilizate; • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces în judeţ în special spre zonele cu potenţial turistic şi economic (modernizarea străzilor, a drumurilor de acces etc). 2.6 Turism 2.6.1 Resurse de turism Patrimoniu istoric și cultural În județul Harghita în anul 2014 existau 23 de muzee și colecții publice, cele mai multe (4) fiind situate în Municipiul Odorheiul Secuiesc. Infrastructura de turism • Unități de cazare: 35747 structuri de primire turistică la nivelul anului 2015; • Instalaţii de tratament: 6 baze de tratament; • Pârtii de schi (şi instalaţii de transport pe cablu): în județ există 23 pârtii de schi omologate din care 19 sunt administrate de societăți comerciale, 1 pârtie este administrată de o 47

DJS Harghita, indicator INSSE - TUR101C , consultat în 20.04.2016

36 / 150



persoană fizică și 2 sunt administrate de asociații (Asociația de Turism Băile Tușnad și Asociația de Schi Miercurea Ciuc)48; • Traseele turistice montane omologate din județul Harghita sunt în totalitate administrate de CJ Harghita (există 26 trasee turistice montane omologate) (a se consulta tabelul ”Numărul structurilor de primire turistică, la 31 iulie în jud. Harghita” din Anexa 2) La nivelul județului există 1749 Centre de Informare Turistică, amplasate în localități precum: Gheorgheni, Dealu, Satu Mare, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Ghimeș, Ditrău, Merești, Remetea, Harghita-Băi, Ciumani, Izvoru Mureșului, Sântimbru-Băi, Siculeni, Cozmeni și Lăzărești, Lupeni, realizate prin programele de finanțare sau POR. Conform datelor din evidenţa MADR şi ANT există centre de informare turistică în principalele centre de interes turistic Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad şi Odorheiu Secuiesc. Promovarea zonei din punct de vedere turistic este asigurată în mod integrat sub coordonarea ADI Harghita prin intermediul platformei multifuncţionale www.visitinharghita.ro și prin intermediul unor operatori locali cu afaceri în domeniul turismului, asociații și agenții de transport și turism: Asociația Turistica a Ținutului Sării, Cazare în Secuime, Turul, Hedon Express, Molnar Tour, Calibra Travel Center, Fenyő Travel, Europa Tours, ADI Munţii Harghita, ADI “CiomadBalvanyos” etc. Infrastructura de cazare În ultimii ani, s-a înregistrat o îmbunătățire a infrastructurii de cazare turistică concretizată prin creșterea numărului structurilor de primire turistică cu aproximativ 10% în anul 2015, când se înregistrau 357 de structuri, față de anul 2014, însă dinamic s-a înregistrat o scădere a ponderii regionale, de la 23,65% (2010) la 16,94% (2015). (a se consulta harta ”Distribuția numărului unităților de cazare în județul Harghita” şi tabelul ”Evoluția numărului structurilor de primire turistică la nivel național, regional și județean între anii 2010-2015” din Anexa 2) Oferta locală de cazare este dominată majoritar (79%) de cazare în unități de tipul pensiunilor turistice și agroturistice, însă oferta specializată pentru tineret și pentru călătorii ce tranzitează zona nu este generoasă – 1% tabere pentru elevi și preșcolari. Numărul structurilor de primire turistică este mai mare în mediul rural, decât în mediul urban. În anul 2015, cele mai multe unități de cazare se află în comuna Praid (58 unități), urmată de municipiul Gheorghieni (33 unități) și Miercurea Ciuc (30 unități). (a se consulta figura ” Categorii de structuri de primire turistică în județul Harghita, în 2015” din Anexa 2) Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune este scăzut, date INS indică o valoare de 16,5% pentru anul 2015, mai ridicată în mediul urban (20%), față de mediul rural (9,5%), în descreștere în perioada analizată și cu mult sub nivelul utilizării a minim 1/3. (a se consulta tabelul ”Capacitatea de cazare în funcțiune”, tabelul ”Evoluția capacității de cazare turistică între anii 20102015 (nr. locuri) în județul Harghita”, tabelul ”Indicele de utilizare a capacității de cazare în

48 49

Website-ul Autorității Naționale pentru Turism www.visitinharghita.ro

37 / 150



funcțiune”, tabelul ”Sosiri ale turiștilor în jud. Harghita pe tipul de turiști (2010-2014)” și tabelul ”Evoluția sosirii turiștilor străini și români între anii 2006-2014 în județul Harghita” din Anexa 2) Turiști români și străini Cei mai mulți vizitatori din județul Harghita sunt turiști români50, aceștia fiind mult mai mulțumiți de calitatea serviciilor comparativ cu turiștii străini. Majoritatea turiștilor străini provin din Ungaria și aleg ca destinație turistică județul Harghita datorită etniei comune cu majoritatea locuitorilor. Pe parcursul perioadei 2010-2014, evoluția sosirilor turiștilor în județ indică modificări majore de la an la an, comparativ cu anul de bază al analizei, în 2014 numărul turiștilor străini a crescut cu 57% (aproximativ 11.000 persoane), ajungând la 124.224 persoane. În anul 2014 comparativ cu anul de bază, numărul turiștilor români indică o creștere de 63,11%, (cu 36.296 persoane). Numărul turiștilor români care au vizitat județul Harghita este de mai mult de 3 ori mai mare decât cel al turiștilor străini, iar ritmul de creștere este superior. Numărul înnoptărilor și sezonalitatea turismului În perioada 2010-2014, numărul înnoptărilor în județ arată o creștere atât în urban cât și în rural. Comparativ cu anul de bază, în anul 2014, în mediul urban are loc o creștere de 48%, iar în mediul rural ritmul de creștere este superior, atingând un procent de 117,7%, cu o medie generală de 2,5 nopţi. (a se consulta figura ”Numărul înnoptărilor la nivel național, regional și județean” din Anexa 2) În perioada 2010-2015, putem constata o sezonalitate evidentă a turismului în lunile iunie, iulie, august, anotimpul cel preferat de turiștii care vin în județ este vara. Cea mai slabă lună din această perspectivă este luna martie în mediul urban și luna februarie în mediul rural. (a se consulta figura ”Media înnoptărilor pe luni în perioada 2010-2015” din Anexa 2) 2.6.2 Potențialul turistic Ținutul Secuiesc ca destinaţie turistică, are o serie de resurse turistice aparte față de alte regiuni din țară, datorită diversității națiunilor care au trăit în această regiune în cursul istoriei, secuii, maghiarii, sașii și românii, fiecare cu specific etnografic propriu. În ultima vreme studiile de specialitate, folosesc sintagma de Ținutul Secuiesc, pe care o identifică cu o regiune turistică aparte și dezvoltă conceptul de valorificare a turismului în prin dezvoltarea marketingului întregului Ținut Secuiesc. Potențialul turistic natural al județului Harghita este ilustrat prin peisajele spectaculoase, configurația variată a reliefului, condițiile climatice favorabile și valoarea terapeutică51 (exemple: Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Cheile Bicazului, relief carstic în masivul Hășmaș). Lacul Roşu din județul Harghita este unic prin modul de geneză, acesta datează din 1837 și este un lac de baraj natural. În județ există și o parte din Parcul Național Călimani cu rezervații naturale, ca Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din Europa de Est format într-un crater vulcanic.52 50

Studiu despre Ținutul Secuiesc ca regiune turistică, realizat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și Kvantum Research 51 Site-ul INSSE, Turismul României Breviar statistic, anul 2014 52 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001261/o6o1y_Turism%20%20studiu%20final.pdf

38 / 150



Turismul din zona Ciucului de jos (zona Băile Tușnad), se bazeză în special pe exploatarea izvoarelor de apă minerală în scop balneoclimateric. Potențialul turistic antropic În categoria patrimoniului cultural imobil sunt incluse 740 de monumente53 istorice. Pe teritoriului județului Harghita sunt trei castele: Castelul Lázár din Lăzarea aparţinând Fundaţiei St. Francis din Deva, Castelul Apafi din Tomești și Castelul Mikó din Miercurea Ciuc, însă acestea nu sunt incluse în circuitul turistic nefiind deschide publicului. Alături de acestea există și o cetate numită Rapsonné în localitatea Praid. Stațiuni turistice În județul Harghita există 7 stațiuni atestate, dintre care o stațiune de interes național și 6 de interes local54: Băile Tușnad – stațiune de interes național balneoclimaterică55, Borsec, Băile Homorod, Harghita-Băi, Izvoru Mureșului, Lacu Roșu, Praid. Aceste stațiuni dețin baze de tratament recomandate pentru afecțiuni cardiovasculare, reumatice și ale aparatului respirator, iar atestarea lor este importantă deoarece beneficiază de priorităţi pentru: realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltării turismului; acordarea de asistenţă tehnică de specialitate de către ANT pentru dezvoltarea funcţiei turistice şi promovarea produsului turistic propriu, etc.56 Tipuri de turism Turismul montan (activ, sportiv, aventurier) Județul Harghita are context favorabil pentru practicarea sporturilor în aer liber: ciclism montan, ciclism cross-country, nordik walking, speologie, drumeţii, sporturi cu ski, escaladă, tiroliene, hipism, river-rafting, canoying, enduro, moto-cross etc. În județ există mai multe localităţi cu pârtii de schi omologate (numărul total al pârtiilor de schi este de 2357 și în totalitate au o lungime de 13.583 m, cea mai lungă pârtie de schi are 1.149 m și se găsește la Pasul Bucin): Şumuleu-Ciuc, Homorod-Băi, Topliţa, Harghita-Băi, Harghita Mădăraş, Izvorul Mureşului, Valea Rece, Sânmartin, Ciumani, Toplița. Atractivitatea zonei în timpului sezonului de iarnă este dată şi de tarifele practicate de operatorii locali pentru serviciile şi sporturile de iarnă (skipass-uri, urcări teleschi, închiriere echipamente, cazare, etc), tarife situate sub media altor zone de schi concurente din ţară iar posibilităţile de divertisment sunt generoase. Numeroase trasee turistice oferă posibilitatea drumeţiilor (ex. Traseul Maria) cât şi a circuitelor cu bicicleta sau turism ecvestru: Munţii Giurgeu - 6 trasee, Munţii Hăşmaş - 14 trasee, Munţii Harghita - 10 trasee, Munţii Gurghiu - 3 trasee. 53

Date furnizate de Institutul Naţional al Patrimoniului (anul 2010) http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/Statiuni-atestate.pdf 55 Conform Hotărârii nr. 1016 din 12 octombrie 2011 privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură 56 Potrivit art. 38 a Ordonanței Guvernului nr. 58/1998, cu modificări și completări ulterioare 57 Website-ul Autorității Naționale pentru Turism 54

39 / 150



Pentru turiștii care preferă activitățile de tip sport-extrem, aceștia au la dispoziție parcuri de aventură şi distracţii: Harghita Băi – Parcul de aventură ”Balu Park”, Club Adventura Park din Salina Praid, care a fost primul parc de aventură subterană din Europa deschis în anul 2012, parcuri de aventură din Ciumani dotate cu tobogane de apă, Club Aventura Park din Băile Tușnad. În judeţul Harghita există mai mult de 20 de centre de echitaţie şi hipism atât în Miercurea Ciuc, Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc cât şi în alte localităţi cum ar fi Homorod Băi, Subcetate şi Iacobeni. Cheile Bicazului și Lacul Roșu oferă condiţii pentru practicarea mai multor activități de la alpinism până la plimbarea cu barca. În Valea Seacă se poate practica canyoningul și pot fi făcute ture de off-road cu mașinile de teren, motocross sau enduro. Turismul balnear (de tratament și de wellness) Acest tip de turism oferă o gamă variată de opțiuni și se adresează persoanelor de toate vârstele. Județul Harghita este renumit pentru stațiunea Praid cunoscută pentru salina existentă; în aceeași zonă se găsește și ștrandul Băile Sărate Praid, care se află în apropierea salinei. Turiștii sunt atrași de județul Harghita și datorită tratamentelor balneare efectuate în stațiuni precum: Băile Homorod, Băile Tușnad, Praid care dispune de un centru wellness dezvoltat cu sprijinul CJ Harghita, Borsec (este în curs de amenajare şi construire un centru balnear), tratamente care ajută la tratarea diferitelor afecțiuni (reumatism, afecțiuni cardiovasculare și afecțiuni ale aparatului respirator).Până în anul 2013 în total au existat 16 localități și stațiuni balneare și balneoclimaterice58, din care doar 6 au avut bază de tratament (Băile Jigodin, Băile Miercurea-Ciuc, Băile Tuşnad - pentru afecţiunile cardiovasculare, Borsec, Praid, Băile „Mureşul” Remetea). Fără bază de tratament sunt Băile Caşin, Băile Homorod, Băile Pucioasa-Sântimbru, Băile Sărate, Băile Seiche, Bilbor, Harghita Băi, Izvorul de apă minerală din Şumuleu, Sâncrăieni, Topliţa. Turismul balnear are mari şanse să se dezvolte în anii următori datorită atuurilor sale, iar băile existente sunt în concurenţă cu băile termale bine amenajate din Ungaria. În aceste potenţiale staţiuni nu există încă îngrijire medicală sau balneo-terapeutică specială, asistenţa medicală asigurându-se în taberele şcolare acolo unde există sau la cabinetul medical al localităţii. Aceste staţiuni dispun în general de bazine deschise în stare degradată.59 Turismul rural autentic şi cultural este în dezvoltare graţie conservării tradițiile locale și construcțiilor tradiționale, în acest context a crescut numărul de pensiuni agroturistice din mediul rural, 178 înregistrate în 201560, din care doar 3561 pensiuni agroturistice sunt clasificate şi înregistrate în evidenţele ANT. 58

Analiza ADR Centru “Turismul balnear – domeniu economic cu potenţial de dezvoltare în Regiunea Centru” Analiza turismului balnear, ADR Centru 60 www.insse.ro - TUR101C- Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități, consultat la 20.04.2016. Indicatorul INS sintetizează informaţiile referitoare la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică - care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti şi care respectă condiţiile legislative cu privire la conceptul de pensiune agroturistică. 61 Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare clasificate disponibilă pe site-ul www.turism.gov.ro 59

40 / 150



Indicatorii prezentaţi anterior sunt relevanţi prin prisma caracterului lor oficial, însă sectorul turismului se confruntă cu problema funcţionării fără forme legale de autorizare (structuri de cazare şi primire turistică nedeclarate şi fără autorizare) precum şi cu o raportare nerealistă a nopţilor de cazare şi a numărului de camere ocupate de către unităţile ce funcţioneză cu forme legale. De multe ori, antreprenorii locali în turism evită să-şi oficializeze activitatea ca urmare a cumulului de reguli şi proceduri care trebuie îndeplinite pentru a obţine forme legale de funcţionare, condiţii birocratice care implică costuri, controale suplimentare, iar în lipsa unei instruiri în acest sens, aceste prevederi sunt complet descurajatoare. Evaluarea acestui fenomen este foarte dificil de dimensionat însă cu siguranţă impactul la nivel sectorial este semnificativ. 2.6.3 Analiza diagnostic în ceea ce privește turismul Puncte tari • • •

•

• • • •

• •

•

• • •

Puncte slabe

Numărul structurilor de cazare în creștere • Capacitate de cazare fără evoluție de anvergură Dezvoltarea turismului rural • Numărul înnoptărilor este scăzut Diversitate de obiective și posibilități de • Ilegalitatea funcţionării unor unităţi de cazare petrecere a timpului pentru toate categoriile de • Tendinţa de escaladare a prevederilor legale/fiscalităţii turiști • Lipsa pregătirii lingvistice a personalului din turism Infrastructură sportivă de agrement (23 pârtii • Slabă calitate a serviciilor turistice etc), instalații de agrement, trasee turistice și • Numărul turiștilor străini este scăzut față de potenţial wellness • Indicele de utilizare a capacității de cazare arată utilizarea Apartenența la o regiune de marcă - Ținutul capacității de cazare într-un procent redus Secuiesc • Sezonalitatea stațiunilor turistice Potential turistic complex: turism activ (montan), • Potențialul turistic nu este valorificat suficient balnear, cultural, rural autentic • Număr scăzut al angajaților în domeniul turistic Servicii turistice aferente sporturilor de iarnă • Ponderea slabă a turismului în economia județului avantajoase • Gradul scăzut de cunoaştere al resurselor naturale Infrastructura Centrelor de Informare Turistică • Gradul ridicat de uzură a bazelor de cazare şi tratament este bine pusă la punct Context regional și național Top 3 național la concentrarea de structuri de turism (7 structuri / 10.000 locuitori) Conform Programului de Dezvoltare Economică a județului Harghita – turismul este un sector economic prioritar Din perspectiva numărului structurilor de primire turistică, județul Harghita ocupă locul 3 la nivel regional după 62 numărul unităților de cazare (la 10.000 de locuitori există 7 structuri de primire turistică). Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Numărul turiștilor va scădea constant, pe măsură ce infrastructura turistică se va degrada Declin economic al unor zone/localități ce supraviețuiesc din turism Eliminarea din circuitul turistic național a zonei și pierderea interesului turiștilor străini pentru obiectivele din județul Harghita

Recomandări • Valorificarea potenţialului turistic prin modernizarea infrastructurii turistice: 62

Studiu despre Ținutul Secuiesc ca regiune turistică, realizat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și Kvantum Research

41 / 150



o Creșterea numărului structurilor de primire turistică (inclusiv a taberelor şcolare, a campingurilor, etc) precum şi modernizarea acestora; o Înființarea traseelor turistice tematice; o Dezvoltarea căilor de acces la atracțiile turistice, reabilitarea traseelor și acceselor (inclusiv a pistelor de biciclişti transnaţionale, etc); • Dezvoltarea serviciilor turistice: o Creșterea calității serviciilor turistice (inclusiv formarea profesională a personalului din turism); o Reducerea caracterului sezonier al activităţilor turistice şi mărirea duratei medii de şedere, diversificarea ofertei turistice locale; • Valorificarea patrimoniului cultural-tradiţional: o Reabilitarea monumentelor istorice; o Organizarea evenimentelor culturale care atrag turiști; o Păstrarea și promovarea patrimoniului cultural tradițional, tradițiilor locale (produse ecoturistice locale); • Promovarea potenţialului turistic: o Realizarea unei strategii de dezvoltare al unui brand turistic regional pentru turismul balnear; o Realizarea unui plan de management privind exploatarea resurselor de ape minerale; o Îmbunătățirea activităților de marketing turistic, inclusiv dezvoltarea zonelor care nu atrag turiști; o Adoptarea unei strategii de creștere a atractivității zonei prin dezvoltarea marketingului întregului Ținut Secuiesc. 2.7 Educație și învățământ 2.7.1 Infrastructura educațională existentă Infrastructura de învățământ existentă în anul 2014 în județ cuprinde 130 de unități școlare, din care: 17 unități de învățământ preșcolar (grădinițe de copii), 74 școli (inclusiv învățământul special), 39 licee - învățământ secundar ciclul 2 și nicio instituție proprie de învățământ superior. (a se consulta tabelul “Unitățile școlare pe categorii, forme de proprietate și medii de rezidență în anul 2014”, din Anexa 2) Deși numărul total al unităților de învățământ din mediile urban-rural sunt echilibrate,se constată o concentrare în mediul rural a unităților din învățământul primar și gimnazial (55 unități) față de mediul urban (19 unităţi), dar și o grupare a unităţilor învățământulului preșcolar și secundar ciclul 2, în urban.

42 / 150



În anul 2014 în județ existau 4 creșe, fiind înscriși în învățământul antepreșcolar, un număr de 228 de copii cu vârste între 0 și 2 ani, în mediul urban64. A fost identificată 1 creşă privată65. Având în vedere numărul copiilor din județ în acest interval de vârstă66, din care 60% din mediul rural, se constată necesitatea înființării de creșe. Există o pondere foarte redusă a unităţilor de învăţământ private (0,775%). Din punctul de vedere al locațiilor în rețeaua județeană, s-au identificat 161 de grădinițe, 219 școli primare / gimnaziale (din care 2 centre școlare - educație incluzivă) și 3 colegii naționale și 1 colegiu reformat, 31 licee (19 tehnologice, 9 teoretice, 2 de arte, 1 pedagogic), 2 colegii tehnice, 1 școală profesională specială pentru persoane cu dizabilități și 3 școli postliceale sanitare.67 Lipsa multitudinii instituțiilor de învățământ superior pe teritoriul județului implică orientarea elevilor care doresc să urmeze studii superioare către centrele universitare, cele mai apropiate fiind situate în județele Mureș și Brașov. Venind în întâmpinarea cererii locale pentru oferirea de servicii aferente învățământului superior, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca a deschis în Miercurea Ciuc, Facultatea de Stiinţe Economice, Socio-Umane şi Inginerești în care se pot urma mai multe specializări. Pe lângă aceasta, Facultatea de Geografie a Universității BabeșBolyai din Cluj Napoca are o extensie în municipiul Gheorgheni cu specializări în domeniul turismului. În Odorheiu Secuiesc, Asociația MUTF derulează mai multe specializări în colaborare cu diferite universități din Ungaria, însă aceste specializări nu sunt acreditate în România. Numărul de elevi/clasă înregistrează o medie mai mică (16,82) față de media regională (19,69). (a se consulta tabelul ”Nivelul de aglomerare în clase, în anul 2014” din Anexa 2) În privinţa dotării cu tehnică informațională de calcul (PC-uri) în instituţii, în anul 2014, existau un număr de 5.246 calculatoare (7,66 elevi / calculator), în ușoară creștere față de 5.200 calculatoare existente în anul 2013, asigurând o acoperire de circa 70%. Unităţile de învăţământ au o bază materială (săli de clasă, biblioteci, laboratoare), respectiv resursă umană (cadre didactice) care asigură în bune condiții desfășurarea actului educațional, dar necesită diferite investiții, atât în privința infrastructurii, cât și în ceea ce privește pregătirea continuă a cadrelor didactice în vederea adaptării la cerințele pieței, inclusiv la nivel local, prin specializările prevăzute în oferta educațională. În perioada 2012-2014 unitățile de învățământ au implementat 365 de proiecte și programe educaționale în județ68. În privința proiectelor de investiții în infrastructura de învățământ, în perioada 2013-2015 au fost demarate 113 proiecte de investiții pentru reabilitarea infrastructurii 63

63

Date INSSE 2014: Copii si elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar pe niveluri de educatie, limbi de predare, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete – interogare SCL103B 64 în proporții similare în: Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Cristuru Secuiesc și Gheorgheni. 65 O societate comercială desfășoară activități de îngrijire zilnică pentru copii (CAEN 8891) în Miercurea Ciuc 66 9.702 în 2015, conform datelor statistice INSSE - interogare POP105A 67 Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Harghita - Date furnizate 68 Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Harghita - Date furnizate

43 / 150



de educație județeană finanțate atât din fonduri europene cât și din alte fonduri, majoritatea proiectelor având un grad de realizare de 100%69. 2.7.2 Resursele umane din domeniul educației În perioada 2012-2014, se constată o evoluție crescătoare a numărului de cadre didactice/ciclu de studiu, cea mai mare parte fiind la gimnaziu, menținându-se concomitent aproximativ constant şi numărul de elevi. (a se consulta figura “Evoluția numărului de cadre didactice din județul Harghita în perioada 2012-2014” din Anexa 2) În ceea ce privește învățământul antepreșcolar, datele sunt disponibile doar pentru anul 2014, respectiv 23 de cadre, fiind insuficiente pentru a deservi populația existentă. În anul școlar 201570 în mediul rural, din totalul de 1.959 cadre didactice 1.369 erau titulari, 590 suplinitori, 805 rezidenți și 1.154 nerezidenți71. Pentru anul 2014, se poate menționa ca aspect pozitiv faptul că, la toate nivelurile educaționale în județ, numărul elevilor raportat la 1 cadru didactic (12,11) este mai mic decât cel la nivelul Regiunii Centru (13,52) (a se consulta tabelul ”Număr cadre didactice raportat la populația școlară pentru anul 2014” din Anexa 2). 2.7.3 Situația școlarizării Numărul de elevi din anul 2014 (54.347 elevi) se menține la un nivel similar cu cel din anul 2013 (54.352 elevi). În ceea ce privește numărul elevilor înscriși pe niveluri educaționale, se poate observa că elevii din învățământul primar (31%) sunt semnificativ mai mulţi decât numărul elevilor înscriși la celelalte niveluri. (a se consulta figurile “Evoluția numărului de elevi din județul Harghita în perioada 2012-2014” şi “Concentrarea elevilor pe nivele de școlarizare în anul 2014” din Anexa 2) O caracteristică a județului este specificul limbii vorbite, prin prisma existenței majoritare a populației de etnie maghiară; există un procent redus (sensibil în creștere) al elevilor care studiază în unitățile de învățământ în limba română (17,3%). (a se consulta tabelul “Situația elevilor din județul Harghita, a căror limbă de predare este limba română” din Anexa 2) Situația absolvenților și abandonul școlar În mediul urban, există o tendință de scădere a absolvenților de liceu și o creștere a absolvenților de școli profesionale, de unde un interes crescut pentru o specializare într-o meserie. (a se consulta tabelul “Situația absolvenților pe niveluri educaționale și medii de rezidență în jud. Harghita în perioada 2011 - 2013” din Anexa 2) Se înregistrează o creștere anuală a gradului de promovabilitate a elevilor la examenul de bacalaureat la nivelul județului; principalele discipline care influenţează negativ promovabilitatea bacalaureat sunt limba și literatura română și matematică72. Rata de promovabilitate este inferioară celei naționale, diferența cea mai mică (3,47%) fiind înregistrată în anul 2015. (a se consulta tabelul “Rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat” din Anexa 2) 69

Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Harghita - Date furnizate Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Harghita - Date furnizate 71 Inspectoratul Școlar Județean Harghita- Anexa nr.5957 din 11.01.2016 72 Inspectoratul Școlar Județean Harghita - Anexa nr.5957 din 11.01.2016 70

44 / 150



Cel mai mare număr de elevi sunt cei înscriși în învățământul primar, rata de abandon școlar la această categorie de elevi fiind și cea mai scăzută (1,24%); cea mai mare rată a abandonului se regăsește la nivelul învățământului profesional (3,63%). (a se consulta tabelul “Concentrarea elevilor pe nivele de școlarizare în anul 2014” din Anexa 2) 2.7.4 Oferta și cererea de forță de muncă raportată la evoluția sectoarelor economice din județ Cele mai multe oferte din partea angajatorilor au fost cele pentru agricultură, construcții și confecții.73 În privinţa opțiunile persoanelor neocupate interesate de programe de formare profesională pentru găsirea unui loc de muncă, cele mai solicitate au fost în domeniile turism, hoteluri, restaurante și în construcții, pentru calificări de tipul camerist, bucătar, ospătar, lucrător în comerț, lucrător în structuri, instalator instalații tehnico-sanitare și fierar-betonist74. Tendinţele de dezvoltare a economiei locale pe termen scurt au fost ţintit următoarele domenii, în ultimii trei ani: • serviciile (32,73% din firme), există un număr mare de unități de alimentație publică și magazine de desfacere și iniţiative noi de construire și amenajarea altor unități, existând o nevoie permanentă de personal calificat din cauza migrației; • construcțiile (10,65% din firme) - amploarea lucrărilor de reabilitare și în același timp proiectele de construcții în zonele rezidențiale, determină o cerere crescută de personal calificat; • industria prelucrătoare, în special prelucrarea lemnului, domeniu specific județului în care există cerere crescută de personal calificat; • turismul (7,22%), unde județul Harghita are o posibilitate de dezvoltare în următorii 10 ani75. (a se consulta tabelul “Întreprinderi active din județul Harghita în anul 2014” din Anexa 2) Formarea profesională a elevilor în liceele tehnologice și colegiile tehnice, impun programe de calificare a forței de muncă care să asigure pregătirea pentru domeniile de activitate preponderente ale întreprinderilor din județ76: comerț, industria prelucrătoare, construcții, hoteluri și restaurante, agricultură – silvicultură (a se consulta tabelul ”Liceele tehnologice și colegiile tehnice în funcție de specializarea profesională” din Anexa 2). Planul de școlarizare 2015-2016 a liceelor și colegiilor tehnologice cuprinde specializări tehnice (fabricarea produselor din lemn, electronică automatizări, producţie media, construcţii instalaţii şi lucrări publice, mecanică, electric), domeniul serviciilor (turism şi alimentaţie, economic, comerț, estetica şi igiena corpului omenesc) și domeniul resurselor naturale și protecția mediului (agricultură, silvicultură, protecţia mediului, industrie alimentară) (a se consulta tabelul ”Specializările tehnologice 2015-2016 în liceele și colegiile județului Harghita” din Anexa 2). 2.7.5 Analiza diagnostic în ceea ce privește educația Puncte tari

Puncte slabe

73

Raportul de activitate pentru anul 2014 al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita – Raport de activitate pentru anul 2015 75 Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita – Date furnizate 76 Date furnizate de ISJ Harghita 74

45 / 150


• • •

• •

• • • •

Infrastructura de învățământ preuniversitar dezvoltată; Accesul în şcoli la infrastructura IT şi internet; Premise bune în exercitarea actului educaţional prin raportul elevi/1 cadru didactic, nr. elevi/clasă;


•

Număr foarte redus de creșe și de cadre didactice pentru populația antepreșcolară; • Limitarea domeniilor de pregătire pentru studenți în filialele Instituțiilor de învățământ superior existente în județ; • Uzura morală a infrastructurii TIC existente în unitățile de învățământ; • Promovabilitatea scăzută la examenul de bacalaureat; • Abandon școlar inclusiv la nivelurile de educație primar și gimnazial; • Procentul scăzut al cadrelor didactice rezidente în mediul rural (41%); • Cuplaj greoi între piaţa muncii şi sistemul educaţional; Context regional și național Premise bune a exercitării actului educațional prin raportul elevi la 1 cadru didactic (12,11) faţă de Regiunea Centru (13,52), număr de elevi / clasă (16,82) față de Regiunea Centru (19,69); În privinţa numărul unităților școlare private - ponderea este foarte redusă (0,775%) comparativ cu Regiunea Centru (9,02%) sau cu cea la nivel național (9,89%). Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Creștere rata abandonului școlar și numărul persoanelor necalificate și fără ocupație; Şanse limitate de integrare pe piața muncii naţionale în lipsa cunoașterii limbii române; Decalajul între calificarea forței de muncă locale și ofertele de locuri de muncă la nivel local conduce la creşterea numărului de persoane fără loc de muncă şi limitarea investiţiilor din lipsa forţei de muncă; Scăde numărul de persoane pregătite/specializate din punct de vedere profesional.

Recomandări: • Modernizarea infrastructurii educaţionale: o Înființarea de creșe, mai ales în mediul rural o Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale (clădiri și dotări gen: mobilier, echipamente IT, instrumente de prezentare date) prin accesarea fondurilor europene nerambursabile; o Promovarea și încurajarea înființării unităților de învățământ particulare atât în mediul urban cât și în mediul rural (în special creșe, grădinițe si centre tip after-school); o Creșterea procentului de elevi care au acces la computer și internet în unitățile de învățământ; • Creşterea calităţii actului educaţional: o Sprijinirea dezvoltarii abilităților de comunicare în limba română ale elevilor prin predarea limbii române în unitățile de învățământ la toate nivelurile de școlarizare; o Pregătirea continuă a cadrelor didactice în vederea adaptării la cerințele pieței, inclusiv la nivel local, prin specializările prevăzute în oferta educațională; • Ajustarea cuplajului cu piaţa muncii: o Încurajarea tinerilor să urmeze liceul pedagogic sau o școală echivalentă, în vederea ocupării posturilor de educator.

46 / 150



2.8 Sănătate 2.8.1 Infrastructura de sănătate Sistemul de sănătate al județului Harghita, are în componență peste 750 unități sanitare, publice și private, prin care asigură toată gama de servicii medicale specializate, necesare pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor. La sfârșitul anului 2014, cele 5 spitale77 publice au fost descentralizate şi sunt administrate în prezent de autorităţile locale (consilii municipale şi CJ Harghita): SJU Miercurea-Ciuc, Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc, Spitalul Municipal Gheorgheni, Spitalul Municipal Topliţa și Spitalul de Psihiatrie Tulgheş78. Toate spitalele din judeţ sunt interconectate printr-un sistem informatic realizat cu fonduri europene79, care dă posibilitatea medicilor să aibă acces la datele medicale ale pacienţilor şi permite pacienţilor să-şi consulte dosarul medical. (a se consulta tabelul “Unități sanitare pe categorii și forme de proprietate” din Anexa 2) În mediul rural nu există sau funcționează un număr redus de unitați medicale specializate, iar pacienții care au nevoie de servicii medicale complexe sunt nevoiți să se deplaseze în cel mai apropiat oraș în care există spital. În privinţa accesibilităţii populației din rural la unitățile sanitare din mediul de rezidență, comparativ cu situația regională, numărul locuitorilor din mediul rural care au acces la cabinetele medicilor de familie este mai mare cu 8,57%, iar numărul locuitorilor deserviți de cabinete stomatologice este mai mic cu 3,76%. În anul 201480, în județ existau 5,91 paturi de spital (inclusiv centre de sănătate) la 1.000 de locuitori față de 5,87 paturi la nivel național și 1,48 medici (exclusiv stomatologi) la 1.000 de locuitori față de 2,4681 medici la nivel național. (a se consulta tabelele “Situația numărului de locuitori din mediul rural raportat la numărul unităților sanitare pentru anul 2014” şi “Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate” din Anexa 2). CJ Harghita depune eforturi pentru a combate lipsa personalului din unitățile sanitare și în acest sens a dat în folosință 382 imobile cu 12 locuințe adresate personalului medical de la SJ Miercurea Ciuc. În privinţa educației medicale, în județ există 3 școli postliceale (2 în Miercurea Ciuc și 1 în Odorheiu Secuiesc), în anul şcolar 20142015 erau 27583 de elevi școlarizați (asistent medical generalist și asistent medical farmacie) și 37 de cadre didactice84. Serviciul de ambulanță La nivelul județului există 19 sedii ale Serviciului Județean de Ambulanță ceea ce asigură o acoperire destul de bună în teritoriu. Echipajele SMURD (care operează în subordinea ISU Harghita)

77

Raport de activitate pe anul 2014 al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita Raport de activitate pe anul 2014 al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita 79 Proiectul "E-sănătate, servicii medicale de calitate - sistem informatic medical la nivelul judeţului Harghita" finanţat prin POS CCE, finalizat în anul 2015 80 Date INSSE 81 În Marea Britanie (considerat cel mai bun sistemul medical mondial) - 2,79 medici la 1.000 de locuitori - 2013 82 www.agerpres.ro ”Harghita: Consiliul Județean a dat în folosință noi locuințe pentru medici”, publicat în 6.03.2014 83 Conform rapoartelor anuale de evaluare internă ARCIP 84 Raportul pentru Școala Postliceală Sanitară F.E.G. Odorheiu Secuiesc nu dispune de date numerice. 78

47 / 150



ale celor 3 subunități teritoriale, dispun de 36 de paramedici. Pregătirea personalului de asistență medicală de urgență – paramedici, se poate realiza în centrele de formare ale SMURD85. Îngrijirea la domiciliu Un actor important din sectorul non-guvernamental, Organizația Caritas, a pus la punct un sistem de îngrijire medicală și asistență socială la domiciliu, prin 3 centre de coordonare regională, respectiv 20 de puncte de lucru locale, cu implicarea medicilor de familie și de specialitate care recomandă aceste servicii. 2.8.2 Gradul de sănătate al populației În judeţ86 se remarca o creștere cu 4,6% în anul 2014 a ponderii populației deservită de sistemul public de alimentare cu apă a județului (comparativ cu anul 2013), peste 15.000 de locuitori fiind conectați la sistemul public de alimentare cu apă, însă media este sub cea regională şi naţională. (a se consulta tabelul “Populația județului Harghita deservită de sistemul public de alimentare cu apă” din Anexa 2) În privința supravegherii stării de sănătate a populației87, există un interes pentru menținerea unei stări bune de sănătate a locuitorilor prin acțiuni specifice pe domenii distincte și adresate categoriilor de riscuri de îmbolnăvire vizate. În cadrul DSP Harghita își desfășoară activitatea Serviciul de Control în Sănătate Publică, cu rolul de a garanta protecția stării de sănătate prin identificarea și eradicarea factorilor de risc asupra sănătății. (a se consulta tabelul “Evoluţia cazurilor de îmbolnăvire cu boli transmisibile în anul 2014 faţă de 2013” şi programele aferente din Anexa 2) 2.8.3 Analiza diagnostic în ceea ce privește sănătatea Puncte tari • • • • • • •

• • •

Puncte slabe

Distribuția echilibrată în teritoriul județului a celor 5 spitale; Sistem informatic integrat ultramodern implementat la • Număr redus de unitați medicale specializate nivelul sistemulului medical judeţean; în mediul rural; Prezenţa sistemului medical de urgenţă în teritoriu; • Accesul la serviciile spitaliceşti pentru Existența infrastructurilor de turism de recuperare de populaţie în zonele montane este îngreunat, sănătate (balneo-fizico-kinetoteriapie); chiar limitat atât geografic, cât şi cultural Existența de servicii de asistență privată la domiciliu; (există şi bariere de comunicare în limba Prezenţa unităţilor de educaţie medicală; maternă, care accentuează nesiguranţa şi Facilităţi de locuire asigurate personalului medical suferinţa pacienţilor). nerezident. Context regional și național Accesul populației la sistemul public de alimentare cu apă este mai redus decât la nivelul regional/naţional; În județul Harghita existau în anul 2014 un număr de 5,91 paturi de spital (inclusiv centre de sănătate) la 1.000 de locuitori față de 5,87 paturi la nivel național; Numărul locuitorilor din mediul rural care au acces la cabinetele medicilor de familie este mai mare cu 8,57% în județul Harghita comparativ cu Regiunea Centru. Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice

85

Centrul național de formare formatori în asistență medicală de urgență și descarcerare: Târgu-Mureș Date INSSE 87 Direcția de Sănătate Publică Harghita - Raportul de activitate pe anul 2014 86

48 / 150


• • •


Degradarea infrastructurii de sănătate și scăderea șanselor locuitorilor de a primi asistență medicală în județ; Degradarea stării de sănătate a populației prin creșterea incidenței cazurilor de îmbolnăviri care ar fi putut fi ținute sub control/prevenite prin investigații de bază (izbucnire de epidemii etc.); Constrângerea populației de a migra spre zone mai dezvoltate care să le asigure condiții de locuire satisfăcătoare;

Recomandări: • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate: o Reabilitarea termică a spitalelor municipale și orășenești din județul Harghita, inclusiv adoptarea unor sisteme bazate pe energie regenerabilă; o Modernizarea şi echiparea unităţilor sanitare cu infrastructură tehnică de înaltă performanţă; o Extinderea sistemului medical de urgenţă şi de asistenţă medicală la domiciliu; o Îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale pentru populaţia defavorizată; • Creşterea calităţii serviciilor de sănătate necesară îmbunătăţirii calităţii locuirii: o Asigurarea egalităţii de şanse şi accesului echitabil la servicii medicale; o Continuarea programului CJ Harghita de consultări medicale periodice cu medici străini; • Dezvoltarea educaţiei în domeniul sănătăţii: o Încurajarea tinerilor în a urma facultatea de medicină88; o Încurajarea tinerilor în a urma specializări în kinetoterapie89, pentru asigurarea serviciilor corespunzătoare în bazele de turism de recuperare; o Încurajarea tinerilor în a urma cursuri de asistent medical generalist / farmacie / paramedici. 2.9 Social 2.9.1 Analiza nivelului de trai Imaginea nivelul de trai al populației, la nivel județului se conturează prin reflectarea asupra următorilor indicatori: • Salariul mediu net al populaţiei din judeţ la finalul anului 2015 era de 1.26990 de lei. • Evoluţia PIB-ului/cap de locuitor în perioadă 2012-2015 are o tendinţă ascendentă, fiind de 1.462,70 milioane lei (2015). • Rata şomajului are o tendinţă de scădere, aceasta era prognozată a fi de 4,8%91 (2015), similară celei naţionale. • Densitatea populației judeţene este de 46,55 loc/kmp (2015), acest indicator fiind cu 36,76 loc/kmp mai scăzut față cel naţional, respectiv cu 22,33% loc/kmp mai mic decât cel regional. • Speranţa de viaţă este în medie 75,81 ani, comparativă cu cea înregistrată la nivel naţional şi regional.

88

Universității de medicină și farmacie Târgu Mureș dispune de o linie de predare în limba maghiară; la Oradea, există un proiect de înființare a unei secții în liba maghiară 89 Ex. Balneofiziokinetoterapie şi recuperare în cadrul Universității de medicină și farmacie Târgu Mureș (inclusiv linie de predare în limba maghiară) 90 Conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză 91 Conform analizei elaborate de Comisia Naţională de Prognoză

49 / 150


•


Rata infracţionalităţii la 100.000 locuitori este de 1.510 cazuri (2014), în continuă scădere față de anul 2012 şi cu 505 cazuri mai mică faţă de nivelul naţional, respectiv cu 536 cazuri mai scăzută față de nivelul regional. (a se consulta tabelul “Indicatori de comparaţie pentru determinarea nivelului de trai al populaţiei, între nivelul naţional de trai, cel regional şi cel judeţean” din Anexa 2) Indicatorii prezentaţi anterior indică faptul că nivelul de trai al locuitorilor din judeţul Harghita este sub nivelul național.

2.9.2 Situaţia persoanelor dezavantajate Infrastructura sistemului public de asistență socială existentă în județ cuprinde 17 centre pentru protecția copilului și 6 centre de asistență socială pentru adulți. De asemenea, 2 servicii de tip familial: 1 serviciu de asistență maternală și 1 serviciu de management de caz. În scopul diversificării și dezvoltării serviciilor sociale, a fost elaborată „Strategia Judeţeană de Asistenţă Socială a Judeţului Harghita 2014-2018”92. ONG-urile active oferă servicii de tip rezidențial în 2 centre de protecția copilului și 4 cămine de bătrâni, dar şi servicii de tip alternativ, unde sunt implicate 17 asociații / fundații. Totalul persoanelor / familiilor aflate în situații de risc se ridica în 2010 la 19.800 persoane, respectiv 6,12% din totalul populației județului. Sectorul organizaţiilor neguvernamentale avea atunci în evidență mai multe persoane din grupurile țintă, decât sectorul public.93 Serviciile de asistență socială sunt furnizate cu preponderență în mediul rural. La sfârşitul anului 2014, un număr de 190494 de copii se aflau înregistraţi în sistemul de îngrijire din judeţ, dintre care: 30,70% copii în centre de zi (CZ), 22% copii în asistenţă maternală (AMP), 17,43% copii în Centre de plasament de tip familial şi clasic (CPF), 10,66% copii în Centre de plasamente de lângă şcolile speciale (CPFSP) pentru copii cu deficienţe, 10,60% copii în plasamente familiale (la rude, la familii, tutelă), iar restul sunt copii în Centre de plasament pentru copii cu handicap sever (CPHS) şi în centre de plasament OPA.95 (a se consulta figura “Încadrarea copiilor din sistemul de protecţie, pe tipuri de centre, în anul 2015” din Anexa 2) Tendinţa de scădere a numărului de copii înregistrați în sistemul de protecţie socială poate fi explicată prin două fenomene diametral opuse: pe de o parte, scăderea este influențată de părăsirea sistemului de către adolescenţii ce au împlinit vârsta de 18 ani și nu mai îndeplinesc condițiile pentru a rămâne în sistem, aici fiind luate în calcul și situațiile în care copiii se sustrag voit de la integrarea în cadrul unor centre de protecție, pe de altă parte sistemul reușește să contribuie la întoarcerea copiilor asistați în sânul familiei.

92

Scop: „promovarea și respectarea drepturilor tuturor copiilor, ale persoanelor cu handicap, persoanelor vârstnice aflate în dificultate și altor categorii de persoane sau familii aflate în situații de risc de excluziune socială” 93 Din „Analiza diagnostică a situaţiei accesului la servicii sociale şi medicale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”, realizată de către Gallup România, pentru Caritas Alba Julia, 2010, reiese că numărul persoanelor aflate în evidența primăriilor se ridica la 7.879 iar în evidența ONG-urilor erau 9.993 persoane/familii în situații de risc. 94 Raport de activitate DGASPC Harghita, 2014 95 Raport de activitate DGASPC Harghita, 2014

50 / 150



Selecția și formarea profesională a asistenților maternali reprezintă un proces continuu prin participări la cursuri şi seminarii96, numărul asistenților maternali profesioniști a fost de 206 persoane (2014), aceștia având în îngrijire un număr de 419 copii. (a se consulta tabelul “Situația asistenților maternali” din Anexa 2) Asistenţa socială este asigurată şi prin cele 17 ONG-uri cu profil social adresate categoriilor defavorizate, cele mai multe fiind la Gheorgheni (în număr de 4). (a se consulta tabelul “Zonele de acțiune ale ONG-urilor ce oferă servicii de îngrijire de zi, în domeniul protecției copilului și familiei” din Anexa 2) În decursul anului 2014, până la data de 31 decembrie au fost înregistrate la Serviciul Management de Caz 5614 acte, fapt ce dovedeşte volumul mare de activitate al serviciului. (a se consulta tabelul “Situația cazurilor aflate în evidența Serviciului Management de Caz (în afara sesizărilor noi), în anul 2014” din Anexa 2) Deoarece există un număr mare de persoane care au nevoie de asistență și îngrijire la domiciliu, iar numărul instituțiilor existente care furnizează asemenea servicii este foarte mic, se impune adoptarea unor măsuri de stimulare pentru dezvoltarea și înmulțirea numărului de instituții cu acest profil. (a se consulta tabelul “Cămine pentru persoane vârstnice, înființate de organizații neguvernamentale” şi detaliile cu privire la mediul privat din Anexa 2) 2.9.3 Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul social Puncte tari • • • • • • • • •

• •

Puncte slabe

Rata infracţionalităţii este scăzută; • Nivelul de trai al populaţiei din judeţul Rata şomajului are o tendinţă de scădere; Harghita este scăzut, faţă de media Speranţa de viaţă a populaţiei este în creştere; naţională; Grad ridicat de dezvoltare și de specializare a serviciilor • Număr insuficient de personal specializat 97 sociale pentru serviciile sociale; Implicarea sectorul ONG în domeniul asistenţei sociale; • Există doar trei instituții de stat specializate Existenţa centrelor private specializate în asistenţă socială; în îngrijire și asistență socială pentru adulți; Personal specializat pentru oferirea de asistenţă socială; Context regional și național Câştigurile populaţiei sunt în județul Harghita cu 528 de lei mai mici decât media naţională şi cu 299 lei mai mici decât cele obţinute la nivel regional; România se situează pe locul doi în UE din punct de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, în condițiile în care 41,7% din populaţie este afectată de acest risc. Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Tendinţa de îmbătrânire a populației şi creşterea gradului de dependenţă faţă de sistemul de asigurări sociale; Creșterea ratei șomajului şi a persoanelor ce necesită ajutoare sociale;

96

Raport de activitate DGASPC Harghita, 2014, Conferinţa „Együtt a fogyatékkal élőkért”, organizat de Caritas Alba Iulia, în perioada 19.09.2014, Miercurea-Ciuc; „Startvonalnál: Kora Gyermekkori Intervenció Erdélyben”, organizat de Centrul de Dezvoltare Timpurie şi Reabilitare Sânmartin, în perioada 21-22 februrie 2014, Miercurea-Ciuc; Formare de bază în domeniul prevenirii consumului de droguri, organizat de Centrul de prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Harghita, 11-12.12.2014, Miercurea-Ciuc; 97 “Studiul dezvoltării serviciilor sociale în 2011 în România”, sondaj IRECSON, realizat de către MMFPSPV, prin Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială: Harghita, locul 2 pentru dezvoltarea serviciilor sociale publice, locul 1 în cel privat

51 / 150


• •


Creșterea incidenței cazurilor de abuzuri și încălcare a drepturilor copiilor, a persoanelor cu dizabilități sau a persoanelor aflate în dificultate; Adâncirea decalajelor de excluziune socială față de regiune, țară și față de standardele UE.

Recomandări: • Modernizarea infrastructurii de protecţie socială: Extinderea şi modernizarea infrastructurii de asistenţă socială pentru adulţi; Stimularea mediului privat în dezvoltarea de infrastructuri și servicii în domeniu (ex. cămine de bătrâni, creșe pentru copii) care să deservească acea parte a populației care dispune de resurse financiare • Dezvoltarea serviciilor de protecţie socială necesare creşterii calităţii locuirii: Dezvoltarea serviciilor sociale necesare integrării persoanelor defavorizate; Implementarea de programe pentru reintegrarea în societate a tinerilor ce părăsesc sistemul de protecţie; Stimularea formării profesionale continue pentru angajaţii din sistemul de asistenţă socială; Corelarea portofoliului de servicii publice și non-guvernamentale cu tendințele de evoluție a grupurilor țintă de populație în situații de risc și cu resurse financiare precare • Stimularea implicării comunităţii locale în ameliorarea problemelor sociale: o Susținerea sectorului non-guvernamental în a se implica în mod continuu la acest nivel; o Încurajarea antreprenorilor locali în a angaja persoane care părăsesc la împlinirea termenului de drept a sistemului de asistenţă socială. 2.10 Cultură și culte 2.10.1 Analiza domeniului cultură și culte Situația actuală Dezvoltarea județului Harghita, se bazează pe un pilon indispensabil – cultura, mizând pe un patrimoniu cultural bogat care oferă, dispunând de aproximativ 40098 de instituții (în limba maghiară) care desfășoară activități culturale. (a se consulta tabelul “Indicatori de cultură, 2014” din Anexa 2) Instituțiile cu activități culturale subordonate CJ Harghita sunt: Biblioteca județeană ”Kájoni János”, Editura Hargita Népe, Editura Harghita, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Harghita, Centrul Cultural și de Arte Lăzarea, Școala Populară de Artă și Meserii a Județului Harghita, Centrul Cultural Județean Harghita99. Prin evaluarea obiceiurilor de vizitare a instituţiilor culturale din judeţ este evident că acestea sunt dependente de nivelul de informare al populaţiei și este cunoscut un interes pentru cultură mai accentuat în mediul urban decât în mediul rural, explicat printr-o limitare a timpului alocat activităților recreative în favoarea activităților productive și un nivel de informare și educație culturală inferior populației din mediul urban. Biblioteci Cele 4 biblioteci centrale din județul Harghita (1 bibliotecă judeţeană în Miercurea Ciuc şi 3 biblioteci municipale amplasate în Gheorgheni, Odorheiu-Secuiesc şi Topliţa) sunt parte a 98 99

Strategia de dezvoltare culturală a județului Harghita 2013-2020 http://judetulharghita.ro/consiliul-judetean-harghita/informatii-publice/institutii-subordonate.html

52 / 150



proiectului “BIBLIONET”100 inițiat de ANBPR în parteneriat cu IREX, prin care își propune să dezvolte un sistem modern de biblioteci publice prin facilitarea accesului la informație, pregătirea profesională și promovarea valorii bibliotecilor în rândul comunităților. (a se consulta harta „Cultură – dispersia ratei cititorilor activi la biblioteci în jud. Harghita, 2014” şi tabelul “Biblioteci existente la nivel național, regional, județean” din Anexa 2) Numărul bibliotecilor (243 biblioteci) și a cititorilor (60.818 persoane – 19,62% din populaţia totală) din județ prezintă o ușoară scădere între anii 2010-2014, fie ca urmare a desființării unor unități, fie ca urmare a comasării acestora, valori care se situează peste media națională, dar sub cea regională. (a se consulta tabelele “Biblioteci existente la nivel național, regional, județean” şi “Cultură - rata cititorilor activi la biblioteci, jud. Harghita, 2014” din Anexa 2) Edituri, tipărituri Printre domeniile de specializare ale județului Harghita, din spectrul cultural, se regăsesc: • activitățile de tipărire (CAEN 18) – locul 4 național; principalii actori locali fiind din Odorheiu Secuiesc, Lueta și Miercurea Ciuc (Infopress Group, Rotaprint, Alutus) • activitățile de editare cărți, ziare, reviste (CAEN 58) - locul 8 național, concentrate în Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc (Gutenberg Books, Palas-Akademia, Udvarhelyi Hirado). Revistele culturale distribuite lunar „Szekelyföldi” („Ținutul Secuiesc”) a Editurii Harghita, Magazinul „Szekelyföldi Régió”, revista „Lustra” al Haaz Rezso Muzeum, constituie un vector important pentru dezvoltarea și promovarea valorilor culturale ale judeţului, remarcându-se şi activitatea Editurii Scientia ce aparține Universității Sapientia, care publică cărți științifice, cursuri, manuale universitare, precum și revista Acta Universitatis Sapientiae. Arta muzicală Arta muzicală este reprezentată cu succes de grupurile Codex Muzică Veche, Filarmonica din Secuime și Orchestra populară din Mădăraș Ciuc, Orchestra de cameră Csik, Filarmonica Copiilor, Corul din Gheorgheni, formația de muzică populară Csonkatorony din Tomești, Ansamblul Folcloric de Stat „Rapsodia Călimanului” – Toplița, Ansamblul Secuiesc de Stat „Harghita” – Miercurea Ciuc și corurile bisericești. Unul din evenimentele notabile este Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc care există din 1980, la care s-a adăugat Universitatea de Vara de Muzica Veche. Muzee și expoziții În judeţul Harghita există 5 muzee de drept public, cel mai important fiind Muzeul Secuiesc al Ciucului care deţine numeroase colecţii de la cele etnografice, până la colecții cu arme de foc. Muzeul Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc este deschis publicului din 1913, deţine cea mai diversificată colecţie ( i.e. istorie, etnografie, științe ale naturii, arhivistică) și organizează expoziții permanente și temporare dar și evenimente culturale. Muzeul Tarisznyás Márton situat în Gheorgheni, a fost fondat în anul 1950 și deține colecții de istorie, etnografie, științe ale naturii, arte plastice și altele. Muzeul de Etnografie Toplița deține obiecte care ilustrează aspecte privind structura ocupațiilor tradiționale. Muzeul Orășenesc „Molnár István” din Cristuru Secuiesc a fost 100

www.biblionet.ro

53 / 150



înființat în anul 1946 și expune arheologie preistorică și etnografie locală. Alte muzee sunt: Muzeului de apă minerală din Tușnad finanțat de Muzeul Secuiesc al Ciucului atrage atenţia asupra valorii apelor minerale ale regiunii, asupra istoriei apei potabile şi asupra culturii balneoclimaterice, Muzeul de Aragonit (Corund), Colecţia muzeală sătească (Sândominic), Colecţia muzeală sătească (Voşlăbeni), Casă etnografică ceangăiască (Păltiniş-Ciuc, Lunca de Sus). În contradictoriu cu tendințele naționale și regionale, care prezintă o creștere semnificativă a numărului vizitatorilor muzeelor și a colecțiilor publice, în Județul Harghita acesta a scăzut cu aproape 30% în perioada 2010-2014, de unde se impune o promovare activă şi o revigorare a acestui domeniu. (a se consulta “Muzee, colecții publice și vizitatorii acestora” din Anexa 2) Teatre și spectacole artistice Teatrul Municipal „Csíki Játékszín” a fost înființat în Miercurea Ciuc în anul 1998 în care se joacă piese celebre din dramaturgia internaţională dar și piese cu texte maghiare clasice şi contemporane, musicaluri și operete. Teatrul Municipal Tomcsa Sándor, înființat în Odorheiu Secuiesc, îndeplineşte un rol principal în promovarea valorilor teatrale şi în răspândirea artei teatrului în întreaga regiune. În orașul Gheorgheni Teatrul Figura Studio reprezintă valori culturale și artistice. Putem spune că viața culturală există și în mediul rural al județului, chiar dacă nu se manifestă la fel de intens ca în cel urban (a se consulta tabelul ” Spectacole și concerte organizate de instituțiile și companiile de spectacole sau concerte și numărul spectatorilor acestor evenimente” din Anexa 2). Monumente istorice Lista monumentelor istorice din 2010 ne arată că județul are în patrimoniu 740 de monumente clasificate în clasele A (205 monumente) și B (535 monumente), şi un singur monument înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO de categorie A, biserica unitariană fortificată de la Dârjiu împreună cu 8 ansambluri săsești. Repartiția ponderii monumentelor în județul Harghita este de 68% la sate și 32% la orașe, iar după categorii, 20% sunt de importanță națională și 80% de interes local, majoritatea patrimoniului listat aparține bisericilor. Putem constata că sistemul cultural județean în raport cu densitatea populației și distribuirea geografică a locului, cuprinde un număr mare de instituții și evenimente culturale, totodată se poate constata că viața culturală este viabilă, în județul Harghita. Lăcașuri de cult La nivelul județului Harghita există un număr de 354 lăcaşuri de cult, dintre care 107 sunt înregistrate în patrimoniul național, 27% dintre acestea fiind amplasate în mediul urban și 73% în mediul rural. (a se consulta tabelul „Numărul și amplasarea lăcașurilor de cult din județul Harghita” din Anexa 2) Evenimente culturale din orașele și satele din județ Numeroasele etape istorice parcurse de secuime atât înaintea dominației Habsburgice cât şi în perioada dominaţiei sunt comemorate în zilele noastre de locuitorii judeţului prin organizarea

54 / 150



unor serii de evenimente culturale101, principalele categorii de evenimente culturale întâlnite în judeţ precum şi exemplificarea acestora se regăseşze mai jos: • Evenimente comemorative – Comemorarea Siculicidiuului, Zilele Oraşului Miercurea-Ciuc; • Evenimente religioase - Pelerinajul de Rusalii; • Evenimente specifice comunităților - Zilele Rromilor din judeţul Harghita; • Evenimente de teatru - Festivalul de teatru al copiilor "Să ne jucăm împreună"; • Evenimente tradiționale - Festivalul Narciselor, Festivalul Ziua Celor O Mie de Fete Secuience, Sărbătorile de la Subcetate, etc. • Evenimente de muzică sau dans - Festivalul Muzicii Vechi, Festivalul Internaţional de Jazz, Tabara internațională de dans și cântece populare, etc. • Evenimente de cultură gastronomică - Festivalul de ceapă de la Siculeni, Festival de Mămăligă cu Brânză de la Valea Rece, etc. (a se consulta harta „Evenimente culturale în cadrul UAT-urilor din judeţul Harghita” şi detaliile privind evenimentele culturale din Anexa 2) Tradiții populare, meșteșuguri străvechi Îndeletnicirile tradițional-meșteșugărești sunt conservate în vederea perpetuării interesului pentru generațiile viitoare în arta olăritului, sculpturii în lemn (porți secuiești, iconostase, cruci sau icoane), țesăturilor (preșuri colorate de bumbac, diverse ștergare, șorțuri, obiecte decorative) sau a împletiturilor din pănușe (coșuri, cutii, suporturi pentru linguri, păpuși și chiar bijuterii) și nuiele. 2.10.2 Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul cultural Puncte tari • • • • • • •

• • •

Potenţial cultural deosebit şi variat; • Ritm lent de derulare a activităților complexe de Tradiție în activitățile de editare și tipărire; restaurare a monumentelor istorice; Artă muzicală diversă și dinamică (de la muzica veche, • Surse de finanțare insuficiente pentru reabilitarea muzica populară la jazz), cu implicarea tinerilor; căminelor culturale din mediul rural; Evenimente culturale complexe și cu tradiție; • Dificultatea descoperirii culturale a județului de Deschidere și experiență pentru schimburi de către cei din afara acestuia, prin informații experiență, chiar și internaționale; centralizate reduse sau doar în limba maghiară (ex. Experienţă în organizarea evenimentelor culturale identificarea evenimentelor); diverse; • Promovarea și valorificarea redusă a Implicarea activă a autorităţilor locale şi a societăţii meșteşugurilor populare locale; civile în dinamizarea vieţii culturale; Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Lipsa reabilitării și păstrării corecte a monumentelor/muzeelor și a altor clădiri de cultură conduce la încetarea turismului cultural în zonă; Lipsa valorificării specificului local conduce la pierderea identității culturale a regiunii; Dispariţia unor îndeletniciri tradiţionale/artizanale care au potenţial de transformare în activităţi economice specifice judeţului.

Recomandări: 101

Puncte slabe

www.harghita.ro

55 / 150



o Reabilitarea şi valorificarea patrimoniului cultural: Investiții în restaurarea, conservarea, valorificarea durabilă și accesibilizarea patrimoniului cultural; o Modernizarea infrastructurii culturale (ex. modernizarea și dotarea căminelor culturale): o Organizarea de evenimente culturale: Susținerea dezvoltării de parteneriate central-locale (Ministerul Culturii-autorități locale) sau cu societăți civile; Crearea unei agende culturale comune județene și la nivel regional pentru Ținutul Secuiesc. o Promovarea evenimentelor culturale, a tradițiilor și meșteșugurilor locale, la nivel național; o Implicarea actorilor de la sate în evenimentele regionale și județene (găsirea de sinergii) o Îmbunătăţirea promovării şi valorificării resurselor culturale: Creșterea competențelor cercetătorilor și a specialiștilor din domeniu; Responsabilizarea instituțiilor publice locale și județene, în recenzia atracțiilor culturale; Crearea unei deschideri de comunicare și în limbile română, engleză o Asigurarea de spații și organizarea de programe de petrecere a timpului liber și competiții sportive 2.11 Tineret și sport 2.11.1 Sport În județul Harghita există infrastructură în vederea desfășurării de activități sportive, atât pentru sportivii profesioniști, cât și pentru ceilalți locuitori ai județului, care sunt interesați de practicarea sportului în timpul liber. Momentan nu există o bază de date cu situația reală a stării și dotării bazelor sportive din localitățile județului102, iar ponderea bazelor sportive la 1.000 de locuitori este de 9,5 în mediul urban și de 8,5 în mediul rural. Unele localități din mediul rural dispun de infrastructură de sport favorabilă desfășurării de activități sportive de nivel înalt103. În județul Harghita existau 183 de secții sportive afiliate la federații naționale sportive (2014), în creștere doar cu 3 față de anul 2010 și în scădere cu 30 față de anul 2012 (213 secții sportive) când au fost înregistrate cele mai multe secții sportive din perioada analizată. (a se consulta figura ” Secțiile sportive la nivelul județelor regiunii Centru perioada 2010-2014 (număr)” din Anexa 2). În anul 2013 la nivelul județului existau 131 de structuri sportive din categoriile A1 - club de drept public, A2 - club de drept privat și B - asociație județeană pe ramură dar și 181 de structuri sportive din categoria F - asociație fără personalitate, toate având Certificat de identitate sportivă. Din prima categorie, 9 sunt Cluburi de drept public, din care 7 aparțin de Ministerul Educației și Cercetării, 9 Asociații județene pe ramură, toate ținând de domeniul privat și 113 cluburi de drept privat, iar din cea de-a 2-a categorie, din cele 181 de structuri, 35 sunt înființate la nivelul școlilor, restul fiind private. Mediul urban este cel mai bine reprezentat cu peste 80 % din structurile

102 103

Strategia de sport a județului Harghita pe perioada 2010-2020 Strategia de sport a județului Harghita pe perioada 2010-2020

56 / 150



sportive existente. Cele mai multe structuri sportive din categoriile A1, A2 și B sunt localizate în reședința de județ Miercurea Ciuc (48). Există însă și orașe fără nici o structură sportivă (Borsec). Din punct de vedere al disciplinelor sportive practicate104 în județul Harghita, în anul 2013, erau un număr de 63 de discipline. Cele mai practicate discipline din județ sunt fotbalul (37 de structuri sportive) și hocheiul pe gheață (36 de structuri sportive). În topul disciplinelor sportive practicate se mai găsesc: ski-biatlon, tenis de masă, handbalul și atletismul (a se consulta tabelul ”Numărul asociațiilor și cluburilor în funcție de disciplina sportivă” din Anexa 2). Pe baza tradițiilor și rezultatelor obținute în ultima perioadă, o ramură sportivă deosebit de importantă este hocheiul105. Importanța acestui sport practicat la nivel foarte înalt în județ este susținută și de faptul că 90% din jucătorii echipei naționale a României, provin din județul Harghita106. În ceea ce privește numărul de sportivi legitimați, județul Harghita se găsește pe penultimul loc la nivelul regiunii Centru (în anul 2014 avea 5.090 de sportivi ligitimați). În județul Harghita în anul 2014 se aflau 14,87% dintre sportivii legitimați la nivelul regiunii Centru (a se consulta tabelele ”Sportivi legitimați la nivelul județelor regiunii Centru perioada 2010-2014 (număr)” și ” Ponderea sportivilor legitimați la nivelul regiunii Centru în anul 2014” din Anexa 2). La numărul de antrenori sportivi, județul Harghita se află pe locul 4 din 6 județele regiunii Centru, evoluția în timp pe perioada 2010-2014 fiind similară cu cea a sportivilor legitimați. În Harghita în anul 2014 se aflau 12,64% dintre antrenorii sportivi de la nivelul regiunii Centru (a se consulta tabelele ”Antrenori sportivi la nivelul județelor regiunii Centru perioada 2010-2014 (număr)” și ”Ponderea antrenorilor sportivi la nivelul regiunii Centru în anul 2014” din Anexa 2). 2.11.2 Tineret Tendințe demografice Evoluția populației tinere107 pe diferite categorii de vârstă este diferită în perioada analizată (2010 - 2015). Pe segmentul de vârstă 15-19 ani tendința este una ușor descrescătoare. Astfel în comparație cu 2010 în 2015 remarcăm o scădere de aproximativ 4% de la 19.066 la 18.218 de persoane. Pe următorul segment de vârstă, 20-24 ani scăderea este mai mare. În 2010 erau cu 21% mai multe persoane decât regăsim în 2015. Segmentul 25-29 de ani are aceleași caracteristici ca și primul segment, tendința fiind una ușor descrescătoare. Pentru ultimul segment analizat 30-34 de ani, se observă o scădere a numărului de persoane cu aproximativ 9%. (a se consulta figura “Evoluția populației tinere pe grupe de vârstă și medii, în jud. Harghita în 2012-2014 (persoane)” şi figura “Evoluția populației tinere pe grupe de vârstă în județul Harghita în 2010-2014 (persoane)” din Anexa 2) 104

Date furnizate de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Harghita Strategiei de sport a județului Harghita pe perioada 2010-2020 106 Strategia de sport a județului Harghita pe perioada 2010-2020 107 Date oferite de Institutul National de Statistică luând în calcul limitele de vârstă luate analizate de Barometrul de Opinie Publică – Tineret 2014, care delimitează categoria tinerilor la persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani. 105

57 / 150



Din datele statistice se observă o creștere a populației tinere de la o grupă de vârstă la alta. Se poate observa faptul că segmentul 25-29 de ani are o evoluție constantă. Pe medii se observă faptul că populația tânără din mediul rural este mai numeroasă decât cea din mediul urban pe toate segmentele de vârstă. (a se consulta figura “Structura populației tinere, după mediul de reședință, în județul Harghita, în 2014” din Anexa 2) Cauzele care duc la o descreștere în numărul total al tinerilor, provin implicit din scăderea numărului natalității la nivel județean, precum și ca urmare a fenomenului de migrație a tinerilor către regiuni care să le asigure nivelul de trai dorit. Organizații de tineret În județul Harghita funcționează 4 birouri de informare pentru tineret. În Miercurea Ciuc funcționează biroul pentru tineret “IFI-INFOTIN”, susținut de către autoritățile locale și Guvernul României. În Gheorghieni și Odorheiul Secuiesc funcționează “Ifiteka” și “Szinfó”. În Miercurea Ciuc funcționează și una dintre filialele rețelei Agora, care oferă informații tinerilor maghiari din Bazinul Carpatic despre concursuri de proiecte, studii, tabere sau petrecerea timpului liber108. La nivelul judeţului au fost înființate Organizații Regionale de Tineret109 în Miercurea Ciuc, Gheorghieni și Odorheiul Secuiesc, crescând totodată numărul organizațiilor de tineret din mediul rural unde activează mai mult de 50 de organizații. Creșterea cantitativă a acestor organizații a generat totodată și îmbunătățirea calității serviciilor oferite. În ultimii ani a crescut semnificativ numărul manifestărilor și evenimentelor din sfera tinerilor. Activități de recreere și sport ale tinerilor Din cauza problemelor materiale, din ce în ce mai mulți tineri abandonează învățământul. În ceea ce privește implicarea factorilor calificați (profesori, antrenori) în activități extrașcolare de tipul evenimente sportive, concursuri locale sau județene pentru tineri, putem concluziona faptul că doar entuziasmul și dragostea pentru meseria pe care o practică reprezintă în momentul de față singurul imbold pentru participarea la asfel de activități. În timp, fără o remunerație, aceștia își pierd entuziasmul și pot renunța la activitățile privind pregătirea tinerilor în afara orelor din programul de învățământ. Acest fapt poate conduce la diminuarea activităților de sport si recreere la care participă tinerii110. Infrastructura sportivă la nivelul județului Harghita este asigurată preponderent în cazul sporturilor de iarnă, condițiile oferite pentru celelalte sporturi fiind mai modeste. Numărul sălilor și terenurilor de sport, a bazinelor de înot este mai redus în comparație cu cererea existentă, iar cele care există nu corespund în totalitate standardelor111. Aspecte culturale ale vieții tinerilor Conform Strategiei de tineret a județului Harghita 2008-2014, oferta culturală județeană adresată diverselor categorii de vârstă, este diversă însă concentrată în majoritatea ei în mediul 108

Strategia de tineret a județului Harghita 2008-2014 Strategia de tineret a județului Harghita 2008-2014 110 Strategia de tineret a județului Harghita 2008-2014 111 Strategia de tineret a județului Harghita 2008-2014 109

58 / 150



urban. Conform portalului www.listainstitutii.ro în județul Harghita funcționează 137 ONG-uri ce au ca obiect de activitate domeniul cultural și tineretul. 2.11.3 Analiza diagnostic în ceea ce privește domeniul tineret și sport Puncte tari • • • • • • •

Puncte slabe

Infrastructura pentru practicarea sportului de • Lipsa unei baze de date cu situația reală a stării si performanță și pentru practicarea sportului de masă; dotării bazelor sportive; Infrastructura sportivă specifică sporturilor de iarnă • Scăderea numărului de secții sportive; bine reprezentată; • Scăderea numărului de sportivi legitimați; Tradiție in ceea ce privește practicarea hocheiului; • Scăderea numărului de antrenori sportivi; Creșterea ponderii tinerilor în rândul populației; • Concentrarea ofertei sportive pentru tineri la nivel Tinerii sunt activi, cu deschidere către activitățile de urban și reprezentare scăzută a secțiilor sportive în grup; mediul rural; Creșterea numărului de organizații de tineret din • Existența unor orașe fără nici o structură sportivă mediul rural; (Borsec); Preocupare activă a CJ Harghita pentru domeniul prin • Recenzia și promovarea deficitară a activităților de existența “Strategiei de sport a județului Harghita pe tineret. perioada 2010-2020”; Context regional și național

•

La nivel regional, în 2014, județul Harghita deținea 13,35% din populația tânără (15-34 ani);

•

La nivelul regiunii Centru, județul Harghita se situează, în anul 2014, pe locul 3 dupa Brașov și Mureș ca număr al secțiilor sportive; La nivelul anului 2014 s-au înregistrat scăderi ale numărului de sportivi legitimați în toate județele regiunii Centru; Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice Degradarea accelerată a infrastructurii de sport; Migrarea tinerilor către zone cu standard de viață mai bun; Investiții în obiective de infrastructură sportivă pentru care nu există cerere și limitarea finanțării pentru proiectele prioritare; Se înrăutăţeşte starea de sănătate a populaţiei, cauzată de sedentarism şi lipsa activităţilor fizice.

•

• • • •

Recomandări: • Dezvoltarea infrastructurii sportive: Crearea unei baze de date cu situația bazelor sportive din localitățile județului; Dezvoltarea infrastructurii sportive alternative (bazine de înot, săli de sport etc); • Promovarea activităţilor sportive: Încurajarea practicării sportului pentru toți tinerii; Stimularea “actorilor” implicați în pregătirea tinerilor în afara orelor din programul de învățământ; • Dezvoltarea şi promovarea programelor de tineret: Dezvoltarea de programe pentru tineret; Crearea de platforme de comunicare către și pentru tineri; Dezvoltarea de programe de voluntariat pentru implicarea tinerilor în viața județului; Dezvoltarea de programe de stagiu pentru dezvoltarea interesului pentru muncă în rîndul tinerilor; Responsabilizarea tinerilor în protecția mediului prin implicarea în acțiuni specifice

59 / 150



2.12 Capacitate administrativă și mediul asociativ 2.12.1 Structura Consiliului Județean Judeţul Harghita are în structura organizării administrativ-teritoriale112 4 muncipii (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Odorheiu Secuiesc), 5 oraşe (Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa) şi 58 comune. CJ Harghita este compus din 30113 de consilieri judeţeni şi din preşedintele CJ. CJ Harghita are 7 comisii de specialitate, detaliate în Anexa 2. Instituții subordonate CJ Harghita sunt: DGASPC Harghita, Agenția de Management Energetic, Editura Hargita Népe, Biblioteca Judeţeană „Kájoni János”, Serviciul Public Salvamont și Salvaspeo, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor, Editura Harghita, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita, Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea, Şcoala Populară de Artă şi Meserii a Judeţului Harghita, Centrul Cultural Judeţean Harghita, Serviciul Public de Pază al Obiectivelor de Interes Judeţean, Camera Agricolă a Judeţului Harghita, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Harghita, Liceul Tehnologic Special „Szent Anna” Miercurea Ciuc, Şcoala Gimnazială Specială Ocland, Şcoala Gimnazială Specială Bilbor, Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, Spitalul de Psihiatrie Tulgheş. CJ Harghita acordă o importanță deosebită dezvoltării și eficientizării serviciilor de eadministrație atât pentru cetățeni cât și pentru mediul de afaceri și unitățile din subordine, prin implementarea unor proiecte care își propun să utilizeze soluții informatice integrate, eficientizarea activității interne a UAT-urilor, modernizarea infrastructurii TIC, toate acestea pentru a preîntâmpina efectele procedurilor de lucru lente, pentru a rezolva neajunsurile bazelor de date insuficiente, non-interconectate și non-interoperabile, pentru a fluidiza circuitul sinuos al documentelor și pentru a preîntâmpina ineficiența relației cu cetățenii sau persoanele direct interesate de serviciile publice oferite. (a se consulta lista proiectelor de e-government din Anexa 2) Printre beneficiile implicite ale adoptării soluțiilor de e-government sunt de amintit creșterea volumului de informații integrate, creșterea încrederii și a transparenței în administrația publică locală, eficientizarea sistemului de management și reducerea timpului de procesare a solicitărilor în vederea rezolvării atribuțiilor curente ale autorităților administrației publice locale. 2.12.2 Asociații de dezvoltare inter-comunitară Pe raza județului Harghita funcționează numeroase 32 asociații de dezvoltare intercomunitară. (a se consulta harta „Acoperirea geografică a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în județul Harghita” şi lista acestora din Anexa 2). Aceste structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat au fost înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţi administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice, fiind promotori a unor idei menite să crească nivelul de 112

Indicator INSSE - ADM101A - Organizarea administrativă a teritoriului, pe categorii de unităţi administrative, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe 113 După modificările aduse de Legea nr. 115/ 2015, după alegerile locale din 5 iunie 2016, numărul consilierilor se va mări la 31 – conform tabelul din articolul 29, alin. (1).

60 / 150



trai al cetățenilor, o punte de legătură între cetățeni și entitățile juridice din teritoriul corespunzător, cu aceleași nevoi și aparatul public menit să aplice soluțiile ce se impun. 2.12.3 Grupuri de acțiune locală Având în vedere că un GAL114 poate gestiona problematica existentă într-un teritoriu cu o populaţie cuprinsă între 10.000 - 100.000 de locuitori, în judeţul Harghita au fost constituite următoarele 6 Grupuri de Acţiune Locală (a se consulta harta „Acoperirea geografică a grupurilor de acțiune locală în județul Harghita” şi lista GAL-urilor din Anexa 2). Aceste GAL-uri acoperă aproape întregul teritoriu al județului Harghita. 2.12.4 Societate civilă (ONG, fundații, composesorate etc) În județul Harghita există 2.861115 de organizații cu caracter nonprofit, din care 2.119 asociaţii, 582 fundaţii, 148 uniuni şi 12 federaţii. Baza de date cu ONG-urile active din județ se elaborează de Prefectura Județului Harghita, Compartimentul pentru afaceri europene și reforma în administrație. Majoritatea ONG-urilor se concentrează în municipiul Miercurea Ciuc, iar interacțiunea între sectorul privat din zona urbană și cea rurală este foarte slabă. CJ și instituțiile subordonate continuă să sprijine ONG-urile active de pe teritoriul administrativ, totodată trebuie menționat că, potențialul de absorbție a fondurilor de către sectorul privat este încă scăzut, aceste ONG-uri se limitează la organizații finanțate / subvenționate de autoritățile locale, nefiind o forță de reprezentare a intereselor alternative în societatea locală. CJ Harghita acordă anual sprijin prin finanţare nerambursabilă pentru organizaţiile, asociaţiile, fundațiile şi cultele religioase care îşi desfășoară activitatea în raza administrativ-teritorială a judeţului Harghita, conform detaliilor prezentate în Anexa 2. 2.12.5 Colaborare transfrontalieră Colaborarea transfrontalieră este responsabilitatea Compartimentului de Relaţii Internaţionale din cadrul Serviciului Management al CJ Harghita, ale cărui atribuții includ menţinerea contactului cu organizaţii, adunări şi asociaţii de nivel european, instituţiile Uniunii Europene, reprezentanţii judeţelor înfrăţite, în vederea iniţierii şi implementării proiectelor şi programelor internaţionale comune. În acelaşi timp, în vederea promovării valorilor judeţului Harghita, compartimentul asigură reprezentarea eficientă a județului în cadrul expoziţiilor internaţionale, mass-media, în cadrul evenimentelor culturale şi prin newsletter internaţional. Unități administrative înfrățite și aflate în strânsă colaborare cu județul Haghita, proiectele şi programe derulate în colaborare sunt prezentate în Anexa 2.

114

Baza de aplicare a programului LEADER o constituie Grupurile de Acţiune Locală (GAL), constituite pe baza parteneriatului public-privat între factori din zonele rurale, grupurile trebuind să includă reprezentanţi ai diverselor sectoare socio-economice. 115 Registrul Național al ONG-urilor

61 / 150



2.12.6 Analiza diagnostic în ceea ce privește capacitatea administrativă și mediul asociativ Puncte tari

Puncte slabe

• Existența comisiilor specializate pe domenii în cadrul CJ • Mediul ONG este bine reprezentat, iar finanțarea care tratează independent subiecte specifice; provine în general doar de la autoritățile publice • Existența diferitelor forme de asociere (parteneriate locale (subvenții); public – privat) care asigură dezvoltarea comunităților • Interacțiunea între sectorul civil din zona urbană (ADI, GAL); și cea rurală este foarte slabă; • Număr semnificativ ONG-uri care activează în domeniile • Capacitate redusă de absorbție a fondurilor social, sportiv și cultural în toate UAT-urile; nerambursabile de către organizațiile private • Numeroase proiecte de succes realizate prin colaborare (ONG-uri etc.) naţională sau transfrontalieră; • Sistem de e-government în expansiune; • Experiență de colaborare transfrontalieră Context regional și național • Asocierea reprezentanților administrației publice nu se limitează doar la colaborarea la nivel local ci și la nivel regional, prin promovarea unor obiective comune ale Ținutului Secuiesc, prin promovarea unor produse specifice secuilor, dar și la nivel internațional prin schimburi de experiență și stimularea învățării din experiența zonelor mai dezvoltate din alte țări (Italia, Ungaria, Polonia etc.); • Cadrul de programare 2014-2020 încurajează asocierea la nivel regional pentru gestionarea unor probleme comune și oferă finanțări dedicate grupurilor asociative; Perspective de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice • Lipsa de implicare a sectorului privat în gestionarea problemelor locale; • Pierderea finanțărilor dedicate grupurilor asociative și structurilor de tipul ONG-urilor; • Creșterea presiunii asupra autorităților publice în gestionarea unui volum foarte mare de solicitări în activitatea curentă

Recomandări: • Dezvoltarea cooperării regionale şi internaţionale: Extinderea colaborării transfrontaliere și cu alte țări; Promovarea exemplelor de bune practici în cadrul proiectelor transfrontaliere • Consolidarea şi extinderea cooperării public – privat: Promovarea și asigurarea de suport în vederea sprijinirii înființării de noi ONG-uri, în special în domeniile cu reprezentare scăzută (educație, mediu, silvicultură etc.); Consolidarea unui ghid de bune practici pentru cooperarea public-privat la nivel decizional și strategic; Creșterea cooperării cu ADI-urile și GAL-urile din județ; • Creşterea calităţii serviciilor oferite de administraţia publică prin: Perfecționarea resurselor umane din domeniul administrației publice; Dotarea administrației publice cu infrastructură IT performantă; Implementarea și menținerea sistemelor de management al calității.

62 / 150



2.13 Structura problematicii la nivelul județului și potențialul real de dezvoltare 2.13.1 Identificarea problemelor majore Analiza diagnostic asupra situației actuale a vizat identificarea punctelor slabe și a punctelor tari pe fiecare din cele 12 domeniile de importanţă majoră analizate atât la nivel sectorial cât și integrat, atât pentru sectorul public, privat cât și pentru public-privat, urmărind dinamica în timp și prin raportare la cadrul regional și național. De asemenea, pentru fiecare domeniu de analiză, au fost formulate ipoteze privind perspectivele de evoluție în lipsa oricărei intervenții strategice. Analiza-diagnostic realizată la finalul fiecărui capitol a generat matricea sintetică a problemelor majore ale dezvoltării economico-sociale și teritoriale, clasificate pe domeniu, alese ținând cont de modul în care acestea vor evolua în lipsa oricărei intervenții de programare strategică; ierarhizate și identificate după gravitate, după mărimea teritoriului afectat și după evoluția lor în timp. Matricea sintetică a problemelor majore ale dezvoltării economico-sociale și teritoriale

ENERGIE, RESURSE NATURALE ȘI MEDIU

AGRICULTURĂ, ZOOTEHNIE ȘI SILVICULTURĂ

ECONOMIE ȘI SECTORUL DE ACTIVITĂȚI COMERCIALE

STRUCTURA DEMOGRAFI CĂ

Domeniu

63 / 150

Probleme majore identificate Creșterea ratei de îmbătrânire a populației generată de manifestarea concomitentă a fenomenelor de: accentuare a tendinței de creștere a ponderii grupei de vârstă de > 60 ani și de scădere a ponderii populației tinere (0-24 ani), reprezintă o problemă care în lipsa unei strategii de atenuare, va genera scăderii populației active județene și creşterea presiunii asupra sistemului de asigurări sociale. Cifra de afaceri globală provine din sectoare economice cu productivitate și profitabilitate scăzută la nivel sectorial (agricultură, silvicultură, industria prelucrătoare), dar care au o pondere ridicată în rezultatul final. Se constată absenţa măsurilor de sprijinire și stimulare a sectorului IMM-urilor, în special a microîntreprinderilor predominante, astfel încât să beneficieze de premizele necesare pentru a-și îmbunătăți rezultatele financiare și pentru a extinde profilul antreprenorial local. Specificul monoindustrial al unor orașe impune necesitatea regenerării urbane a acestora, însă acest lucru nu se poate realiza fără investiții consistente la nivelul activităților cu rată ridicată de profitabilitate, în lipsa interesul investitorilor pentru CDI şi a unui personal specializat nesemnificativ. Agricultura se practică preponderent în regim extensiv, pe parcele mici, cu forţă de muncă necalificată, cu o diversificare şi valorificare scăzută a producției agricole, rezultatele generate fiind caracterizate de productivitate şi rentabilitate totală scăzută, şi o subvalorificare a potențialului. Proiectele de investiții în agricultură sunt îngreunate ca urmare a lipsei planurilor de parcelare, a existenței unor litigii nesoluționate privind terenurile. Sectorul producției vegetale, dar în special sectorul zootehnic se confruntă cu lipsa unui lanț integrat care să asigure producția - procesarea – desfacerea şi integrarea pe orizontală şi verticală. Silvicultura ca ramură rezumată strict la exploatarea primară a lemnului, fără o prelucrare care să determine valoare adăugată finală, generează un aport economic modest în raport cu impactul viitor. Clădirile administrației publice prezintă un nivel crescut de degradare și eficiență energetică scăzută, iar scăderea costurilor de administrare se poate realiza prin direcționarea investițiilor în reabilitarea și consolidarea acestora. Pădurea nu este exploatată în mod sustenabil și rațional, existând un control scăzut asupra exploatărilor forestiere ilegale. Infrastructura de management a deșeurilor este gestionată ineficient deşi judeţul dispune de o infrastructură de gestionare a deşeurilor bine pusă la punct.



CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ ȘI MEDIUL ASOCIATIV

TINERET ȘI SPORT

CULTURĂ ȘI CULTE

SOCIAL

SĂNĂTATE

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT

TURISM

INFRASTRUCTUR Ă ȘI ECHIPARE TERITORIALĂ

Domeniu

Probleme majore identificate Rețeaua de infrastructură rutieră care asigură legătura cu oraşele şi zonele de interes turistic are o viabilitate scăzută și este în mare măsură nemodernizată fapt ce descurajează investitorii și accesul turiștilor în zonele de interes. La nivelul județului există 27 localități cu investiții de apă neconforme (din punct de vedere al calității apei) și care sunt expuse în mod real riscului de infringement şi pentru care sunt necesare soluţii de deblocare. Serviciile turistice sunt slabe calitativ (personal necalificat, nevorbitor de limbi străine), iar lipsa alternativelor cu privire la serviciile oferite (cazare, masă, divertisment) face ca durata medie a înoptărilor să fie scăzută. Dinamica scăzută a strategiei de marketing turistic impulsionează insuficient potențialului turistic, indicele de utilizare a capacității de cazare este scăzut şi adâncit de economia subterană din turism. Potențialul balnear este neexploatat - există 10 zone de interes turistic fără bază de tratament sau îngrijire medicală specială, sau cu infrastructură degradată. Integrarea absolvenților pe piața muncii este greoaie ca urmare a faptului că nu există un cuplaj coordonat coerent între domeniile de calificare ale absolvenților și cerințele de pe piața muncii pentru domeniile cu potențial din județ. Oferta scăzută a instituțiilor de învățământ superior, limitarea domeniilor de pregătire pentru viitorii studenți determină migrarea absolvenților de liceu, iar numărul scăzut de creşe influenţează negativ calitatea locuirii. Lipsa personalului medical de specialitate și dotarea precară a unităţilor din rural, determină adeseori pacienții să se deplaseze în alte orașe din regiune pentru investigaţii mai complexe. Sistemul sanitar se confruntă cu dificultăţi de acces la serviciile medicale, atât pentru pacienții din mediul rural și montan care au acces fizic dificil datorită linfrastructurii precare, cât și bariere lingvistice apărute între personalul medical și pacienți sau familiile acestora. Dezvoltarea slabă și distribuția inadecvată pe teritorul județului a serviciilor de asistență socială afectează o categorie vastă de persoane defavorizate și se manifestă în special prin existența unei penurii de personal specializat și o infrastructură de îngrijire și asistență socială pentru persoanele adulte nedimensionată necesarului real existent. Cultura este un domeniu insuficient finanțat şi nu există o strategie coerentă de a prioritiza direcţionarea fondurilor în funcție de outputul investițiilor. Cultura și turismul cultural se confruntă cu dificultăți în creșterea vizibilității în exteriorul județului; cel mai adesea cultura și evenimentele culturale au o însemnătate ridicată în rândul populației județului insă provocarea o reprezintă atragerea turiștilor în scopul promovării acestui deziderat. Inexistența unei baze de date cu situația actualizată a stării și dotării bazelor sportive din localitățile județului, face dificilă direcționarea investițiilor către localități și obiective unde este identificat un necesar real. În același timp, lipsa unei evidențe concrete la acest nivel facilitează accentuarea unor disparități, manifestate printr-o concentrare a ofertei de infrastructură sportivă în mediul urban în detrimentul mediului rural și existența unor orașe/localități fără baze sportive, existând şi localităţi fără nicio bază sportivă. Mediul ONG și sectorul privat nu constituie o forță închegată în reprezentarea intereselor comunității locale în societate, iar concentrarea acestora în reședința județului Harghita nu permite o susținere elocventă a intereselor întregii comunități. Mediul privat și ONG-urile au potențial scăzut de absorbție a finanțărilor ce le sunt adresate și adesea se limitează la finanțările provenite în general de la autoritățile publice.

64 / 150



2.13.2 Identificarea potențialului real de dezvoltare Problemele majore în ceea ce privește dezvoltarea socio – economică vor fi abordate în strategia de dezvoltare prin prisma punctelor tari identificate în urma analizei diagnostic utilizate cu scopul valorificării potențialului de dezvoltare al județului iar punctele slabe sunt vizate spre remediere. O problemă majoră ce trebuie contracarată este declinului demografic, context în care o preocupare atentă trebuie să fie acordată principalelor avantaje date de apartenența locuitorilor la județul Harghita: crearea și păstrarea identității personale în condițiile asigurării unui nivel de trai cel puțin decent, într-un mediu curat, cu o infrastructură și un set de servicii publice adecvate. Accentul pus în mod conștient și susținut pe creșterea calității locuirii la nivelul județului va conduce cu siguranță la contracararea declinului demografic, cu efecte directe și asupra activităților economice. Sectorul economic este unul din pilonii care contribuie la dezvoltarea socio-economică, însă dincolo de factorii interni care țin de producție sau de capacitatea antreprenorială a investitorilor interni, dezvoltarea acestui sector se bazează și pe capacitatea de a atrage investitorii externi. Pentru sectoare de activitate precum turismul sau industria de prelucrare a lemnului, județul Harghita prezintă o serie de puncte tari care țin de patrimoniul natural și care pot fi valorificate. Alte sectoare de activitate precum industria textilă sau industria alimentară au potențial de dezvoltare dat fiind istoricul specializării pe aceste domenii. În acest context, se întrevede un demers orientat către două ținte: consolidarea și diversificarea sectoarelor economice existente și încurajarea dezvoltării tehnologiilor inteligente și a sectoarelor inovative. Este evident din analizele modului de evoluție al diferitelor domenii socio – economice că activitățile care au evoluat pozitiv au fost preponderent în zona infrastructurii, în zona instituțiilor culturale, în zona serviciilor publice. O altă caracteristică ce diferențiază județul Harghita de alte unități administrative județene este numărul mare de documente programatice la nivel sectorial, multe dintre acestea având continuitate în timp, cum ar fi strategia pe turism, pe servicii sociale, cultură, tineret și sport, dezvoltare rurală, industrie forestieră etc. Acest aspect arată o preocupare constantă, susținută și prin declarațiile oficiale ale Consiliului Județean orientate, pentru dezvoltarea unor ”mecanisme de coordonare care să amplifice și să consolideze efectele sinergice ale proiectelor de dezvoltare”. Din analiza situației existente reiese că administrația publică deține și o serie de competențe care ar putea, pe de o parte, să constituie baza unor activități care determină progresul unor domenii, iar pe de altă parte să constituie o adevărată resursă de know-how atât pentru instituțiile locale cât și pentru entitățile private interesate de dezvoltarea județului.

65 / 150


II.


STRATEGIA DE DEZVOLTARE GENERALĂ A JUDEȚULUI HARGHITA PENTRU PERIOADA 2015 – 2020

3. Conceptul de dezvoltare strategică a județului Harghita 3.1 Contextul regional, național și european Strategia de dezvoltare a județului Harghita are rolul de a furniza un cadru de dezvoltare economică, socio – culturală și spațială pentru perioada 2015 – 2020 în contextul corelării cu obiectivele la nivel european, național, regional și județean. Cadrul strategic la nivel european La nivel european, s-a urmărit corelarea strategiei de dezvoltare cu documente strategice precum Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al Uniunii Europene, mecanismele financiare asociate sau partenere Uniunii Europene, Politica de coeziune 2014-2020 a Uniunii Europene, Strategia Europa 2020, Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită, Politica agricolă comună, Regulamentul (UE) 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului European ș.a. Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al Uniunii Europene, definește prioritățile în materie de cheltuieli care sunt orientate către creștere economică durabilă, locuri de muncă și competitivitate, în conformitate cu Strategia UE de creștere economică, Europa 2020, respectiv creează cadrul de sprijin pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (în special tinerii), prin intermediul Fondului social european (FSE) și al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR); dezvoltarea competențelor și a capacității de inserție profesională a tinerilor prin noul program Erasmus +; cultura europeană, cinematografia, televiziunea, muzica, literatura, arta spectacolului, patrimoniul și domeniile conexe în cadrul noului program Europa creativă; creștere economică, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea calității vieții europenilor și consolidarea competitivității globale a UE prin programul pentru cercetare și inovare, Orizont 2020; întreprinderile mici și mijlocii pentru a stimula competitivitatea acestora, creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa prin programul COSME; investițiile în infrastructură prin noul mecanism Conectarea Europei, care va fi principalul instrument pentru investitii strategice de infrastructură la nivel european; agricultorii care, prin Politica Agricolă Comună (P.A.C.), vor beneficia de o poziție mai solidă în cadrul lanțului producției alimentare. Mecanismele financiare asociate sau partenere Uniunii Europene, au ca obiective menținerea stabilității financiare a UE și a zonei euro, reducerea probabilității apariției unei noi crize în viitor și construirea unui cadru economic și de guvernanță mai solid pentru Uniunea Economică și Monetară. Politica de coeziune 2014-2020 a Uniunii Europene, cu cele 11 obiective tematice (reiterate și în cadrul Strategiei Europa 2020), din care primele patru obiective sunt considerate principalele 66 / 150



priorități de investiții: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării; Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și îmbunătățirea utilizării și calității acestora; Sporirea competitivității IMM-urilor; Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon; Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării riscurilor; Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor; Promovarea unui transport durabil și îmbunătățirea infrastructurilor rețelelor; Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor; Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare; Efectuarea de investiții în domeniul educației, al instruirii și al învățării pe tot parcursul vieții; Îmbunătățirea eficienței administrației publice. Strategia Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc: • Creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; • Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; • Creștere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată mai ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială. Documentul strategic este construit pe cinci obiective principale, pentru care sunt stabilite obiective la nivelul statelor membre: Ocuparea forţei de muncă, Cercetare şi dezvoltare, Schimbări climatice şi utilizarea durabilă a energiei, Educaţie, Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. Conform Acordul de Parteneriat 2014 – 2020, țintele asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020 se referă la116: • Rata de ocupare a populaţiei cu vârstă cuprinsă între 20 şi 64 ani – minimum 70% ; • Nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare ca % din PIB – 2%; • Reducerea emisiilor de CO2 cu 19%; • Ponderea energiei din surse regenerabile să fie de 24%; • Eficienţă energetică – realizarea unei economii de energie primară de cca. 10 Mtep; • Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii – atingerea unui procent maxim de 11,3%; • Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară –26,7%; • Reducerea populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale cu 580.000 persoane. Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită, are ca obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potențialul de inovare ecologică în vederea asigurării prosperității, protecției mediului şi coeziunii sociale. Politica agricolă comună (P.A.C.) în perioada 2014-2020 are următoarele obiective prioritare: • Creşterea competitivităţii agriculturii europene la nivel global şi naţional; • Conservarea diversităţii sistemelor de producţie agricolă din ţările UE; 116

Sursa: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/targets_ro.pdf

67 / 150



Adaptarea producţiei agricole la noile provocări de mediu legate de schimbările climatice şi protecţia resurselor naturale. Potrivit noilor direcţii de evoluţie şi reformă ale P.A.C. în perioada 2014 -2020, aceasta se va concentra pe trei piloni fundamentali: ecologie şi eficienţa în agricultură, asigurarea unei alimentaţii sănătoase la preţuri accesibile și revitalizarea zonelor şi comunităţilor rurale. Regulamentul (UE) 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului European are ca obiectiv dezvoltarea rurală, cu următoarele priorități fundamentale transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale, viabilitatea exploatațiilor, competitivitatea tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionării durabile a pădurilor, organizarea lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, bunăstarea animalelor, gestionarea riscurilor în agricultură, refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care au legătură cu agricultura și silvicultura, promovarea utilizării eficiente a resurselor și tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid carbon în sectoarele agricol, alimentar și silvic, promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei în zonele rurale și a dezvoltării economice a acestora. Cadrul strategic la nivel național În ceea ce privește contextul național, s-a urmărit corelarea strategiei de dezvoltare cu următoarele documente strategice: programele de finanţare ale Guvernului României, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, liniile directoare ale Acordului de Parteneriat 2014-2020 al României cu Uniunea Europeană, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În scopul realizării priorităților strategice și acțiunilor sectoriale stabilite de guvern pentru dezvoltarea României în perioada 2014 – 2020, au fost adoptate următoarele programe naționale de finanțare: Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă. Programul cuprinde următoarele subprograme: Subprogramul „Modernizarea satului românesc”, Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”, Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”și Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean”. Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri – Orizont 2020 definește priorităţile Programului de Guvernare 2013 – 2016 în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri autohton şi dezvoltarea sectorului IMM, respectiv: Îmbunătăţirea cadrului de reglementare existent; Promovarea educaţiei profesionale şi a culturii antreprenoriale; Acordarea de facilităţi fiscale în vederea creării de noi locuri de muncă; Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare; Stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare; Încurajarea parteneriatului public privat. •

68 / 150



Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 – 2020 are ca obiectiv general atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forţei de muncă susţinut de competitivitate economică, coeziune socială şi dezvoltare durabilă, vizat printr-o serie de obiective specifice și direcții de acțiune: • O1. Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea vieţii active a persoanelor în vârstă • O2. Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi participării pe piaţa muncii în rândul femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile • O3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare şi competenţe adaptate la cerinţele pieţei muncii • O4. Îmbunătăţirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 117 este documentul care stă la baza întregului sistem de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național, fundamentând astfel documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială, planuri de amenajare a teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentaţiile operaționale (planuri de urbanism), precum şi celelalte strategii de dezvoltare de la nivel naţional cu relevanţă şi impact teritorial. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 vizează o serie de obiective – țintă, definind praguri și modalități de acțiune la orizont 2013, 2020, 2030. Obiectivele țintă vizează următoarele domenii: Schimbările climatice şi energia curată, transport durabil, producţie şi consum durabile, conservarea şi gestionarea resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia şi migraţia. Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014 – 2020 are următoarele obiective generale: adaptarea structurii şi mandatului administraţiei la nevoile cetăţenilor şi la posibilităţile reale finanţare, implementarea unui management performant în administraţia publică, debirocratizare şi simplificare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţie, consolidarea capacităţii administraţiei publice de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice. Pentru a atinge aspirațiile de creștere economică reflectate în obiectivul global ale Acordului de Parteneriat 2014-2020 al României cu Uniunea Europeană, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor cinci provocări cu obiective tematice în materie de dezvoltare: Competitivitatea și dezvoltarea locală, Populația și aspectele sociale, Infrastructura, Resursele, Administrația și guvernarea. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală are următoarele 3 obiective strategice: restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole; gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale, conform Acordului de Parteneriat. 117

http://www.sdtr.ro/

69 / 150



Cadrul strategic la nivel regional și sectorial La nivel regional, au fost analizate și s-a urmărit corelarea strategiei de dezvoltare cu planul și strategia de dezvoltare regională, respectiv Strategia de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru. Liniile directoare ale Strategiei de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru sunt structurate pe 6 domenii strategice: dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale; creșterea competitivităţii economice, stimularea inovării; protecţia mediului înconjurător, creșterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie; dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii; dezvoltarea turismului și dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale; La nivel sectorial, au fost analizate și s-a urmărit corelarea strategiei de dezvoltare cu documentele strategice sectoriale de la nivel județean, precum: Strategia de dezvoltare 2002-2013 a județului Harghita, ”Împreună pentru un viitor stabil”, Programul de Dezvoltare Economică a judeţului Harghita pe perioada 2012-2020, Strategia de dezvoltare a turismului din județul Harghita, Strategia de Dezvoltare Rurală a Judeţului Harghita pe perioada 2010-2020, Strategia de asistenţă socială a județului Harghita 2014 – 2018, Strategia de tineret 2015-2020, Plan Judeţean de Gestionare al Deşeurilor, Strategia de Dezvoltare Economică Durabilă, Inovativă şi Orientată spre Atragerea de Fonduri Monetare Naţionale şi Europene al Judeţului Harghita, Strategia pentru Sport a județului Harghita 2010 – 2020, Strategia Culturală a Județului Harghita pe perioada 2013 - 2020. Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020 ”Împreună pentru un viitor stabil” are ca obiectiv general „Construirea unei economii dezvoltate, independente, bazată pe mai mulţi piloni, pe existenţa resurselor locale, ţinând cont de interesele comunităţii locale astfel încât să asigure ocuparea forţei de muncă şi un nivel de trai permanent îmbunătăţit”. Programul vizează 4 priorități identificate în cadrul unor sectoare economice prioritare: producție alimentară de calitate, independență energetică, management forestier durabil, valorificarea potențialului turistic și 4 priorități orizontale: management eficient al economiei locale, creșterea viabilității economice a întreprinderilor, ocupare și incluziune pe piața muncii, dezvoltarea infrastructurii în sprijinul economiei locale. Strategia de tineret a județului Harghita pe perioada 2015-2020 are ca scop îmbunătățirea nivelului de trai al tinerilor, crearea condițiilor de viață necesare pentru reducerea ratei migrării. Strategia vizează 4 axe prioritare: dezvoltarea participării active, timp liber activ; cultură și stil de viață; programe de educație și formare. Strategia de dezvoltare rurală a județului Harghita pe perioada 2014-2020 urmărește un set de obiective strategice, respectiv: creşterea eficienţei sectoarelor agricol şi forestier şi dezvoltarea durabilă a producţiei; creşterea competitivităţii produselor obţinute din sectoarele agricol şi forestier, îmbunătăţirea exportului şi dezvoltarea pieţei interne; creşterea nivelului de trai a populaţiei din judeţ prin asigurarea veniturilor rezonabile şi a alimentelor sănătoase; producţie agricolă în armonie cu mediul natural şi social, menţinerea tradiţiilor şi a biodiversităţii; intensificarea funcţiilor agricole care nu se rezumă numai la producţia de alimente: producţia de 70 / 150



energie, agroturism şi alte activităţi alternative; gestionarea eficientă, în mod nepoluant a ariilor naturale protejate. Aceeași strategie punctează o serie de obiective de urmărit în vederea promovării produselor locale, respectiv înființarea asociațiilor de valorificare a produselor, stimularea consumării produselor locale, deschiderea de noi canale de valorificare. Strategia de Dezvoltare Economică Durabilă, Inovativă și Orientată spre Atragerea de Fonduri Monetare Naționale și Europene al Județului Harghita are drept scop „pregătirea pe diferite nivele a unor proiecte cheie concrete de creare de locuri de muncă în județ, realizarea cărora va determina pe termen mediu și lung direcțiile de dezvoltare în sectoarele în cauză, și asigură sustenabilitatea acestora”. Cele trei sectoare economice vizate în cadrul Strategiei sunt agricultura (cu rol determinant asupra creării sustenabilității locurilor de muncă), turismul și energia (pe primul plan fiind energia regenerabilă – hidroenergia). Strategia județeană de asistență socială a județului Harghita are ca obiectiv general mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat eficient în vederea protecţiei şi respectării drepturilor copilului, persoanelor cu handicap, persoasnelor vârstnice, precum şi a persoanelor/familiilor aflate în situaţii de risc. Viziunea pe termen lung a turismului din județul Harghita, conform Strategiei de dezvoltare a turismului din județul Harghita este o destinație turistică competitivă, bazată pe atractivitatea specificității turismului alternativ cu profil ecoturistic cu nuanțe de turism activ, la care se asociază turismul balnear, turismul cultural și turismul (de agrement) rural. Această strategie vizează și o serie de obiective punctuale, menite să valorifice potențialul turistic al zonei, prin valorificarea potențialului de resurse naturale existente și promovarea obiectivelor naturale; identificarea și valorificarea potențialului terapeutic și balnear existent în județ cu scopul organizării turismului de sănătate; sprijinirea turismului rural practicat în județ și totodată stimularea dezvoltării agroturismului cu scopul promovării conceptului de dezvoltare durabilă; valorificarea potențialului turistic montan prin crearea condițiilor necesare pentru organizarea și dezvoltarea turismului activ; salvarea și revigorarea tradițiilor culturale, religioase, folclorice și restaurarea siturilor istorice și includerea lor în circuitul turistic urmărind astfel creșterea atracțiilor turistice. Strategia pentru Sport a județului Harghita 2010-2020 îmbină într-o viziune generală 3 paliere specifice ale sportului – sportul de performanță, sportul de agrement și sportul școlar, urmărind o serie de obiective precum îmbunătățirea stării generale de sănătate și creșterea nivelului de trai a populației din județ, ocrotirea tradițiilor sportive prin intensificarea identității și dezvoltarea vieții sportive din județ, valorificarea economică a potențialului sportive din județ, promovarea renumelui județului prin sprijinirea sportului de performanță și prin participarea la competiții naționale și internaționale. Scopul Strategiei Culturale a Județului Harghita pe perioada 2013-2020 constă în „integrarea elementelor sistemului cultural județean în procesul complex a politicii de dezvoltare și în procesul de autodefinire regională”. 71 / 150



Strategia de dezvoltare 2002-2013 a județului Harghita a vizat dezvoltarea durabilă a resurselor din regiune, îmbunătățirea calității vieții, protecția valorilor naturale și culturale, obiective care vor contura și în continuare viziunea strategică a dezvoltării județului pe termen lung. Obiectivele strategice au vizat: Dezvoltarea resurselor umane, Infrastructura, Agricultura, Dezvoltarea gospodăririi pădurilor, a fondului cinegetic și a produselor forestiere altele decât cele lemnoase, Îmbunătățirea gospodăririi pădurilor din județ, Meșteșugurile și ocrotirea patrimoniului cultural, Turism, Strategie marketing, Planul strategic al accesării fondurilor. Planul de gestionare a deșeurilor județului Harghita pe perioada 2008-2013 urmărește un set de obiective strategice structurate pe domenii precum: politica și cadrul legislativ, aspect instituționale și organizatorice, resurse umane, finanțarea sistemului de gestionare a deșeurilor, informarea și conștientizarea părților implicate, date și informații privind gestionarea deșeurilor, prevenirea generării deșeurilor, valorificarea potențialului util din deșeuri, colectarea și transportul deșeurilor, tratarea deșeurilor, ambalaje și deșeuri de ambalaje, deșeuri biodegradabile, deșeuri din construcții și demolări, nămoluri de la stațiile de epurare orășenești, deșeuri de echipamente electrice și electronice, vehicule scoase din uz, deșeuri voluminoase, deșeuri periculoase din deșeuri menajere, precum și eliminarea deșeurilor. Pe lângă această abordare de interconectare cu strategiile existente, prezenta Strategie de Dezvoltare Generală a județului Harghita colectează informațiile de la nivel local, identifică și inventariază problemele majore și așteptările populației, ale mediului de afaceri și a altor părți interesate și vine să răspundă, într-o manieră concretă, la obiectivele și țintele asumate de contextul regional, național și cel european. Metodologia de elaborare a conceptului Strategia de Dezvoltare a județului, prin obiectivele și măsurile propuse, se încadrează în liniile directoare trasate de documentele strategice existente, contribuind astfel în mod proactiv la atingerea țintelor asumate de România prin identificarea, prioritizarea și realizarea acelor inițiative care pot genera cea mai mare valoare adăugată la nivelul județului, fără a neglija efectele amplificatoare la nivel regional, sectorial, național și european. Schema logică privind elaborarea conceptului de dezvoltare strategică a județului Harghita:

72 / 150



Propunerea de dezvoltare are ca punct de plecare contextul socio-economic al județului Harghita, așa cum rezultă în urma analizei diagnostic a situației actuale, a condiționărilor și asumărilor strategice în contextul geopolitic al județului și a consultărilor avute cu reprezentanții instituțiilor locale, ai structurilor neguvernamentale, ai mediului profesional și de afaceri, lideri și experți locali. Analiza situației existente a generat direcțiile strategice de dezvoltare, înțelese ca principalele căi de atingere a scopului major, de creștere generală a bunăstării. Fiecare dintre aceste direcții presupune un set de obiective prioritare care pot fi realizate, prin acțiuni grupate în axe specifice, de tipul proiectelor, intervențiilor și a măsurilor specifice, de a căror prioritizare, planificare, mod de concretizare depinde implementarea în condiții optime a strategiei și atingerea obiectivelor propuse. Conceptul de dezvoltare strategică a județului Harghita Strategia de dezvoltare a județului își propune să canalizeze forțele care acționează la nivelul comunităților locale, pentru realizarea unui deziderat comun reprezentat de progresul ferm în dezvoltarea județului, corelat cu strategiile sectoriale, regionale, naționale și europene. Propunerea de dezvoltare ține cont de câteva repere care influențează construcția conceptului de dezvoltare, cum sunt: ü Potențialul natural, poziția strategică și diversitatea culturală pot sta la baza dezvoltării acestui județ, în perioada 2015 – 2020. ü Consiliul Județean Harghita intenționează să își asume rolul de catalizator și susținător al măsurilor pentru dezvoltarea durabilă a județului. ü Scopul este acela de creștere a nivelului de trai general, ca urmare a dezvoltării economice, sociale, culturale, spațiale etc. a județului. Principii ale dezvoltării Dezvoltarea unei planificări strategice presupune un proces de trecere de la planul obiectivelor generale la cel al proiectelor și măsurilor concrete. O astfel de organizare pune în legătură directă și obligatorie măsurile și programele de dezvoltare cu un obiectiv pragmatic, în scopul creării unui mecanism dinamic de dezvoltare. În contextul oportunităților economicofinanciare, funcționarea acestui mecanism trebuie legată de inovare ca factor de dinamizare și progres dar și de facilitarea structurilor de asociere și intervenție teritorială, de tip integrat. Pentru ca aceste aspecte să devină realitate, dezvoltarea competitivității economice trebuie realizată urmărind principiile dezvoltării convergente, intercorelate și al dezvoltării durabile. Principiul dezvoltării convergente are în vedere stimularea performanțelor fără a crea decalaje de dezvoltare la nivel teritorial. În plus, se vizează reducerea diferențelor deja existente între comunități pe plan social, economic, cultural și al accesului la servicii și infrastructură publică.

73 / 150



Principiul intercorelării presupune ca obiectivele strategiei să ia în calcul obiectivele planurilor și strategiilor naționale și europene dar și adaptarea proiectelor în funcție de recomandările politicilor de guvernare ale diferitelor instituții ce acționează la nivel local și județean. Principiul dezvoltării durabile înseamnă propunerea unui tip de dezvoltare care să asigure un echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și care să ia în calcul aspectele ce țin de restricționarea accesului la resurse al generațiilor viitoare. Principiul subsidiarităţii ia în calcul faptul că deciziile sunt luate la nivel național, județean şi local, pentru o gestionare mai bună a situaţiei existente şi pentru o intervenţie specifică fiind necesară o implicare a actorilor locali din cuprinsul teritoriului. Întreaga metodolgie de realizarea a strategiei se bazează pe participarea cetăţenilor harghiteni la acest demers în etape. De asemenea, secțiunea de operaționalizare a Strategiei, Conceptul de dezvoltare strategică a județului Harghita și Portofoliul de proiecte au fost elaborate având la bază principiul subsidiarităţii și principiul proporţionalităţii, urmărindu-se ca pregătirea documentelor de proiect şi realizarea programului să se realizeze la nivelul potrivit. Contribuția la obiectivele orizontale Egalitatea de şanse și de tratament Egalitatea de şanse și de tratament are la bază participarea deplină și efectivă a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală. Egalitatea de şanse și de tratament reprezintă o valoare comună atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul României. Respectarea principiului egalităţii de şanse reprezintă atât o condiţie cât şi un principiu de lucru estenţial pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a Uniunii Europene. Totodată, egalitatea de gen, nediscriminarea, precum și asigurarea accesibilității reprezintă o condiție necesară pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă. În acest sens, autorităţile publice centrale şi locale din România au căutat să transpună principiul egalităţii de şanse atât în documente strategice cât şi programe şi proiecte concrete implementate la nivel naţional şi local. Drept urmare, Strategia pentru dezvoltare generală a judeţului Harghita pentru perioada 2015-2020 va avea în vedere acordarea unei atenţii deosebite promovării principiului respectării egalităţii de şanse și de tratament, prin acţiuni menite să valorifice şi să încurajeze promovarea diversităţii capitalului uman, fără discriminări legate de rasă, origine etnică, religie şi credinţă, orientare sexuală sau vârstă, condiţie de sănătate/ dizabilităţi. Tema este cu atât mai relevantă la nivelul județului Harghita, dată fiind diversitatea etnică şi religioasă a judeţului. Dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabilă este ”dezvoltarea care răspunde nevoilor din prezent, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi”118. Acest concept 118

Conform definiției din Raportul ”Viitorul nostru comun”, elaborat de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare din cadrul Națiunilor Unite în anul 1987.

74 / 150



acoperă trei dimensiuni majore: economică, socială și de mediu, care trebuie tratate ca o singură temă. Relevanța pentru județul Harghita derivă și din patrimoniul natural bogat al județului: resurse naturale de subsol, arii protejate, biodiversitate ș.a.. Acest patrimoniu reprezintă un element care poate fi valorificat dar trebuie în același timp protejat, ceea ce impune necesitatea asigurării unui echilibru între dimensiunea ecologică și creșterea economică sustenabilă.

Obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare

Urmărirea ”direcțiilor strategice de dezvoltare” presupune atingerea unor ”obiective prioritare”, centrate pe domenii diferite:

75 / 150


Direcții strategice de acțiune


Obiective prioritare

1.1 Dezvoltarea turismului

1. Creșterea economică susținută

1.2 Dezvoltarea sectorului agrozootehnic și a silviculturii 1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent 2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative

2. Dezvoltarea 2.2 Dezvoltarea administrației capacității de suport publice pentru creșterea competitivității economice 3.1 Dezvoltarea comunității

Axe specifice 1.1.1 Valorificarea potențialului turistic prin dezvoltarea infrastructurii 1.1.2 Dezvoltarea serviciilor turistice 1.1.3 Promovarea potențialului turistic local 1.2.1 Asigurarea dezvoltării durabile a silviculturii 1.2.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic

1.3.1 Dezvoltarea și extinderea afacerilor existente și atragerea unor noi investiții 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și a măsurilor de facilitare a investițiilor 1.3.3 Încurajarea potențialului de dezvoltare industrială 2.1.1 Dezvoltarea capitalului uman și material 2.1.2 Eficientizarea și diversificarea serviciilor publice 2.1.3 Dezvoltarea cooperării regionale și internaționale 2.2.1 Creșterea vizibilității produselor și serviciilor locale 2.2.2 Promovarea modelelor de succes și bune practici 2.2.3 Susținerea parteneriatelor care conduc la creșterea competitivității economice 3.1.1 Reabilitarea și modernizarea clădirilor de locuințe 3.1.2 Dezvoltarea mediului rural 3.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de bază

3.2.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces în județ 3.2 Dezvoltarea infrastructurii edilitare 3.2.3 Reabilitarea și modernizarea clădirilor publice și dezvoltare edilitară 3.2.4 Valorificarea spațiilor industriale deteriorate și reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate 3.3.1 3. Creșterea calității locuirii

3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice

3.3.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale, inclusiv ajustarea cuplajului cu piața muncii 3.3.3

Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de protecție socială

3.3.4

Dezvoltarea serviciilor de siguranță a locuitorilor

3.4.1 3.4 Protecția mediului 3.4.2 și valorificarea energiei 3.4.3 renegerabile 3.4.4 3.5 Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber

76 / 150

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și serviciilor de sănătate

3.5.1

Prezervarea mediului și reducerea riscurilor de poluare Gestionarea eficientă a deșeurilor Valorificarea resurselor alternative de energie Stații de încărcare masini electrice Conservarea, protejarea și reabilitarea patrimoniului cultural al județului

3.5.2 Dezvoltarea programelor cultural-artistice de promovare a culturii și tradițiilor locale 3.5.3

Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber



3.5.4

Dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale

3.3 Direcții strategice de dezvoltare. Priorități și obiective de dezvoltare Direcția strategică de dezvoltare 1. Creșterea economică susținută Dezvoltarea economică a județului trebuie fundamentată pe caracteristicile teritoriale și particularitățile privind structura și stadiul activităților economice specifice județului Harghita. Plasarea teritoriului în centrul țării, tipologia teritorială, structura actuală a activităților economice, accesul la servicii logistice și resurse specializate ale mediului de afaceri, sunt factori care conduc la abordarea modalităților de creștere economică din două perspective: cea a domeniilor prioritare (înțelese din perspectiva forței de a dezvolta economia locală) și cea a legitimității și capacității de suport sau intervenție a sectorului public în zona de activitate economică. Direcția strategică ce vizează creșterea economică susținută va viza stimularea agenților economici în vederea încurajării angajării de personal salariat în vederea reducerii șomajului, dezvoltarea cu precădere a sectoarelor cu potențial inclusiv de specializare inteligentă, dezvoltarea economiei rurale prin creșterea vizibilității serviciilor şi produselor locale, atragerea de investitori în județ, stimularea și susținerea spiritului antreprenorial în rândul populației din mediul rural și al populației tinere din mediul urban cu scopul consolidării mediului de afaceri existent. Abordarea din perspectiva unei dezvoltări economice susținute presupune definirea acțiunilor (proiecte, măsuri, intervenții) propuse pentru realizarea obiectivelor, având în vedere imprimarea unui ritm de dezvoltare care să permită resimțirea efectelor directe în rândul beneficiarilor, a locuitorilor, într-o perspectivă medie sau scurtă de timp – de doi până la patru ani. Un alt criteriu utilizat în selectarea diferitelor tipurilor de acțiuni, este cel al efectelor multiplicative pe care acestea le produc, la nivelul sectoarelor conexe sau a altor domenii și contribuie la sustenabilitatea dezvoltării și menținerea echilibrului și a unui ritm susținut de progres. Obiectivele prioritare ale direcției de dezvoltare 1. Creșterea economică susținută sunt:

1.1 Dezvoltarea turismului 1.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic și a silviculturii 1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent Obiectivul prioritar 1.1 Dezvoltarea turismului

Caracteristicile naturale ale teritoriului acoperit de județul Harghita, relieful montan și submontan, abundența izvoarelor de ape minerale și a zonelor cu potențial terapeutic balneoclimateric, la care se adaugă particularitățile etnico-culturale, tradițiile și infrastructura deja existentă, subliniate în ”Analiza situației existente”, argumentează o dezvoltare a turismului specializată pe patru sectoare distincte: o turism balneo-climateric și terapeutic 77 / 150



o turism de aventură (sportiv, de vânătoare, speologic, montan) o turism de relaxare și petrecere a timpului liber (cultural, religios, rural autentic, tradițional) o turism de business și de eveniment, preponderent urban și periurban Elementele menționate anterior precum și posibilitatea dezvoltării turismului pe mai multe sectoare reprezintă atu-uri care creează bune premise pentru atingerea acestui obiectiv propus. Dezvoltarea turismului presupune abordarea directă a problemelor de tipul infrastructurii precare a structurilor de primire turistică și de acces în zonele turistice, atractivității scăzute a zonelor turistice (vizibilă prin număr scăzut de înnoptări, numărul scăzut al turiștilor străini), slabei calități a serviciilor turistice. Dincolo de efectul direct asupra problemelor legate de turism ca domeniu de activitate, dezvoltarea acestui sector se adresează și problemelor legate de rata ridicată a șomajului în anumite zone ale județului sau de ritmul scăzut de dezvoltare economică prin comparație cu cel al regiunii Centru, valorificând potențialul la nivel județean. Abordarea turismului ca fiind o componentă semnificativă a dezvoltării economice, ne obligă să identificăm proiectele, măsurile, intervențiile din perspectiva creșterii veniturilor și a impactului acestui domeniu în economia județului. Astfel, frumusețea peisajelor, diversitatea resurselor terapeutice de la sulf, ape minerale, zone saline, numărul foarte mare al stațiunilor și localităților turistice cu tradiție nu sunt de ajuns, trebuind realizate investiții, dezvoltate legături, practici, câștigate competențe, dezvoltate standarde, astfel încât clienții și beneficiarii atrași să aducă venituri care să dezvolte întreaga structură turistică și a serviciilor conexe (furnizori de produse, servicii, resurse umane și compețențe specifice). Demersurile necesare pentru dezvoltarea turismului în județul Harghita sunt trasate într-o abordare constructivă și vizează, pe de o parte, dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice și, pe de altă parte, promovarea potențialului turistic. Această abordare se încadrează în cel de-al cincilea domeniu strategic de dezvoltare al Regiunii Centru, care vizează Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative și răspunde Strategiei de dezvoltare a turismului în județul Harghita care definește viziunea turismului pe termen lung astfel: ”turism competitiv și durabil în județul Harghita”. Alte corelări ale obiectivului prioritar 1.1 cu documentele programatice la nivel european, national si sectorial sunt evidențiate mai jos:

78 / 150



național

Programul de Dezvoltare Strategia de Economică a dezvoltare a judeţului turismului din Harghita pe județul Harghita perioada 2012-2020 Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020

Acordul de Parteneriat 2014-2020 al României cu Uniunea Europeană

european

regional

sectorial

Cadrul Financiar Multianual 20142020 al UE

Strategia de Dezvoltare Rurală a Judeţului Harghita pe perioada 2010-2020

Strategia Strategia de Culturală a Strategia pentru Plan Judeţean de asistenţă socială județului Sport a județului a județului Gestionare a Harghita pe Harghita 2010 – Harghita 2014 – Deşeurilor perioada 2013 - 2020 2018 2020 Strategia de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru

Strategia de tineret 20152020

Strategia Strategia guvernamentală pentru Strategia Strategia pentru Naţională pentru Dezvoltare dezvoltarea Națională pentru Consolidarea Durabilă a sectorului IMM și Ocuparea Forței Administrației României îmbunătățirea de Muncă 2014 – Publice 2014 – Orizonturi mediului de 2020 2020 2013-2020-2030 afaceri – Orizont 2020 Mecanismele financiare asociate sau partenere UE

Politica de coeziune 20142020 a UE

Strategia Europa 2020

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Programul Naţional de Dezvoltare Locală

Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a UE revizuită

Strategia de Dezvoltare Economică Durabilă Inovativă şi Orientată spre Atragerea de Fonduri Monetare Naţionale şi Europene al judeţului Harghita

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Politica agricolă comună

Axe specifice obiectivului prioritar 1.1 Dezvoltarea turismului: 1.1.1 Valorificarea potențialului turistic prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii 1.1.2 Dezvoltarea serviciilor turistice 1.1.3 Promovarea potențialului turistic local Axa specifică 1.1.1 își propune să contribuie la valorificarea patrimoniului natural și antropic prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice atât din stațiunile turistice și balneoclimaterice, cât și din localitățile cu potențial turistic insuficient valorificat, mergând până la introducerea structurilor și obiectivelor turistice în circuitul regional și național. Totodată, prin dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement, atât în stațiunile turistice de interes local sau național cât și în localitățile cu potențial turistic, județul Harghita poate să devină una dintre cele mai atrăgătoare ținte turistice de iarnă, iar potențialul balneo-terapeutic sprijină acest scop, ca și tradițiile naționale și apartenența etnică și biodiversitatea aparte a zonei. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii vizează atât structurile de primire turistică și infrastructura de agrement, dar și infrastructura de acces (căi de acces și locuri de vizitare) fără de care valorificarea potențialului turistic ar fi dificil de realizat. Axa specifică 1.1.2 își propune reducerea sezonalității și creșterea duratei de sejur prin crearea unei oferte turistice complexe și competitive pe piața națională și internațională. Totodată se va pune accent pe dezvoltarea rolului de promotor al centrelor de informare turistică din județ 79 / 150



respectiv în organizarea acestora la nivelul județului într-o rețea funcțională bazată pe cooperare și transfer de cunoștințe. Serviciile trebuie să susțină dezvoltarea infrastructurii turistice, prin diversificarea activităților și a ofertelor turistice și nu în ultimul rând prin perfecționarea resurselor umane din domeniu. Axa specifică 1.1.3 își propune valorificarea resurselor turistice naturale și antropice locale, promovarea acestora pe plan național și internațional. Necesitatea acestei axei specifice derivă din faptul că județul Harghita are un potențial turistic semnificativ care, valorifcat corespunzător, ar putea să creeze premisele unei dezvoltări a acestui sector de activitate care va susține creșterea economică dorită. Această axă își are la bază și este în strictă coerență cu axele specifice 1.1.1 și 1.1.2, având în vedere necesitatea abordării integrate a dezvoltării turismului județului. Dacă primele două axe se concentrează pe identificarea unor produse turistice și a canalelor de distribuție adecvate, cea de-a treia axă este cea care concentrează eforturile spre influențarea comportamentului de cumpărare și de consum ale potențialilor clienți, respectiv spre promovarea turismului. Obiectivul prioritar 1.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic și al silviculturii Sectorul agro-zootehnic al județului are drept miză câștigarea unui loc semnificativ în primul rând pe piața națională, prin brand-uri locale tradiționale. Acestă miză poate fi atinsă parcurgând doi pași: recuperarea potențialului agro-zootehnic al anilor 80-90 și dezvoltarea unor lanţuri valorice producţie – procesare - comercializare pentru creșterea valorii produselor. Din această perspectivă, elementele componente ale fiecărui demers pentru creșterea competitivității sectorului sunt: stimularea asocierii fermierilor şi a structurilor asociative (cooperative, grupuri de producători), precum și transferul de cunoștințe, practici, facilitarea accesului la finanțare pentru modernizarea şi restructurarea exploataţiilor agricole. Dezvoltarea acestui sector poate fi bazată pe produse tradiționale locale care pot să acopere o nișă pe piața națională. Acest obiectiv vine în întâmpinarea problemelor structurale ale sectorului agro-zootehnic: productivitatea scăzută a sectorului, diversificare redusă a activităților agricole și lipsa unor lanțuri valorice care ar putea integra producția agricolă cu procesarea sau valorificarea superioară a produselor. Astfel, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic va viza în primă fază abordarea problemelor care vizează infrastructura agricolă (parcelarea terenurilor, drumurile agricole, dotarea exploatațiilor agricole cu echipamente performante), crearea structurilor de susținere a exploatațiilor agricole (consiliere, asistență, centre logistice), urmate o serie de acțiuni care creează premisele pentru devoltarea ulterioară, respectiv susținerea și înurajarea formelor asociative, sprijinirea inovării și a cooperării în sensul dezvoltării lanțurilor alimentare locale. Simbiotic legat de acest sector este cel al patrimoniului silvic și fondului cinegetic, pădurea fiind până în prezent una dintre principalele resurse ale economiei din județ. Acest domeniu reprezintă un potențial foarte mare, cuprinzând pe lângă gestionarea fondului cinegetic și colectarea produselor rezultate din flora spontană (ciuperci, trufe, fructe de pădure, mușchi, licheni etc) . Sunt 80 / 150



avute în vedere cu prioritate pe lângă dezvoltarea structurilor deținătoare (modernizarea exploatărilor forestiere, dezvoltarea infrastructurii specifice – drumuri forestiere) și stimularea activităților de creștere a valorii adăugate prin prelucrarea și procesarea produselor.

Strategia de dezvoltare a turismului din județul Harghita

național


european

regional

sectorial

Obiectivul prioritar 1.2 este corelat cu domeniul strategic 4 al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii, dar și cu următoarele documentele programatice la nivel european, național și sectorial:


Programul de Dezvoltare Economică a judeţului Harghita pe perioada 2012-2020 Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020













Axe specifice obiectivului prioritar 1.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic și al silviculturii: 1.2.1 Asigurarea dezvoltării durabile a silviculturii 1.2.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic Axa specifică 1.2.1. își propune asigurarea dezvoltării durabile a silviculturii având în vedere că ramura economică este esențială ca sursă de venit pentru comunitățile rurale din județ. Un aspect esențial cu impact asupra dezvoltării durabile îl reprezintă stoparea defrișărilor de păduri la nivelul județului și încurajarea regenerării artificiale a pădurilor. Ca element important trebuie să se pună accent pe păstrarea diversificării agenților economici în acest segment și sprijinirea IMM-urilor din domeniu. Este vizată încurajarea dezvoltării pe lanț productiv, pentru creșterea valorii adăugate: silvicultură – exploatare forestieră – fabricare mobilă – comercializare produse. Axa specifică 1.2.2. își propune eficientizarea exploatațiilor agricole și creșterea valorii adăugate a sectorului agro-zootehnic, bazată pe produsele ecologice și tradiționale locale. Se va sprijini în mod accentuat dezvoltarea pe de o parte a lanțului alimentar integrat local între fermierii 81 / 150



și consumatorii locali, pe de altă parte a intrării pe piața regională și națională (chiar și internațională) a produselor agricole tradiționale locale. Lanțul alimentar integrat vizează crearea unei legături directe între producția agricolă și unitățile de procesare și comercializare, pentru a asigura valorificarea materiei prime locale precum și accesul consumatorilor la produse locale de calitate. Un astfel de lanț alimentar poate acoperi, spre exemplu, legătura dintre fânețe – creșterea animalelor – procesarea laptelui – comercializarea produselor lactate. Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic presupune și gestionarea problemelor de infrastructură agricolă (întocmirea planurilor de parcelare, drumuri agricole, infrastructura de irigații) precum și dezvoltarea serviciilor de asistență / consiliere pentru fermieri, inclusiv dezvoltarea centrelor logistice pentru agricultură (colectare, depozitare etc). Obiectivul prioritar 1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent Dezindustrializarea și fragmentarea economică, la care se adaugă perioada de criză, au condus la diminuarea mediului de afaceri, productivitatea scăzută a muncii ca urmare a preponderenței sectoarelor mai puțin productive, polarizarea în jurul centrelor urban și dificultăți în a rezista pe piață, resimțite mai ales la nivelul IMM-urilor. Acest obiectiv îşi propune să contribuie la creşterea competitivităţii întreprinderilor, prin consolidarea şi modernizarea sectorului productiv, prin sprijinirea sectorului terţiar şi dezvoltarea infrastructurii-suport de afaceri pentru atragerea investiţiilor şi susţinerea mediului de afaceri din judeţ. Sunt avute în vedere acele sectoare economice capabile să genereze cele mai multe beneficii economice, în termeni de locuri de muncă sustenabile și oportunități de investiții care pot acționa ca factori generatori de prosperitate locală. O prioritate o constituie prospectarea sectoarelor economice noi in practica locală, care să conecteze resurse din unele domenii deja dezvoltate și specializate, cu cercetarea științifică, mediul universitar și cu cerințele pieței. Astfel, resurse cum sunt: performanțele privind unele funcționalități și calitatea pregătirii din domeniul medical, cele din zona expertizei sistemelor de servicii și distribuție, ș.a., pot duce prin dezvoltarea unei relații între educație, inovare și mediul de afaceri local, la noi produse și la dezvoltarea unei noi componente inovative ale economiei locale. Obiectivul prioritar 1.3 se aliniează domeniului strategic 2 al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru: Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării. Corelarea obiectivului prioritar 1.3 cu documentele programatice la nivel european, național și sectorial:

82 / 150



național



european

regional

sectorial














Axe specifice obiectivului prioritar 1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent: 1.3.1 Dezvoltarea și extinderea afacerilor existente și atragerea unor noi investiții 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și a măsurilor de facilitare a investițiilor 1.3.3 Încurajarea potențialului de dezvoltare industrială Axa specifică 1.3.1. își propune facilitarea inițiativelor în special ale antreprenorilor locali prin asigurarea accesării acestora la surse de finanțare și alte surse necesare, dezvoltarea transferului internațional de cunoștințe și asigurarea personalului calificat necesar pentru activitățile economice. Atragerea investițiilor trebuie să fie în concordanță cu interesele de dezvoltarea a antreprenorilor locali, cu valorificarea sinergiilor între noi investitori și actorii locali. Axa specifică 1.3.2. își propune asigurarea unui cadru instituțional pro-business, a unor locații competitive pentru investiții atât în parcuri industriale cât și în incubatoare de afaceri și alte structuri de sprijinire a afacerilor. Se va pune accent pe reactivarea suprafețelor economice abandonate în municipiile și orașele județului (de exemplu: Vlăhița, Cristuru Secuiesc, Miercurea Ciuc, etc.). Axa specifică 1.3.3. își propune să încurajeze potențialul de dezvoltare pe care îl au tehnologiile inteligente și să sprijine astfel sectoarele economice cu potențial de specializare inteligentă: industria textilă, industria lemnului, etc. Este încurajată, în acest context, activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare cu scopul valorificării rezultatelor obținute în urma acestei activități în cadrul sectoarelor industriale. De asemenea, se va urmări valorificarea forței de muncă specializate pe plan local. 83 / 150



Direcția strategică de dezvoltare 2. Dezvoltarea administrației publice Dincolo de nivelul general de performanță administrativă care se remarcă la nivelul administrațiilor publice și chiar al instituțiilor descentralizate din județ în ceea ce privește mai ales funcțiunile specifice, trebuie avută în vedere intenția declarată (mai ales in cazul Consiliului Județean și al localităților urbane), de a se implica și de a susține programele de dezvoltare ale comunităților - caracteristică importantă ce determină rolul administației publice județene în cadrul strategiei de dezvoltare. În acest context, este necesar ca administrația publică, împreună cu instituțiile descentralizate să beneficieze de o echipare corespunzătoare pentru a putea crește calitatea, eficiența și eficacitatea serviciilor oferite și pentru a susține dezvoltarea strategică a județului. Dezvoltarea administrației publice presupune pe lângă optimizarea funcțiunilor și competențelor specifice și o creștere a capacității de dinamizare economică și ridicarea standardului de viață a locuitorilor județului. Astfel, administrația publică județeană este văzută ca un adevărat ”motor de dezvoltare” care pune în mișcare și facilitează progresul, ca urmare a intervențiilor directe, a măsurilor de sprijin, a catalizării diverșilor factori, pentru dezvoltarea coerentă și echilibrată a tuturor domeniilor vieții sociale, economice și culturale a județului. Dezvoltarea administrației publice presupune atingerea următoarelor obiective prioritare: 2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative 2.2 Dezvoltarea capacității de suport pentru creșterea competitivității economice Obiectivul prioritar 2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative Acest obiectiv vizează dezvoltarea infrastructurii și competențelor aparatului administrativ, dar și a unor instrumente de politică publică prin intermediul cărora să se îmbunătățească procesul de furnizare a serviciilor publice și să se stimuleze cooperarea autorităţilor locale în vederea creşterii nivelului de satisfacţie a cetăţenilor județului şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. Obiectivul prioritar 2.1 este corelat cu domeniul strategic 6 al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale, încadrânduse cel puțin în măsura 6.1.3 Diversificarea și creșterea calității serviciilor oferite prin administrația publică și consolidarea bunei guvernanțe. De asemenea, obiectivul prioritar 2.1 se aliniază următoarelor documentele programatice la nivel european, național și sectorial:

84 / 150



național



european

regional

sectorial














Axe specifice obiectivului prioritar 2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative: 2.1.1 Dezvoltarea capitalului uman și material 2.1.2 Eficientizarea și diversificarea serviciilor publice

2.1.3 Dezvoltarea cooperării regionale și internaționale

Axa specifică 2.1.1. își propune dezvoltarea unor module de perfecționare adresate funcționarilor publici în colaborare cu instituțiile de învățământ și centre de cercetare din țară și din străinătate, cu prezentarea exemplelor de ”best practice” și accentuarea flexibilității furnizorilor de servicii publice. În același timp, este vizată modernizarea infrastructurii de care dispun instituțiile publice, respectiv dotările sau sistemele de management necesare furnizării unor servicii publice de calitate. Axa specifică 2.1.2. își propune îmbunătățirea și eficientizarea procesului de creare și implementare a politicilor publice, punând accent pe participarea tuturor actorilor implicați în crearea acestora. Acest lucru este condiționat și de dezvoltarea, simplificarea, accesibilizarea pentru publicul larg și extinderea soluției informatice de tip e-governement implementate deja de Consililul Județean. Axa specifică 2.1.3. își propune stimularea cooperării între diferiți actori instituționali din județ cu universități și centre de cercetare din țară și din străinătate, cu mediul asociativ și cu mediul de afaceri din întreaga regiune. Se va pune accent specific, în concordanță cu Axa specifică 1.3.3, pe

85 / 150



facilitarea comunicării între instituții de învățământ și furnizorii de formare profesională (mai ales școli profesionale) și actorii economici. Obiectivul prioritar 2.2 Dezvoltarea capacității de suport pentru creșterea competitivității economice De cele mai multe ori, dezbaterea cu privire la politicile privind mediul de afaceri se oprește la nivelul facilităților fiscale de la nivel local, a spațiilor și infrastructurii pe care autoritățile o pot pune la dispoziția investitorilor. Pe lângă acestea mai sunt o serie întreagă de instrumente prin care, direct sau indirect, mediul de afaceri local poate fi sprijinit, înțelegând prin aceasta capacitatea de intervenție în diferite momente, de la start-up până la stadii de extindere și dezvoltare, previzionare și consolidare a resurselor profesionale, până la construirea, consolidarea și promovarea parteneriatelor. Rezultatele așteptate de la intervențiile propuse sunt dinamizarea economică a județului, stimularea utilizării eficiente a resurselor locale și a oportunităților de finanțare disponibile în această perioadă pentru creșterea competitivității economice.

național



european

regional

sectorial

Obiectivul prioritar 2.2 este corelat cu domeniul strategic 2 al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării, dar și cu următoarele documentele programatice la nivel european, național și sectorial:


86 / 150















Axe specifice obiectivului prioritar 2.2 Dezvoltarea capacității de suport pentru creșterea competitivității economice: 2.2.1 Creșterea vizibilității produselor și serviciilor locale 2.2.2 Promovarea modelelor de succes și bune practici 2.2.3 Susținerea parteneriatelor care conduc la creșterea competitivității economice

Axa specifică 2.2.1. își propune promovarea unitară și constantă a produselor și serviciilor precum și a oportunităților de investiții în județ în colaborare cu organizațiile de profil. Totodată se va accentua cooperarea între actori publici și actori privați în promovarea brandurilor locale și a altor oportunități existente – comunicare permanentă și eficientă între cei interesați. Axa specifică 2.2.2. își propune crearea unei baze de date cu modele de succes și bune practici, totodată asigurând accesul tuturor interesaților la aceasta, și asistență în asigurarea accesibilității know-how-ului necesar pentru implementarea acestora. Axa specifică 2.2.3. își propune stabilirea și dezvoltarea parteneriatelor de rol multiplu (a se vedea și axele specifice 2.2.1 și 1.3.3) cu universități și centre de cercetare, școli profesionale respectiv cu organizațiile nonguvernamentale ale mediului de afaceri, și cu investitorii și antreprenorii importanți (angajatori semnificativi și societăți cu impact socio-economic deosebit în județ). Direcția strategică de dezvoltare 3. Creșterea calității locuirii Calitatea locuirii este înțeleasă ca ansamblul de intervenții pentru regenerarea comunităților - în special comunitățile rurale și infrastructura edilitară, calitatea locuințelor, accesul la servicii publice (sănătate, îngrijire, educație, siguranță, etc.), dar și dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber. Nivelul de calitate a locuirii este parte importantă a motivației pentru a rămâne, a locui, a lucra, a investi și dezvolta în județul Harghita. Dezvoltarea economică fiind intercorelată cu creșterea standardului de locuire, ambele dimensiuni definind spațiul dorit de cetățenii județului pentru locuit și muncit. În acest fel dezvoltarea infrastructurii locale (infrastructura tehnico-edilitară, de transport și de servicii publice) este o necesitate care influențează nivelul de trai al locuitorilor și potențialul economic al comunităților existente la nivelul județului, prin funcționarea unor servicii de calitate favorizându-se stabilitatea resurselor umane calificate și motivate pentru piața muncii. Pentru a putea deveni o zonă atractivă pentru resursele înalt specializate, județul trebuie să aibă capacitatea de a asigura condițiile minime de bază și confort în privința dotării edilitare. 87 / 150



Creșterea calității locuirii presupune asumarea următoarelor obiective prioritare: 3.1 Dezvoltarea comunității 3.2 Dezvoltarea infrastructurii edilitare 3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice 3.4 Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile 3.5 Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber

Obiectivul prioritar 3.1 Dezvoltarea comunității Dezvoltarea comunității determină în mod nemijlocit îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, printr-un proces în care schimbarea în bine se realizează pentru și cu implicarea activă a membrilor comunității, valorificând abilitățile și cunoștințele acestora – inclusiv spiritul de inițiativă, capacitatea de întrajutorare și abilitățile de inovare socială. Acest obiectiv prioritar presupune implicarea autorităților publice în acțiuni care au ca scop creșterea calității vieții pentru toți membrii comunității dar, mai ales, crearea capacității membrilor comunității de a fi proactivi. În acest sens, un rol important îl joacă o bună conviețuire interetnică, dat fiind specificul județului. În contextul acestui obiectiv, autoritatea publică oferă pârghiile necesare dezvoltării comunității și încurajează implicarea activă a cetățenilor spre un scop comun, acela al creșterii calității vieții și locuirii.


național


european

regional

sectorial

Obiectivul prioritar 3.1 este corelat cu unul dintre domeniile strategice ale Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii, dar și cu următoarele documentele programatice la nivel european, național și sectorial:


88 / 150
















Axe specifice aferente obiectivului strategic 3.1 Dezvoltarea infrastructurii edilitare și reabilitarea locuințelor: 3.1.1 Reabilitarea și modernizarea clădirilor de locuințe 3.1.2 Dezvoltarea mediului rural Axa specifică 3.1.1 își propune să contribuie la creșterea gradului de confort al locuirii pentru populația atât din mediul urban cât și rural al județului Harghita prin construirea unui climat atractiv din punct de vedere al condițiilor de trai astfel încât să determine îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, în final urmărindu-se atingerea standardelor europene existente în domeniu. Axa specifică 3.1.2 își propune în special modernizarea satelor mici și crearea cadrului în care micile comunități să-și valorifice capacitatea de întrajutorare, dezvoltând spre exemplu obiceiul străvechi al activităților organizate sub formă de clacă, dar și capacitatea de conviețuire într-un cadru demografic caracterizat de prezența mai multor etnii. Obiectivul prioritar 3.2 Dezvoltarea infrastructurii edilitare Dezvoltarea infrastructurii edilitare reprezintă un aspect care conduce în mod nemijlocit la îmbunătățirea nivelului de trai al populației dar, în același timp, determină creșterea gradului de acoperire teritorială cu toate facilitățile caracteristice zonelor dezvoltate.


național


european

regional

sectorial

Obiectivul prioritar 3.2 este corelat cu domeniul strategicnr. 1 al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale, dar și cu următoarele documentele programatice la nivel european, național și sectorial:


89 / 150
















Axe specifice aferente obiectivului strategic 3.2 Dezvoltarea infrastructurii edilitare: 3.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare, electricitate, distribuţie gaze) 3.2.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces în județ 3.2.3 Reabilitarea și modernizarea clădirilor publice și dezvoltare edilitară 3.2.4 Valorificarea spațiilor industriale deteriorate și reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate Axa specifică 3.2.1 își propune să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază existente la nivelul județului, prin modernizări la nivelul infrastructurii de alimentare cu apă, apă uzată, etc. Axa specifică 3.2.2 își propune să contribuie atât la asigurarea unui mediu de afaceri prietenos investitorilor cât și la asigurarea unei mobilități eficiente a populației în interiorul județului, prin dezvoltarea infrastructurii de acces în județ. Sunt vizate căile rutiere care facilitează legăturile între localitățile județului și asigură tranzitarea acestuia în condiții optime, către destinații naționale și europene, inclusiv către destinații din județ a căror vizibilitate va crește în acest mod. De asemenea, sunt vizate și alte tipuri de transport (aerian, feroviar etc) care facilitează accesul în interiorul județului a potențialilor investitori sau turiști, fapt determinant pentru dezvoltarea economică a județului. Axa specifică 3.2.3 își propune să contribuie la creșterea gradului de confort al locuirii pentru populația atât din mediul urban cât și rural al județului Harghita prin construirea unui climat atractiv prin regenerarea clădirilor publice și a spațiilor publice, astfel încât să determine îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, în final urmărindu-se atingerea standardelor europene existente în domeniu. O atenție specială va fi acordată clădirilor administrative care trebuie modernizate și eficientizate energetic în vederea utilizării inteligente a acestora. De asemenea, se va avea în vedere dezvoltarea edilitară, în special a orașelor care necesită intervenții de regenerare urbană sau de dezvoltare urbană integrată. Axa specifică 3.2.4 își propune să contribuie la valorificarea spațiilor existente, atât clădiri cât și terenuri, care în prezent sunt neutilizate sunt insuficient valorificate. Obiectivul prioritar 3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice Creșterea calității serviciilor publice reprezintă o altă condiție importantă care determină creșterea calității locuirii, având în vedere faptul că populația județului este beneficiarul direct al acestor servicii. Acest obiectiv vizează modernizarea și eficientizarea serviciilor furnizate cetățenilor, având la bază creșterea coeziunii sociale la nivel județean.

90 / 150



național



european

regional

sectorial

Obiectivul prioritar 3.3 este corelat cu 2 dintre domeniile strategice ale Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale și 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale, dar și cu următoarele documentele programatice la nivel european, național și sectorial:














Axe specifice aferente obiectivului strategic 3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice 3.3.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și serviciilor de sănătate 3.3.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale, inclusiv ajustarea cuplajului cu piața muncii 3.3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de protecție socială 3.3.4 Dezvoltarea serviciilor de siguranță a locuitorilor Axa specifică 3.3.1 își propune să contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și a serviciilor de sănătate, în condițiile în care îmbunătățirea în mod semnificativ a stării de sănătate a populației reprezintă un deziderat major la nivelul județului. Axa specifică 3.3.2 își propune să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale și în mod special la ajustarea cuplajului cu piața muncii, pentru a asigura o legătură stabilă între nivelul de pregătire al potențialor angajați și cerințele angajatorilor. Se va trata prioritar dezvoltarea școlilor profesionale, cu accent specific pe nevoile dinamice ale economiei locale, totodată comunicarea permanentă între antreprenori și investitori (reprezentanții nevoilor pieței muncii) și instituțiile de învățământ de nivel mediu și superior. Modernizarea infrastructurii

91 / 150



educaționale, cuprinzând inclusiv îmbunătățirea actului educațional, va crea premisele unei formării profesionale consistente, ca fundament al dezvoltării economice și sociale. Axa specifică 3.3.3 își propune să contribuie la modernizarea infrastructurii sociale și creșterea calității serviciilor sociale și facilitarea accesului persoanelor care au nevoi speciale să beneficieze de ajutor specializat. În același timp se urmărește sprijinirea integrării sociale și dezvoltarea comunităților marginalizate, inclusiv reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate. Axa specifică 3.3.4 își propune să consolideze structura de servicii care asigură siguranța locuitorilor și, mai mult decât atât, să adapteze aceste servicii la nevoile specifice ale beneficiarilor de servicii de siguranță civilă. Sunt vizate astfel serviciile de urgență și de siguranță publică - SMURD, ISU, Salvamont, Pompieri voluntari, Poliția locală, etc.


național


european

regional

sectorial

Obiectivul prioritar 3.4 Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile Păstrarea mediului înconjurător la un nivel cât mai curat și protejat care să ne asigure o calitate a vieții la standarde înalte și să ne asigure desfășurarea activităților cotidiene cu un randament crescut este dezideratul urmărit prin acest obiectiv prioritar. De asemenea, se urmărește protejarea resurselor energetice neregenerabile prin valorificarea resurselor alternative de energie. Obiectivul prioritar 3.4 este corelat cu domeniul strategic 3. al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie, dar și cu următoarele documentele programatice la nivel european, național și sectorial:


92 / 150
















Axe specifice aferente obiectivului strategic 3.4 Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile 3.4.1 Prezervarea mediului și reducerea riscurilor de poluare 3.4.2 Gestionarea eficientă a deșeurilor 3.4.3 Valorificarea resurselor alternative de energie 3.4.4 Stații de încărcare masini electrice Axa specifică 3.4.1 își propune să contribuie la prezervarea mediului și reducerea riscurilor de poluare. Axa specifică 3.4.2 vizează rezolvarea unei probleme majore atât la nivelul județului cât și la nivelul Regiunii Centru, respectiv implementarea unui sistem de gestionare eficientă a deșeurilor care vizează atât colectarea selectivă, transportul și reciclarea deșeurilor, la nivelul Regiunii fiind foarte puține stații de sortare și reciclare a acestora. Axa specifică 3.4.3 vizează valorificarea într-un mod inteligent a resurselor alternative de energie, în vederea optimizării consumului de energie și pentru asigurarea premiselor dezvoltării durabile. Axa specifică 3.4.4 vizează înființare stații de încărcare auto electrice. Obiectivul prioritar 3.5 Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber Cadrul natural atractiv specific județului Harghita, existența unor edificii cu potențial turistic și cultural important, precum și desfășurarea unor manifestări culturale care pun în valoare tradițiile și obiceiurile populare locale reprezintă premisele dezvoltării unei agende culturale a județului, deosebit de atractive pentru consumatorii de cultură, inclusiv prin oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber. Obiectivul prioritar 3.5 este corelat cu domeniul strategic 5 al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru, respectiv Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative, dar și cu următoarele documentele programatice la nivel european, național și sectorial:

93 / 150



național



european

regional

sectorial














Axe specifice aferente obiectivului strategic 3.5 Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber : 3.5.1 Conservarea, protejarea și reabilitarea patrimoniului cultural al județului 3.5.2 Dezvoltarea programelor cultural-artistice de promovare a culturii și tradițiilor locale 3.5.3 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber 3.5.4 Dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale Axa specifică 3.5.1 își propune să contribuie la conservarea, protejarea și reabilitarea patrimoniului cultural al județului. Astfel, se va sprijini reabilitarea și renovarea obiectelor de patrimoniu și punerea în valoarea a acestora, acțiuni care reprezintă baza esențială a promovării turistice. În același timp, se urmărește modernizarea infrastructurii culturale de tipul centrelor culturale, săli de spectacole, muzee și case de cultură. Axa specifică 3.5.2 își propune să contribuie la dezvoltarea programelor cultural-artistice de promovare a culturii și tradițiilor locale prin punerea în valoare a tuturor avantajelor imateriale oferite de județ, care pot întări sentimentul de apartenență a locuitorilor la o comunitate locală și pot contribui la crearea unui specific local. Axa specifică 3.5.3 își propune să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de agrement, precum şi construirea unor obiective pentru petrecerea timpului liber. Se vizează inclusiv organizarea de programe dedicate petrecerii timpului liber, pentru toate categoriile de vârstă. Axa specifică 3.5.4 își propune să contribuie la dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale, valorificând preocuparea înregistrată la nivelul județului pentru activitățile sportive. 94 / 150



Schema direcțiilor strategice de dezvoltare, a obiectivelor prioritare și a axelor specifice

95 / 150



4. Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte Prezentul capitol conține planul de măsuri de acțiune propus pentru fiecare direcție strategică, obiectiv prioritar și axă specifică, în conformitate cu conceptul strategic definit anterior. Setul de măsuri propuse va fi pus în aplicare prin realizarea de proiecte specifice, proiecte care pot fi inițiate, realizate și implementate de CJ sau de alte entități publice sau private, a căror activitate, prin proiectele sau investițiile realizate, contribuie în mod direct la dezvoltarea județului. Măsurile de acțiune sunt propuse pe domenii de intervenție, grupând acțiuni pe diferite sectoare de dezvoltare sau pe teritorii care prezintă caracteristici similare de dezvoltare. În continuarea planului de măsuri este prezentat portofoliul de proiecte propus pentru a fi implementat de Consiliul Județean. În planul de monitorizare sunt prezentate atât măsurile necesare a fi implementate sau continuate de CJ Harghita, prin aparatul propriu, pentru implementarea strategiei cât și proiectele și măsurile necesare a fi implementare de instituțiile subordonate Consiliului Județean. În anexa nr. 1, este prezentat portofoliul de proiecte propus pentru a fi implementat de unitățile administrativ – teritoriale din județ, aferent fiecărui set de măsuri de acțiune. Măsurile de acțiune au fost analizate din perspectiva încadrării în prioritățile din cadrul fiecărei axe de dezvoltare stabilite prin Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru. Prin această abordare, se va putea asigura atât o continuitate a procesului de planificare la nivel regional, precum și o corelare și o coeziune teritorială a investițiilor, cât și o mai ușoară monitorizare a implementării PDR 2014 - 2020. Toate aceste măsuri compun planul de acțiuni pe perioada 2015 – 2020 pentru implementarea strategiei. Acesta urmărește fiecare direcție strategică de dezvoltare, pe obiective prioritare și axe specifice, pe pachetul de măsuri / acțiuni și proiecte definit în cadrul fiecărei axe specifice, sintetizând rezultatele așteptate și indicatorii de măsurare și indicând termenele de evaluare și de finalizare, precum și responsabilii de implementare și urmărire. În vederea planificării în timp, pentru determinarea gradului de prioritizare al fiecărei măsuri, a fost propus un algoritm de prioritizare care ține cont de următoarele criterii: 1. Contribuția proiectului la atingerea obiectivelor prioritare definite la nivelul județului 2. Contribuția proiectului la atingerea priorităților definite în cadrul Strategiei de Dezvoltare la nivelul Regiunii Centru 3. Disponibilitatea surselor de finanțare atrase pentru realizarea proiectului 4. Stadiul de pregătire al documentației proiectului, inclusiv corelarea proiectului cu alte investiții deja demarate pe raza județului Harghita 5. Relevanța față de problemele majore identificate în analiza diagnostic Urmând criteriile de stabilire a gradului de prioritizare a măsurilor de acțiune, acestea sunt planificate în timp și sunt dimensionate în funcție de capacitatea de implementare a Consiliului Județean, dar și în funcție de oportunitățile, de finanțările existente. Planificarea în timp a proiectelor depinde, pe de o parte de gradul de prioritate al măsurilor de acțiune și, pe de altă parte, de condiționalitatea dintre proiecte (unele inițiative sunt condiționate sau trebuie precedate de altele). Prioritizarea măsurilor de acțiune este prezentată în ANEXA nr. 3.

96 / 150



În ceea ce privește planificarea în timp, au fost estimate următoarele grupe de priorități: • *** / ”prioritate imediată” - proiecte propuse pentru a fi demarate în perioada 2015 – 2017; • **/ ”prioritate pe termen scurt”- proiecte propuse pentru a fi demarate în perioada 2017 – 2018; • * / ”prioritate pe termen mediu” - proiecte propuse pentru a fi demarate în perioada 2019 – 2020. 4.1 Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte aferente direcției strategice 1



Axe specifice

Măsuri de acțiune

1.1.1 Valorificarea potențialului turistic prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii 1.1.2 Dezvoltarea serviciilor turistice

Sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din stațiunile turistice și balneoclimaterice Sprijin pentru amenajarea de trasee turistice, căi de acces și locuri de vizitare Sprijin pentru crearea şi extinderea infrastructurii turistice și de agrement Consolidarea și dezvoltarea platformei de promovare a agenților economici în turism (ex. www.visitinharghita.ro) Sprijin pentru impunerea unor standarde ridicate pentru calitatea serviciilor turistice de cazare și agrement (ex. promovare pensiuni/ hoteluri-etalon) Sprijin pentru perfecționarea resurselor umane în domeniul turismului și al ospitalității Susținerea campaniilor de marketing pentru promovarea turismului din județul Harghita Susținerea participării antreprenorilor locali la târguri de turism naționale și internaționale Sprijinirea organizării de evenimente destinate promovării turistice a județului Susținerea comercializării produselor tradiționale prin soluții online și prin promovarea târgurilor meșteșugărești organizate în scopul promovării turismului Sprijin pentru realizarea de programe de promovare integrată a obiectivelor județene și includerea lor într-un circuit turistic tematic (ex. drumul apelor minerale, traseul băilor termale, ”Ținutul Secuiesc”) Promovarea programelor turistice tematice în cadrul târgurilor de turism organizate la nivel național și internațional Promovarea turismului prin dezvoltarea de parteneriate la nivel microregional Sprijinirea investițiilor pentru modernizarea drumurilor forestiere Sprijin pentru modernizarea exploatațiilor silvice Sprijin pentru acțiuni de împădurire şi întreținere a pădurilor

1.1.3 Promovarea potențialului turistic local

1.2 Dezvoltarea sectorului agrozootehnic și al silviculturii

1.2.1 Asigurarea dezvoltării durabile a silviculturii

97 / 150

Coresp. Grad PDR Centru prioritizare

5.1.2 *** 5.1.1 5.2.1, 5.2.2 5.3.2

** ** **

5.2.2 ** 5.2.2 5.3.2 5.3.3 5.3.3

*** ** ** **

5.3.3 ** 5.3.2 ** 5.3.3 ** 5.3.3 4.2.1 4.2.1 4.2.4

** ** *** ***




Axe specifice

1.3

Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent

1.2.2. Dezvoltarea sectorului agrozootehnic

98 / 150

1.3.1 Dezvoltarea și extinderea afacerilor existente și atragerea unor noi investiții

Măsuri de acțiune

Sprijin pentru creșterea valorii adăugate a produselor forestiere Sprijinirea investițiilor pentru modernizarea drumurilor agricole Întocmirea planurilor de parcelare în vederea finalizării aplicării fondului funciar la nivelul județului Sprijin pentru modernizarea exploatațiilor agricole și dezvoltarea sistemelor de irigații Sprijinirea și promovarea agriculturii ,,verzi”, precum și stimularea respectării normelor de protecție a mediului în practica agricolă curentă Promovarea și încurajarea crescătorilor de animale, inclusiv prin dezvoltarea fermelor didactice și promovarea fermelor model Dezvoltarea de servicii de asistență/consiliere și dezvoltarea centrelor logistice pentru agricultură (colectare, depozitare etc) Promovarea și stimularea înființării formelor asociative Sprijin pentru încurajarea inovării și a cooperării în sectorul agro-alimentar, în vederea consolidării și diversificării lanțurilor alimentare locale Sprijin pentru perfecționarea resurselor umane în domeniu agro-zootehnic și al silviculturii Inventarierea și promovarea ofertei de terenuri/ active/ facilități și oportunități de investiții către potențiali investitori prin instrumente de comunicare adecvate (pagină web, material de promovare, etc) Dezvoltarea unei rețele de târguri cu participare națională și internațională, orientate cu precădere spre domeniile locale de specializare inteligentă Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor agro-industriale de importanță regională și locală Sprijinirea afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, valorificarea resurselor de apă minerală, industrii artizanale etc.) Sprijin pentru dezvoltarea competențelor profesionale și antreprenoriale ale locuitorilor Încurajarea și susținerea persoanelor în a dezvolta afaceri pe cont propriu prin promovarea culturii antreprenoriale


4.3.1 4.1 4.1 4.1.1, 4.1.2 4.1

*** *** ** ** **

4.1.1 *** 4.1.3, 4.1.4 2.2.2 4.1. 6.1 2.2.1, 6.1.3

*** *** *** **

**

2.2.1 ** 4.1.3, 4.1.5

**

4.3.1 ** 4.3.2

**

6.2.2 **




Axe specifice

Măsuri de acțiune

1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și a măsurilor de facilitare a investițiilor 1.3.3 Încurajarea potențialului de dezvoltare industrială


Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor de 2.2.1 tipul parcuri industriale, incubatoare sau acceleratoare de afaceri **

Sprijinirea unor activităţi de inovare a start-up-urilor şi spin-off-urilor noi, care valorifică rezultatele cercetării din mediul universitar şi academic Susţinerea și sprijinirea entităților care desfășoară activitate de cercetare Dezvoltarea infrastructurilor de CDI din județul Harghita din cadrul entităților publice și private prin reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea și dotarea acestora Înființarea unui centru de promovare a tehnologiei inteligente și/sau de transfer tehnologic dintre mediul de cercetare și mediul economic

2.1.2. 2.4.2 2.3.1

** ***

2.3.1 *** 2.4.1 ***

Portofoliul de proiecte al Consiliului Județean aferent direcției strategice 1:



Axe specifice

Proiecte propuse

1.1.1 Valorificarea potențialului turistic prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

Sprijin pentru crearea și extinderea infrastructurii de agrement din stațiunile turistice (Băile Homorod, Borsec, Harghita-Băi, Izvoru Mureșului, Lacu Roșu, Praid)119 Dezvoltarea infrastructurii din staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad Sprijinirea dezvoltării structurilor de primire turistică şi de agrement din judeţul Harghita Sprijin pentru amenajarea de trasee pentru cicloturism și turism de aventură (rafting, escaladă, aventura parc) Consolidarea platformei de promovare a agenților economici în turism (ex. www.visitinharghita.ro)

1.1.2 Dezvoltarea serviciilor turistice 1.1.3 Promovarea potențialului turistic local

Dezvoltarea activităților de publicitate turistică prin realizare ghidului turistic al județului Harghita Sprijin pentru promovarea turistică a judeţului Harghita Sprijinirea organizării de evenimente destinate promovării turistice a judeţului Harghita (ex. târguri de turism) Realizarea instrumentelor de promovare a potențialului turistic (site-uri, broșuri/pliante etc) înclusiv în limbile engleză și română

119

Finanțare POR 7.1

99 / 150



1.3

Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent



Axe specifice

Proiecte propuse

1.2.1 Asigurarea dezvoltării durabile a silviculturii 1.2.2. Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic

Susținerea și promovarea acțiunilor de împădurire şi întreținere a pădurilor din județul Harghita

1.3.1 Dezvoltarea și extinderea afacerilor existente și atragerea unor noi investiții 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și a măsurilor de facilitare a investițiilor 1.3.3 Încurajarea potențialului de dezvoltare industrială

Sprijinirea și promovarea agriculturii ,,verzi” în cadrul fermierilor din judeţul Harghita prin organizarea de targuri, evenime te, expoziții privind agricultura ,,verde” Promovarea pe piaţă a produselor agricole ecologice și tradiționale prin organizarea de târguri pentru produsele agricole ecologice și tradiționale Construirea şi dezvoltarea unui parc industrial agronomic (agro-parc) Sprijinirea fermierilor și a industriei agroalimentare și susținerea investițiilor în domeniu Elaborarea unui program de sprijinirea a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, industrii artizanale etc.) la nivelul Consiliului Judetean Harghita, inclusiv prin organizarea de evenimente in parteneriat cu mediul economic Acțiuni orientate către dezvoltarea competențelor profesionale și îmbunătățirea cunoștințelor antreprenoriale Dezvoltarea unei rețele de târguri și expoziții pentru IMM-uri cu participare națională și internațională la nivelul județului Harghita Crearea unor acceleratoare de afaceri în Miercurea Ciuc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, în vederea creării unui mediu favorabil sustenabil pentru IMM-urile nou înfiinţate şi cele inovatoare Dezvoltarea unui parc industrial în zona Ciuc Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor agro-industriale de importanță regională și locală120 - in Cristur - CJ Harghita în parteneriat cu CLCristuru Secuiesc - Georgheni - CJ Harghita în parteneriat cu CL Cristuru Secuiesc - zona Ciuc - CJ Harghita în parteneriat cu CL Miercurea Ciuc Asigurarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor care valorifică rezultatele cercetării (dezvoltarea unor spinoff-uri, centre de transfer tehnologic, centre de inovare). Susţinerea și sprijinirea entităților care desfășoară activitate de cercetare din județul Harghita Sprijinirea dezvoltării de infrastructuri CDI publice sau private în județul Harghita

120

Finantare POR 2.1

100 / 150




Axe specifice

Proiecte propuse Creșterea calității economiei județului Harghita prin intensificarea activităților de inovare și transfer tehnologic Ø Înființarea Departamentului de Coordonare a activităților de transfer tehnologic cu atribuții de susținere și mediere a activităților CDITT la nivelul Consiliului Județean Harghita; Ø Stabilirea unui pachet de facilități pentru absolvenții de universitate care decid să se stabilească în Harghita pentru programe doctorale și postdoctorale; Ø Pregătirea unui pachet legislativ în domeniul fiscal, la nivel județean, care să stimuleze companiile să investească în CDITT.

4.2 Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte aferente direcției strategice 2 Obiective prioritare

Axe specifice

Dotarea instituțiilor administrației publice cu infrastructură IT modernă și performantă Îmbunătățirea continuă a performanțelor profesionale a funcționarilor angajați în administrația publică prin participarea la cursuri/instruiri Implementarea sistemelor de management al calităţii, dezvoltarea procedurilor şi instrumentelor de monitorizare şi evaluare a performanțelor personalului din administraţia publică 2.1.2 Creșterea gradului de transparenţă la nivelul Eficientizare administrației publice locale prin implementarea a și unui număr cât mai mare de soluţii de tip ediversificare guvernare a serviciilor Creșterea calității serviciilor publice oferite prin publice administrația publică Sprijinirea dezvoltării serviciilor publice de transport local 2.1.3 Sprijin pentru elaborarea și implementarea Dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală prin intermediul cooperării GAL-urilor, ADI-urilor regionale și Sprijinirea derulării proiectelor de cooperare internaționa regională și internațională în domeniile economic, le social, cultural, educațional, etc Sprijinirea dezvoltării mediului asociativ 2.2.1 Sprijin pentru promovarea produselor și serviciilor Creșterea locale vizibilității Sprijin pentru promovarea produselor tradiționale produselor realizate de micii meșteșugari și serviciilor locale

2.2 Dezvoltarea capacității de suport pentru creșterea competitivități i economice

2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative

2.1.1 Dezvoltarea capitalului uman și material

101 / 150

Măsuri de acțiune

Coresp. PDR Centru

1.2.4. 6.1.1.

Grad prioritizare

***

** 6.1.3 ** 6.1.3. *** 6.1.3 1.1.2

** **

4.5.3 *** 6.1.3 ** 5.4.2

** **

4.3.1

**




Axe specifice

2.2.2 Promovarea modelelor de succes și bune practici 2.2.3 Sprijinirea activităților de cercetare, inovare și a transferului de informații

Măsuri de acțiune

Coresp. PDR Centru

Sprijinirea organizării de evenimente pentru 2.2.1 animarea mediului de afaceri (promovarea modelelor de succes, schimb de experiență/ bune practici)

Crearea unor structuri noi de tip cluster în diverse sectoare economice (IT, industria de aparataj121) și consolidarea celor existente (industria lemnului) Încurajarea parteneriatelor între întreprinderi (pe întreg lanţul de furnizare), universităţi, centre de cercetare, administraţie publică şi diverşi catalizatori pentru valorificarea rezultatelor activității de cercetare, inclusiv sprijinirea participării IMM-urilor la diverse rețele internaționale Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării instrumentelor de finanțare europeană, în special a celor destinate inovării Susținerea transferului de tehnologie dintre mediul de cercetare și mediul economic

Grad prioritizare

**

2.2.2 *** 2.1.2 2.3.2 **

2.1.3 *** 2.4.1

**

121

Raportul final VICLI pentru România identifică patru potenţiale clustere apărute în judeţul Harghita în prelucrarea lemnului, olărit, tipografie şi industria de aparataj. Apariţia acestor sectoare este în mod clar legată de resursele naturale ale zonei. De asemenea, Harghita este unul dintre puţinele judeţe în care analiza input/output a relevat inter-conexiuni industriale importante (între prelucrarea lemnului, producţia de celuloză şi tipografie).

102 / 150




2.2 Dezvoltarea capacității de suport pentru creșterea competitivității economice

2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative


Axe specifice

Proiecte propuse

2.1.1 Dezvoltarea capitalului uman și material 2.1.2 Eficientizarea și diversificarea serviciilor publice

Îmbunătățirea continuă a performanțelor profesionale a funcționarilor angajați în cadrul Consiliului Județean Harghita prin participarea la cursuri/ instruiri

Elaborarea și implementarea de politici și strategii pentru implementarea măsurilor de simplificare administrativă a serviciilor adresate cetățenilor122 Dezvoltarea unui portal, interactiv şi dedicat locuitorilor judeţului, cu servicii on-line, armonizarea paginilor de web CJH şi instituţii subordonate, continuarea încărcării informaţiilor publice şi de interes general şi promovarea pe suprafeţe online Realizarea unui studiu privind nivelul de încredere a cetățenilor în administrația publică și privind calitatea locuirii la sfârșitul perioadei de implementare a strategiei de dezvoltare - 2020 2.1.3 Sprijin pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală Dezvoltarea prin intermediul GAL-urilor cooperării Organizarea de evenimente orientate către facilitarea cooperării între regionale și actorii din lanţul de aprovizionare pentru produsele alimentare şi cele internațională rezultate din sectorul pomicol în vederea consolidării şi diversificării lanţurilor alimentare locale 2.2.1 Creșterea Promovarea pe piaţă a produselor cu specific local prin organizarea de vizibilității evenimente și târguri de promovare a acestora produselor și serviciilor locale 2.2.2 Consolidarea unui ghid de bune practici pentru cooperarea public-privat la Promovarea nivel decizional și strategic modelelor de succes și bune practici 2.2.3 Sprijinirea Încurajarea parteneriatelor pentru valorificarea rezultatelor activității de activităților de cercetare, inclusiv sprijinirea participării IMM-urilor la diverse rețele cercetare, internaționale inovare și a Dezvoltare unui departament pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea transferului de utilizării instrumentelor de finanțare europeană, în special a celor informații destinate inovării Sprijinirea parteneriatelor între instituţiile de cercetare, companii şi autorităţi publice din judeţul Harghita

122

Finantare POCA, AP 2, OS 2.1

103 / 150




Axe specifice

Proiecte propuse Sprijin pentru consolidarea clusterelor existente din judetul Harghita: Ø Clusterul Profesional al Regiunii Dunărea - Consiliului Județean Harghita și a Direcției Profesionale și de Formare a Adulților din cadrul Oficiului Național de Muncă din Ungaria Ø REGIOFA – CLUSTER inovativ în industria lemnului - Consiliul Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc Ø TRANSILVANIA FURNITURE CLUSTER (inițiativă) - Activitatea clusterului este concentrată în judeţele Târgu Mureş, Harghita, Covasna, Braşov şi Bistriţa Năsăud din cadrul regiunii istorice a Transilvaniei Ø Cluster în domeniul prelucrării lemnului din zona Ciuc „Hargita Wood” - CJ Harghita, firmele și composesoratele din zona Ciuc, Asociația Antreprenorilor din zona Ciuc, Universitatea Sapientia, respectiv Facultatea de ingineria lemnului de Universitatea Transilvania din Brașov, Agenția de Dezvoltare Regională Centru Crearea unor structuri noi de tip cluster în diverse sectoare economice (IT, industria de aparataj123)

4.3 Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte aferente direcției strategice 3

3.2 Dezvoltarea infrastructurii edilitare

3.1 Dezvoltarea comunității


Axe specifice

Măsuri de acțiune

3.1.1 Reabilitarea și Sprijin pentru reabilitarea termică a locuințelor modernizarea clădirilor de locuințe Dezvoltarea edilitară a regiunilor rurale 3.1.2 Dezvoltarea Dezvoltarea competitivității în mediul rural mediului rural pentru creșterea atractivității din punct de vedere turistic și economic 3.2.1 Dezvoltarea Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Harghita124 bază (apă, Sprijin pentru extinderea și modernizarea canalizare, etc) rețelelor de apă potabilă și canalizare din mediu urban Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din mediu rural Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de alimentare și distribuție gaze

Coresp. PDR Centru

Grad de prioritizare

3.5.3 ** 1.1.1 1.1.1

*** ***

1.2.3.

***

1.2.3. ** 4.4.1. 4.4.2. 1.2.3

*** **

123

Raportul final VICLI pentru România identifică patru potenţiale clustere apărute în judeţul Harghita în prelucrarea lemnului, olărit, tipografie şi industria de aparataj. Apariţia acestor sectoare este în mod clar legată de resursele naturale ale zonei. De asemenea, Harghita este unul dintre puţinele judeţe în care analiza input/output a relevat inter-conexiuni industriale importante (între prelucrarea lemnului, producţia de celuloză şi tipografie). 124 Proiect predefiniti în cadrul POIM – ianuarie 2016

104 / 150





105 / 150

Axe specifice

Măsuri de acțiune

Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de electricitate Sprijin pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de comunicații (internet wireless etc) 3.2.2 Dezvoltarea şi Reabilitarea drumurilor județene modernizarea Reabilitarea infrastructurii rutiere orășenești infrastructurii de Dezvoltarea rețelei de drumuri comunale acces în județ Dezvoltarea infrastructurii de transport aerian 3.2.3 Reabilitarea și Dezvoltare și regenerare urbană modernizarea clădirilor publice și Sprijin pentru reabilitarea termică a instituţiilor dezvoltare edilitară publice Sprijin pentru regenerarea economică a orașelor mici (sub 20.000 locuitori - Toplița, Băile Tușnad, Borsec, Cristuru Secuiesc și Vlăhița) și a fostului oraș minier Bălan 3.2.4 Valorificarea Informarea investitorilor pe paginile web ale spațiilor industriale autorităţilor locale cu privire la situația deteriorate și terenurilor, a clădirilor care ar putea fi reconversia și valorificate refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate 3.3.1 Dezvoltarea și Modernizarea şi echiparea unităţilor sanitare modernizarea prin modernizarea infrastructurii de sănătate infrastructurii și Derularea programelor educaționale în serviciilor de domeniul sănătății (ex. Program de de instruire sănătate și prevenție pentru o viață sănătoasă) Îmbunătățirea serviciilor publice de sănătate Pregătirea resurselor umane din domeniu (ex. sprijinirea tinerilor pentru formarea profesională în domeniul medical (medici, kinetoterapeuți, asistenți medicali)) 3.3.2 Dezvoltarea şi Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii modernizarea educaționale din mediul urban și rural infrastructurii Sprijin pentru dezvoltarea și îmbunătățirea educaționale, programelor educaționale (ex. inclusiv ajustarea utilizarea de soluţii digitale/ de tip TIC în cuplajului cu piața procesul de predare, Realizarea unor schimburi muncii de experiență privind informația educațională și platforme de învățare cu alte centre educaționale / zone interne și din afara țării)

Coresp. PDR Centru

1.2.3


**

1.2.4 *** 1.2.1. 1.2.1. 4.4.4. 1.2.1 1.1.1, 1.1.3 1.1.2, 3.5.3. 2.1.4

*** ** *** ** *** ***

*** 1.1.1, 1.1.3

1.3.2. 1.3.2. 1.3.2. 6.1.1.

**

*** ** ** **

1.3.1.

***

6.1.1.

**




Axe specifice

Măsuri de acțiune

Îmbunătățirea competențelor personalului didactic Sprijin pentru ajustarea cuplajului cu piața muncii (inițierea unor programe de reconversie profesională, calificare și recalificare pentru șomeri și forța de muncă calificată în anumite domenii (ex. industria minieră, etc.)) 3.3.3 Dezvoltarea și Investiții în infrastructura de locuire (locuinţe modernizarea sociale) serviciilor de Investiții în infrastructura socială protecție socială Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/ proceduri/ mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sistem Dezvoltarea de programe care vizează creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate: • integrarea socială şi dezvoltarea comunităţilor marginalizate din oraşele județului cu zone defavorizate și cu populație aflată în risc de excluziune socială prin intermediul CLLD125 • reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate, plasate în instituții rezidențiale, prin furnizarea de servicii sociale și medicale la nivelul comunității, inclusiv servicii pe termen lung • reducerea numărului persoanelor cu dizabilități plasate în instituții rezidențiale, prin furnizarea de servicii sociale și medicale la nivelul comunității, inclusiv servicii pe termen lung • Sprijin pentru inițiative destinate încurajării ocupării (prin activităţi de economie socială de inserţie) 3.3.4 Dezvoltarea Eficientizarea iluminatului public la nivelul serviciilor de localităților siguranță a Dezvoltarea sistemelor de supraveghere video locuitorilor pentru siguranţa spaţiilor publice la nivelul localităților

Coresp. PDR Centru

6.1.1.


**

6.2.1. **

1.3.3. 1.3.3. 6.1.3.

** **

**

1.3.3., 6.1.3., 6.3.3., 6.3.4.

***

1.2.3

**

1.2.3 **

125

zone defavorizate și cu o populație aflată în risc de excluziune socială din orașele cu o populaţie de peste 20.000 locuitori - Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc

106 / 150




Axe specifice

3.4 Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile

3.4.1 Prezervarea mediului și reducerea riscurilor de poluare

3.4.2 Gestionarea eficientă a deșeurilor 3.4.3 Valorificarea resurselor alternative de energie

3.5 Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber

3.5.1 Conservarea, protejarea și reabilitarea patrimoniului cultural al județului

107 / 150

Măsuri de acțiune

Dezvoltarea infrastructurii aferente serviciilor de siguranță publică Dezvoltarea infrastructurii tehnice privind protecție mediului • Decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane • Protecția mediului înconjurător, la nivelul componentelor majore – aer, apă, sol și măsuri de diminuare a efectelor schimbărilor climatice Dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale, inclusiv elaborarea strategiilor privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local Sprijin pentru derularea de programe și acțiuni privind protecția mediului Sprijin pentru conservarea și valorificarea patrimoniului natural (ex. elaborarea și implementarea planurilor de management/ seturilor de măsuri de conservare / planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate - Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, Parcul Naţional Călimani) Managementul deșeurilor Acțiuni de sprijinire a promovării colectării selective a deșeurilor Promovarea utilizării surselor alternative de energie Utilizarea surselor regenerabile de energie - biomasa - mai puţin exploatate (reziduuri forestiere) pentru producerea și distribuţia energiei termice ca serviciu de utilitate publică sau pentru consumul propriu al instituţiilor şi autorităţilor publice Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice din mediul urban și rural și sistemele de iluminat public Sprijin pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural (reabilitarea și restaurarea cetăților și obiectivelor de patrimoniu a bisericilor, muzeelor) Sprijin pentru dezvoltarea și/sau modernizarea de centre culturale, săli de spectacole, muzee și case de cultură

Coresp. PDR Centru

1.3.4


**

3.1.1.

**

3.3.1, 3.3.2

3.1.1

**

3.2.1.

***

3.1.2. 3.1.2. 3.4.1. 3.4.4 3.4.2., 3.5.2.

*** ** **

**

3.5.2, 3.5.3

***

5.4.2 *** 5.4.1

**




Axe specifice

Măsuri de acțiune

3.5.2 Dezvoltarea programelor cultural-artistice de promovare a culturii și tradițiilor locale 3.5.3 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber

Sprijin pentru organizarea de activități și evenimente culturale și artistice (festivaluri, zilele orașului/ comunei, tabere culturale etc) Sprijin pentru conservarea şi promovarea patrimoniului tradițional, a valorilor culturale și a folclorului autentic Sprijin pentru realizarea și modernizarea de centre multifuncționale destinate petrecerii timpului liber Sprijin pentru realizarea și modernizarea de parcuri și spații verzi Sprijin pentru organizarea de programe dedicate petrecerii timpului liber, pentru toate categoriile de vârstă 3.5.4 Dezvoltarea Sprijinirea extinderii și modernizării facilităților infrastructurii pentru practicarea diverselor sporturi sportive și a Sprijin pentru organizarea competițiilor programelor sportive competiționale

Coresp. PDR Centru


5.4.2 ** 5.4.2 ** 5.4.1 ** 5.4.1 6.4.1 5.4.1

** **

5.4.1 5.4.1

** **





Axe specifice 3.1.1 Reabilitarea și modernizarea clădirilor de locuințe 3.1.2 Dezvoltarea mediului rural 3.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare, electricitate, distribuţie gaze) 3.2.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces în județ

Proiecte propuse Sprijinirea consiliilor locale în accesarea finanțărilor nerambursabile pentru reabilitarea termică a locuințelor Sprijin pentru modernizarea satelor mici Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Harghita126 (in Zona Odorhei și zona Cristuru - Operatorul Regional) Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din zonele rurale Actualizare PATJ Harghita Sprijin pentru eficientizarea transportului urban durabil prin realizare de piste de biciclete pe lângă drumurile județene Construire trotuare pe lângă drumurile judeţene din localităţile judeţului Harghita Reabilitare DJ137 (Odorheiu Secuiesc - Cristuru Secuiesc) prin DN 13C şi E60"prin POR 2014-2020 "Reabilitare DJ 131 - DJ 133 - DJ 137A"prin POR 2014- 2020 "Reabilitare DJ 128"prin POR 2014-2020

126

Proiect predefiniti în cadrul POIM – ianuarie 2016

108 / 150





Axe specifice

"Reabilitare DJ 125"prln POR 2014-2020 Modernizarea sistemului rutier pe DJ131A, Comăneşti - Mărtiniş Modernizarea sistemului rutier pe DJ 134A, DN 13C Soimosu Mic- Cristuru Secuiesc Reabilitarea sistemului rutier pe DJ 135, km 63+100 - 74+210, de !a DJ 136B până la Cobăteşti (DN 13C) Modernizarea drumului judeţean DJ 123D: Sâncrăieni - Sântimbru Băi Reabilitarea sistemului rutier pe DJ 138A, km 0+000- 6+600 Modernizare drumului judeţean DJ 136A, Atia - DN 13A7 Modernizarea drumului DJ 123 - Valea Uzului Reabilitarea drumului DJ123E- Păuleni Ciuc Modernizarea drumurilor de legătură din nordul judeţului (174A, 174B). Construirea unui aeroport regional 3.2.3 Reabilitarea și Actualizarea PTAJ Harghita modernizarea Susținerea coeziunii teritoriale din județ, sprijinirea și încurajarea clădirilor și dezvoltarii policentrică a județului ce va contribuie la reducerea dezvoltare edilitară disparităților existente Realizarea şi implementarea planurilor de mobilitate urbană - PMUD în vederea reducerii emisiilor de carbon în zonele urbane Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea termică a clădirilor publice aflate in patrimoniul CJ Harghita Sprijin pentru regenerarea economică a oraşelor Topliţa, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa 3.2.4 Valorificarea Informarea investitorilor pe paginile web ale autorităţilor locale cu spațiilor industriale privire la situația terenurilor, a clădirilor care ar putea fi valorificate deteriorate și reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate 3.3.1 Dezvoltarea și Continuarea programului CJ Harghita de consultări medicale periodice modernizarea cu medici străini infrastructurii și Îmbunățirea calității furnizării serviciilor de sănătate prin furnizarea de serviciilor de programe de formare și prin dezvoltarea și implementarea de noi sănătate tehnologii127 3.3.2 Dezvoltarea şi Creșterea calității sistemului de învățământ prin extinderea modernizarea /reabilitarea / modernizarea / dotarea şcolilor speciale infrastructurii Îmbunătăţirea competenţelor personalului didactic din învăţământul educaționale, pre-universitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de inclusiv ajustarea calitate orientate pe nevoile elevilor şi a unei şcoli incluzive

127

Finantare din POCU, AP4, PI 9iv, OS 4.8, OS 4.11

109 / 150

Proiecte propuse




Axe specifice cuplajului cu piața muncii

Proiecte propuse

Realizarea unor schimburi de experiență privind informația educațională și platforme de învățare cu alte centre educaționale / zone interne și din afara țării Elaborarea şi implementarea în colaborare si cu sprijinul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita şi respectiv şcolile gimnaziale speciale din localităţile Ocland si Bilbor a proiectului în cadrul Axei Prioritare nr. Axa 10.1. - "Investiţiile in educaţie, in formare, inclusiv in formare profesionala pentru dobândirea de competenţe si învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare". Măsuri de sprijin pentru inițierea unor programe de reconversie profesională, calificare și recalificare pentru șomeri și forța de muncă calificată în anumite domenii (ex. industria minieră, etc.) 3.3.3 Dezvoltarea și Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de modernizarea instrumente/ proceduri/ mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea serviciilor de nivelului de competențe al profesioniștilor din sistem protecție socială Creşterea utilizării/aplicării de soluţii TIC (e-asistenţă socială, serviciile electronice, etc) în furnizarea serviciilor sociale Sprijinirea campaniilor de informare, burse de locuri de muncă, organizate la nivelul județului Harghita. Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la o gamă largă de servicii precum: consiliere familială, sprijin financiar, acces la activităţi extracurriculare în rândul preşcolarilor şi elevilor, acces la programe de mentoring, acces la activităţi de petrecere a timpului liber Atragerea tinerilor în mediul rural prin sprijinirea accesului acestora pe piaţa muncii Inițierea unui program de sprijinire a tinerilor șomeri din Harghita pentru integrarea pe piața muncii Continuarea programului ANL de repartizare a locuințelor pentru tineri Integrarea socială şi dezvoltarea comunităţilor marginalizate din oraşele judeţului cu zone defavorizate şi cu populaţie aflată în risc de excluziune socială prin intermediul CLLD Extinderea infrastructurii sociale din mediul rural prin crearea centrelor comunitare integrate socio-medicale128 - crearea de centre comunitare integrate socio-medicale pentru furnizarea serviciilor de bază atât sociale cât şi medicale in zonele izolate şi în cele defavorizate din judetul Harghita - inființarea și dotarea corespunzătoare a unei echipe pentru prestarea de servicii socio-medicale la domiciliu pe raza comunei Bilbor 3.3.4 Dezvoltarea Amplasarea camerelor de supraveghere lângă drumurile judeţene serviciilor de siguranță a locuitorilor 128

Finanțare POR 8.1

110 / 150



3.4 Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile


Axe specifice

Proiecte propuse


Decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane129 Protecția mediului înconjurător, la nivelul componentelor majore – aer, apă, sol și măsuri de diminuare a efectelor schimbărilor climatice prin implementarea de politici și acțiuni specifice Sprijin pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului natural Sprijin pentru implementarea planurilor de management / seturilor de măsuri de conservare/ planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate130 - Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas, Parcul Naţional Călimani sunt în județul Hargita Atribuirea de convenții sau contracte de administrare tuturor ariilor protejate; - Există 13 arii protejate pentru care nu au fost atribuite convenţii sau contracte de administrare Sprijin pentru elaborarea strategiilor privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local Sprijinirea măsurilor de protecţie împotriva riscului la inundaţii prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme Promovarea strategiilor și planurilor de acțiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice la nivelul județului Harghita Proiect de educare privind necesitatea colectării selective, la sursă, a deșeurilor biodegradabile131; Elaborarea unui „Ghid de producere a compostului în gospodăriile individuale” adaptat condițiilor specifice din județul Harghita. Sprijinirea extinderii și modernizarii serviciilor de colectare și gestionare a deșeurilor menajere în zonele rurale Promovarea potențialului resurselor alternative de energie din județul Harghita (biomasă forestieră și micro-hidroenergetic) Utilizarea surselor regenerabile de energie – biomasa - mai puţin exploatate (reziduuri forestiere) pentru producerea și distribuţia energiei termice ca serviciu de utilitate publică 132 - alimentare cu energie termică a clădirilor de utilitate publică și / sau a populației - capacitati de productie realizate de unitati administrativ teritorială sau Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară Utilizarea în scop energetic a reziduurilor forestiere pentru producerea și distribuţia energiei termice ca serviciu de utilitate publică sau pentru consumul propriu al instituţiilor şi autorităţilor publice

3.4.2 Gestionarea eficientă a deșeurilor

3.4.3 Valorificarea resurselor alternative de energie

129

Finanțare POIM 4.3 Finanțare POIM 4.1 131 Finanțare: FEDR, FC; INTERREG, Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, alte surse legal constituite 132 Finanțare POIM 6.1 130

111 / 150





Axe specifice

Proiecte propuse

3.4.4 3.5.1 Conservarea, protejarea și reabilitarea patrimoniului cultural al județului 3.5.2 Dezvoltarea programelor cultural-artistice de promovare a culturii și tradițiilor locale

3.5.3 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber 3.5.4 Dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale

112 / 150

Elaborarea şi implementarea în colaborare cu Direcţia generală investiţii a proiectului de renovare a sediului Consiliului Judeţean Harghita în cadrul Axei Prioritare nr. 5.2 Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării si decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului si promovării măsurilor de reducere a zgomotului. Utilizarea surselor regenerabile de energie prin susținerea investițiilor în soluții energetice alternative in instituții publice Înființare stații de încărcare masini electrice Susținerea regenerării urbane prin reabilitarea, restaurarea, modernizarea și punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu (cu precădere a celor cu valoare istorică și arhitecturală deținute de CJ Harghita Conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial Festivaluri şi serbări predominant locale/ regionale cu caracter de promovare a tradiţiilor locale/ regionale - festivaluri şi tabere de cântec popular, recitale de poezii, teatru şi poveşti Activităţi ştiinţifice, de conservare şi promovare a valorilor culturale şi sprijinirea tinerilor talentați Susținerea mobilității cercetătorilor și specialiștilor din domeniu, prin schimburi de experiență Promovarea evenimentelor culturale (agenda culturală, parteneriate cu societatea civilă) prin responsabilizarea celor implicați și asigurarea comunicării multi-lingvistice Sprijin pentru organizarea unor tabere de creaţie vizuală Sprijin pentru refacerea și dezvoltarea infrastructurii culturalrecreative din mediul rural Susţinerea evenimentelor culturale din judeţul Harghita Asigurarea comunicării către tineri, în vederea încurajării practicării de sporturi și participarea la activități competiționale, în timpul liber



5. Cadrul de implementare, monitorizare și evaluare a strategiei Implementarea strategiei de dezvoltare a județului Harghita presupune implicarea activă a tuturor entităților interesate din județ, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat. Documentul strategic este gândit ca fiind un document definitoriu pentru activitatea asumată de CJ Harghita și un document de orientare strategică a celorlalți actori publici și privați din județ. Atingerea țintelor asumate prin direcțiile strategice va fi posibilă printr-un efort comun, fiind încurajate proiectele care presupun o abordare în partaneriat a problematicilor identificate la nivelul județului, având în vedere că soluționarea problemelor identificate nu poate fi generată de o singură entitate, ci implică o serie de măsuri succesive și complementare, orientate către un scop comun. Astfel, deși coordonarea proiectelor și atingerea țintelor asumate intră în responsabilitatea Consiliului Județean, metodele, posibilitățile și instrumentele de intervenție ale acestuia au un caracter limitat, fiind necesară implicarea altor parteneri pentru un scop comun, acela de dezvoltare generală a județului. Consiliul Județean își asumă rolul de inițiator al strategiei iar implementarea acesteia va intra sub coordonarea Direcției Generale Programe, Proiecte, Coordonarea instituțiilor subordonate și Achiziții Publice cu sprijinul tuturor direcțiilor din structura CJ și al instituțiilor responsabile de realizarea obiectivelor propuse a se realiza în perioada 2015 - 2020, pentru fiecare obiectiv prioritar urmărit. Rolul CJ va consta în coordonarea factorilor economici şi sociali care conduc la implementarea strategiei. În acest context, Consiliul Județean: • Își va asuma viziunea strategică de dezvoltare a județului, având ca orizont de timp anul 2020; • Va facilita parteneriatele între instituții publice și private cu scopul de a atinge obiectivele strategice definite la nivelul județului; • Va promova și va susține elaborarea și implementarea proiectelor strategiei de dezvoltare a județului; • Va sprijini financiar și logistic realizarea, la nivel teritorial, a proiectelor care conduc la soluționarea problemelor majore identificate la nivelul județului. Pentru a putea monitoriza implementarea strategiei de dezvoltare şi pentru a-i putea analiza performanţa în raport cu obiectivele prioritare stabilite, a fost elaborat un set de indicatori, respectiv: •

•

Indicatori referitori la resurse şi activităţi (indicatorii de input) care reprezintă resursele alocate (resurse umane - responsabili, resurse financiare – buget) pentru implementarea fiecărei direcții strategice de dezvoltare. Indicatori de monitorizare - indicatorii de ieşire (indicatori de output) care reprezintă indicatori legaţi de activităţile întreprinse şi rezultatul direct al acestora și care se înregistrează la finalizarea fiecărui proiect propus. Acești indicatori sunt măsuraţi în unităţi fizice sau monetare (ex. numărul de kilometri de drum construiți/modernizați) și reflectă în mod concret ceea ce s-a construit / achiziționat din bugetul proiectului.

113 / 150



•

Indicatori de evaluare: o Indicatorii de rezultat (indicatori de outcome) sunt legaţi de efectele directe ale strategiei de dezvoltare și sunt vizibili imediat după finalizarea unui proiect. Aceștia furnizează informaţii despre schimbările asupa beneficiarilor direcţi, ca urmare a proiectelor implementate. Pot fi de natură fizică (ex. creșterea numărului de înnoptări în structuri de primire turistică din județ, reducerea numărului de accidente ) sau pot fi economici / financiari (ex. scăderea costurilor de transport) și reflecta efectele imediate ale strategiei pentru publicul-ţintă. o Indicatorii de impact se referă la consecinţele strategiei dincolo de efectele asupra beneficiarilor direcţi, vizibile într-un interval de timp mediu după implementarea mai multor proiecte. Aceștia pot reflecta impactul specific care apare după o perioadă de timp, dar care este direct legat de acţiunile întreprinse şi impactul general care reprezintă un efect pe termen lung ce afectează o parte semnificativă a populaţiei țintă. În fapt, arată consecinţele indirecte şi pe termen lung ale implementării strategiei.

Schema conceptuală a cadrului de monitorizare și evaluare a strategiei este reflectată mai jos: Instrumente de corecție și Indicatori de actualizare a strategiei

rezultat

Indicatori de input (resurse umane, financiare)

Implementarea strategiei

Indicatori de output (rezultate imediate)

Indicatori de impact

Indicatori de monitorizare

Indicatori de evaluare

În vederea unei aplicări eficace a strategiei generale de dezvoltare, sunt necesare o serie de instrumentele de corecție și actualizare a strategiei care pot fi utilizate pentru a putea propune periodic corecții și reorientări ale strategiei. Aceste instrumente pot fi: •

Colectarea sistematică privind indicatorii de monitorizare și evaluare ai strategiei;

•

Integrarea și analiza acestora la fiecare doi ani, pentru a monitoriza stadiul parțial atins prin implementarea strategiei;

•

Actualizarea indicatorilor de input, în vederea direcționării strategiei spre atingerea viziunii dorite.

114 / 150



5.1 Planul de monitorizare al Direcției strategice de dezvoltare 1. Creșterea economică susținută

Obiectiv prioritar 1.1 – Dezvoltarea turismului Responsabili

• • •

Direcţia generală programe, proiecte şi achiziţii publice Asociații: ADI Harghita, ADI Munţii Harghita, ADI „CIOMAD- BALVANYOS", ADI Călimani – Giurgeu Serviciul Public Salvamont


Număr de sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică • Unitate de măsură: număr • Sursa date: Institutul Național de Statistică Valoarea de referință 157.659 Valoarea 173.424 (creștere de (2015) țintă (2020) 10%)

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 1.1: Axa specifică Indicatori de monitorizare 1.1.1: Valorificarea • Nr. structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, pe potențialului județ și pe localitățile județului turistic prin • Nr. locuri de cazare înființate / modernizate dezvoltarea • Nr. obiective amenajate din stațiuni balneare și montane / localități cu potențial turistic infrastructurii • Nr. căi de acces și locuri de vizitare amenajate turistice • Nr. trasee culturale – turistice nou - create • Nr. proiecte depuse/ implementate prin PNDR sub-masura 6.4 – pentru agro-pensiuni sau servicii de agrement sau prin POR 2014-2020 1.1.2: Dezvoltarea • Nr. participanți la cursuri de formare profesională în domeniul turismului serviciilor turistice • Nr. locuri de muncă create în domeniul turismului 1.1.3: Promovarea • Nr. evenimente de promovare organizate potențialului • Nr. materialelor de promovare a obiectivelor și traseelor turistice turistic local • Nr. persoane ce au beneficiat de serviciile Centrelor de Informare Turistică din județ 115 / 150

Instituții (Surse indicatori) • ADR Centru • CJ Harghita • Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național • OJFIR Harghita • INS • Institutul Național de Statistică • CJ Harghita



În vederea atingerii obiectivului prioritar 1.1, Consiliul Județean Harghita, prin aparatul propriu, își asumă că: • Va susține dezvoltarea turismului prin alocarea de fonduri din bugetul propriu, respectiv prin: o Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice, prin următoarele măsuri de acțiuni: § Derularea Programului anual de colaborare a CJ Harghita cu asociaţiile şi fundaţiile cu activitate de turism din județ; § Continuarea Programului de promovare turistică şi cultural-turistică a judeţului Harghita; § Noi modalităţi de servicii şi comunicaţii social media pentru promovarea practicilor de turism durabil (Interreg Europe) • Va iniția și facilita interacțiunea dintre factorii interesați din domeniul turismului cu scopul de a dezvolta o platformă comună de comunicare și colaborare, inclusiv prin Continuarea programului anual de colaborare a Consiliului Judeţean Harghita cu asociaţiile şi fundaţiile cu activitate turistică din judeţul Harghita; • Va colabora îndeaproape cu autoritățile publice locale pentru a integra inițiativele de dezvoltare de pe teritoriul județului; • Va realiza investiții în infrastructura turistică aflată în patrimoniul propriu în vederea valorificării infrastructurii turistice și de agrement și realizarea infrastructurii de acces; • Va susține promovarea turismului prin realizarea de campanii de marketing. În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare, inclusiv în privința atingerii obiectivului 1.1, o importanță majoră o vor avea măsurile implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Instituțiile publice subordonate Consiliului Județean Harghita, prin derularea de proiecte și acțiuni proprii, precum: o Serviciul Public Salvamont Harghita, prin următoarele proiecte și măsuri: § Continuarea construirii traseelor de ciclism montan şi reabilitarea traseelor turistice şi a traseelor de escaladă. • Asociațiile de dezvoltare intercomunitară din județ, prin derularea de proiecte proprii sau sprijinirea inițiativelor private, precum: o ADI Harghita, prin: § Dezvoltarea turismului şi creşterea gradului de ocupare a facilităţilor de cazare şi promovarea prin materiale de diseminare a ofertelor turistice zonale şi judeţene § Pregătirea şi promovarea la toate nivelurile proiecte pentru dezvoltare regională de interes comun în domeniile: turism, cultură, sport, protecţia şi refacerea mediului 116 / 150



Iniţierea şi realizarea programelor de dezvoltare prin parteneriat între autorităţi publice Actualizarea şi implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului din judeţul Harghita Dezvoltarea şi promovarea turismului balnear, valorificarea produselor existente, realizarea şi asigurarea funcţionării băilor locale şi staţiunilor balneare din judeţ § Finalizarea site-ului web de promovare www.visitinharshita.ro ca site turistic intesrat si asigurarea sustenabilităţii acestuia § Realizarea aplicaţiei pentru telefoane inteligente, dedicată turiştilor care vizitează judeţul Harghita § Asigurarea sustenabilităţii proiectelor derulate în cadrul POR, Axa Prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şî promovarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică de CJH; § Întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014-2020 ADI „CIOMAD- BALVANYOS", prin:: § asigurarea asistenţei administrative în procesul de elaborarea PUZ Ciomatu-Lacul Sfânta Ana § Elaborare PUZ cu scopul de a realiza controlul urbanistic asupra zonei şi de a sprijinii realizarea infrastructurilor § Asigurarea sustenabilităţii proiectului derulat în cadrul POR, Axa Prioritară 5., DMI 5.3, cu titlul „Promovarea valorilor şi tradiţiilor ca produs turistic al judeţelor Harghita şi Covasna"; § Îmbunătăţirea serviciilor turistice în Zona Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş § Crearea unui cadru de promovare şi de exprimare pentru structurile implicate în turism prin promovarea unor campanii în massmedia, prin organizarea şi/sau participarea la simpozioane, expoziţii; § Conservarea, protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului natural al zonei prin susţinerea şi realizarea de materiale promoţionale (publicaţii, broşuri, pagină web) § Identificarea şi amenajarea unor zone cu potenţial turistic pentru a fi incluse în circuitul naţional şi internaţional al sporturilor de iarnă şi de agrement; § § §

o

117 / 150



Promovarea judeţului prin sport (ciclism), realizare piste pentru cicloturism, desfăşurarea unor activităţi de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane din zona Ciomad-Balvanyos; § Participarea la târguri, saloane şi expoziţii naţionale şi internaţionale pentru promovarea şi valorificarea ofertei turistice a zonei, precum şi organizarea unor activităţi de promovare a turismului ecologic în rândul tinerilor; § Întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014 -2020 ADI Călimani – Giurgeu, prin: § Acordarea de asistenţă în implementarea Planului de Dezvoltare Zonală pentru arealul situat în nordul judeţului Harghita § Identificarea, realizarea şi implementarea de proiecte la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale care fac parte din asociaţie în domeniul turismului; § întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014 -2020. ADI Munții Harghita, prin: § Elaborarea, implementarea şi asigurarea sustenabilităţii Studiului de dezvoltare a centrului de agrement pentru copii şi tineret la Băile Homorod § Dezvoltarea regiunii de schi Harghita § Identificarea şi amenajarea unor zone turistice cu potenţial pentru a fi incluse în circuitul internaţional al sporturilor de iarnă şi montane, în condiţiile actelor normative. § Elaborare PUZ Munţii Harghita şi implementarea acestuia § Implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului din judeţul Harghita § Elaborarea propunerilor privind direcţiile de dezvoltare ale turismului în zona Munţilor Harghita şi realizarea de materiale promoţionale (publicaţii, broşuri) în vederea promovării potenţialului turistic al zonei. § Crearea unui cadru de promovare şi de exprimare pentru structurile implicate în turism prin promovarea unor campanii în massmedia. §

o

o

118 / 150



Organizarea şi participarea la festivaluri cu caracter specific, respectiv participarea la târguri, saloane şi expoziţii naţionale şi internaţionale pentru promovarea şi valorificarea ofertei turistice a judeţului. § Organizarea activităţilor de promovare a turismului ecologic în rândul tinerilor şi promovarea practicării sporturilor în general (a celor cu specific montan în special: schi, escaladă, orientare turistică sportivă, turism sportiv, sporturi extreme, etc.). § Organizarea cursurilor de formare a specialiştilor şi acreditarea acestora în domeniul activităţilor sportive şi turistice precum şi a exploatării pârtiilor de schi, respectiv a bazelor aferente altor discipline sportive sau de agrement. § Desfăşurarea activităţii de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane, realizarea pistelor de biciclete § Desfăşurarea activităţii de amenajare, întreţinere şi management a traseelor şi pârtiilor de schi, respectiv a bazelor aferente altor discipline sportive sau de agrement şi a unor unităţi de cazare montană precum şi coordonarea activităţii acestora. § întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014-2020. Agenții economici activi în domeniul turismului precum și agențiile de turism și instituțiile implicate în stabilirea conceptului de promovare turistică a județului; Autoritățile publice locale pe raza cărora se regăsesc obiective de interes turistic pentru proiectele ce vizează modernizarea, amenajarea sau punerea în funcțiune a infrastructurii turistice, inclusiv a infrastructurii de acces. §

• •

119 / 150



Obiectiv prioritar 1.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic și a silviculturii Responsabili

• Direcţia generală programe, proiecte şi achiziţii publice • Direcția generală investiții • Instituții subordonate CJ: Camera Agricolă • Asociații: ADI de Dezvoltare Rurală a CJ Harghita, ADI Călimani - Giurgeu


Productivitatea sectorului agro-zootehnic și silvicol • Unitate de măsură: % • Sursa date: Oficiul Registrului Comerțului Harghita Valoarea de referință (2015) 4,78% Valoarea țintă (2020)

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 1.2: Axa specifică Indicatori de monitorizare 1.2.1. Dezvoltarea durabilă • Număr exploatații forestiere modernizate a silviculturii, promotor al • Nr. Ha de teren pe care s-au executat regenerări artificiale dezvoltării economiei rurale • Nr. km de drumuri forestiere modernizate din județ • Nr. proiecte care vizează modernizarea de drumuri forestiere 1.2.2. Dezvoltarea • Număr exploatații agricole modernizate sectorului agro-zootehnic, • Nr. structurilor asociative din domeniul agro-zootehnic sprijinite bazată pe produse • Nr. centre de asistență/consiliere sau logistice create tradiționale locale care pot • Nr. participanți la cursuri în domeniul agro-zootehnic să acopere o nișă pe piața • Nr. de operatori economici înregistrați în Registrul național al produselor tradiționale națională (RNPT) conform ordinului 724/29.07.2013 • Nr. de produse tradiționale înregistrate în Registrul național al produselor tradiționale (RNPT) conform ordinului 724/29.07.2013 • Nr. de rețete consacrate înregistrate de operatorii economici din județ în Registrul național al rețetelor consacrate Nr. de operatori economici din județ înregistrați în Registrul național al rețetelor consacrate conform ordinului nr. 394/2014 120 / 150

5,25%

Instituții (Surse indicatori) • OJFIR Harghita • Institutul Național de Statistică • • • •

OJFIR Harghita MADR CJ Harghita Institutul Național de Statistică



Axa specifică •

Indicatori de monitorizare Nr. de proiecte depuse/implementate pe măsurile PNDR 2014-2020 pe agricultură, zootehnie, silvicultură

Instituții (Surse indicatori)

În completarea acțiunilor întreprinse pentru atingerea obiectivului prioritar 1.2, CJ Harghita, prin aparatul propriu, își asumă că: • Se va implica activ în elaborarea unui pachet de facilităţi adresat antreprenorilor; • Va susține dezvoltărea de centre logistice pentru agricultură (colectare, depozitare etc); • Va avea rol de facilitator între organizațiile private și instituțiile publice de învățământ și cercetare cu scopul de a dezvolta rețele de întreprinderi și de a promova inovarea, cooperarea și competitivitatea în sectorul agro-alimentar; • Va sprijini dezvoltarea infrastructurii agricole și forestiere, precum și modernizarea exploatațiilor din aceste domenii; • Va încuraja și sprijini dezvoltarea resurselor umane în domeniul agro-zootehnic și al silviculturii, inclusiv prin: o Implementarea proiectului "CAPacity building in rural areas for sustainable agriculture development" - Consolidarea capacităţilor pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii în zonele rurale (Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice); o Analiza diferitelor sisteme de management al fondului funciar din Uniunea Europeană (Interreg Europe); o Schimbul bunelor practici legate de producţia alimentară ecologică şi turismul natural (Interreg Europe). În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Instituțiile subordonate Consiliului Județean Harghita, respectiv : o Camera Agricolă, prin : o Promovarea şi extinderea activităţilor de formare profesională şi informare a actorilor în domeniul agricol o Diseminarea continuă a posibilităţilor pentru dezvoltarea sustenabilităţii agricole şi silvice, dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor din judeţul Harghita şi sprijinirea clusterelor şi asociaţiilor în domeniu o Continuarea programului de promovare a produselor locale, tradiţionale şi secuieşti, administrarea mărcii înregistrate la OSIM "Szeckler Product - Produs Secuiesc - Szekely Termek" o Sprijinirea producătorilor locali în valorificarea produselor locale, în înfiinţarea cooperativelor 121 / 150



• • • • •

o Promovarea utilizării materialelor lemnoase în construcții o Sprijinirea, prin contribuţia la organizarea activităţilor şi programelor de specialitate, a actorilor locali şi judeţeni Reprezentanții firmelor harghitene privind proiectele de modernizarea a exploatațiilor agricole și forestiere, precum și pentru creșterea cooperării pentru dezvoltarea lanțului producție - procesare; Structurile asociative din domeniul agro-zootehnic și silvic, în vederea exploatării la scară a produselor specifice județului; Instituțiile deconcentrate ale ministerelor privind crearea de parteneriate și susținerea colaborării în agricultură și industrie; Instituțiile de formare și cele de cercetare cu privire la alinierea obiectivelor și creșterea parteneriatelor cu mediul de afaceri; Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, Grupurile de Acțiune Locală, privind promovarea finanțărilor și accesarea fondurilor necesare dezvoltării rurale, precum: o ADI de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita: o Sprijinirea formelor asociative pentru achiziţionarea şi prelucrarea produselor agricole (ex. lapte, carne, fructe). o Programul de finanţare nerambursabilă pentru consiliile locale membre cu scopul sprijinirii asociaţiilor profesionale, asociaţiilor de bovine, ovine şi caprine, asociaţiilor ecvestre o Înfiinţarea fermelor didactice, continuarea programului micii grădinari o ADI Călimani – Giurgeu, prin următoarele acțiuni: o Sprijinirea înfiinţării formelor asociative: asociaţii, cooperative, grupuri de producători, fundaţii, federaţii pentru dezvoltarea domeniului agricol, promovarea produselor tradiţionale atât la nivel rural cât şi la nivel urban; o Crearea condiţiilor necesare pentru pregătirea profesională adecvată a viitorilor şi actualilor fermieri o Dezvoltarea pieţelor de produse agro-alimentare, ecologice, meşteşugăreşti şi tradiţionale o Dezvoltarea unui sistem informaţional care va promova obiectivele propuse şi va fi utilizat de producătorii locali

122 / 150



Obiectiv prioritar 1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent Responsabili

• Direcţia generală Investiții • Direcția generală economică • Asociații: ADI Călimani – Giurgeu, A.D.J. Harghita


Numărul entităților economice private active la nivelul județului • Unitate de măsură: Număr • Sursa date: Oficiul registrului Comerțului Harghita Valoarea de referință 13.627 Valoarea țintă (decembrie 2015) (decembrie 2020)

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 1.3: Axa specifică Indicatori de monitorizare 1.3.1 Dezvoltarea și extinderea afacerilor • Nr. structurilor de sprijinire a afacerilor nou-create existente și atragerea unor noi investiții • Nr. de companii sprijinite • Valoarea investițiilor nete din unitățile locale • Situația investițiilor străine în județul Harghita 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a • Nr. structurilor de sprijinire a afacerilor nou-create afacerilor și a măsurilor de facilitare a investițiilor • Nr. de companii sprijinite 1.3.3 Încurajarea potențialului de dezvoltare • Nr. salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare industrială • Valoarea investițiilor nete realizate în domenii industriale

• • • •

14.989 (creștere de 10%) Instituții (Surse indicatori) CJ Harghita ORC Harghita Institutul Național de Statistică CJ Harghita

• Institutul Statistică

Național

Pentru a asigura atingerea obiectivului prioritar 1.3, Consiliul Județean își asumă că: • Va promova în mod activ potențialele oportunități de afaceri către investitori interni și internaționali • Va promova valorificarea clădirilor din domeniul public/privat pentru dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor; • Va susține dezvoltarea şi extinderea reţelei şcolare tehnice, profesionale şi speciale; • Va încuraja potențialul de dezvoltare al tehnologiilor inteligente și sprijinirea sectoarelor economice cu potențial de specializare inteligentă: industria textilă, industria lemnului, etc.

123 / 150

de



• Va sprijini eficientizarea și simplificarea proceselor și procedurilor administrative pentru a facilita intrarea pe piața a firmelor noi și interacțiunea cu instituțiile publice ale organizațiilor existente, inclusiv prin : o Îmbunătăţirea sistemului pentru încasarea creanţelor şi fundamentarea corectă a priorităţilor de finanţare pentru CJ Harghita şi instituţiile şi unităţile subordonate o Elaborarea şi implementarea unui sistem şi proceduri de lucru pentru colaborarea cu organizaţiile în care CJ Harghita deţine calitatea de membru În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Instituțiile subordonate Consiliului Județean, pentru inițiativele care se referă la consolidarea mediului de afaceri • Reprezentanții firmelor harghitene privind proiectele de promovare a antreprenoriatului și a oportunităților de afaceri la nivelul județului; • Instituțiile deconcentrate ale ministerelor privind crearea de parteneriate și susținerea colaborării în sectoarele industriale; • Instituțiile de formare și cele de cercetare cu privire la alinierea obiectivelor și creșterea parteneriatelor cu mediul de afaceri ; • Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, precum : o ADI Călimani – Giurgeu, prin următoarele acțiuni: • Identificarea, realizarea şi implementarea de proiecte la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale care fac parte din asociaţie în domeniile: agricol, industrial o Agenția de Dezvoltare Județeană Harghita, prin următoarele acțiuni: • Realizarea unui "Ghid al investitorului" online cu informaţii referitoare la achiziţii publice, cumpărare directă, date statistice în domeniul economic şi social în vederea informării atât a întreprinderilor locali cât şi a investitorilor potenţiali • Analizarea posibilităţii de a înfiinţa un parc industrial în judeţ, respectiv incubatoare/centre de afaceri pentru ajutarea tinerilor întreprinzători la început de drum 124 / 150



5.2 Planul de monitorizare al Direcției strategice de dezvoltare 2. Dezvoltarea administrației publice Obiectiv prioritar 2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative Responsabili

• •

• • •

Direcția Generală Management Direcția Generală Administrație Publică Locală Biroul de Analiză al Consiliului Judeţean Harghita Asociații: A.D.J. Harghita, ADI Munții Harghita, Instituții subordonate: SJU Miercurea Ciuc, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale


Nivelul de încredere a cetățenilor în administrația publică • Unitate de măsură: % • Sursa date: Consiliul Județean Harghita (sondaj de opinie) Valoarea de - Valoarea țintă 40% referință (2015) (2020)

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 2.1: Axa specifică Indicatori de monitorizare 2.1.1 Dezvoltarea capitalului • Nr. funcționari publici care au participat la programe de formare profesională uman și material • Nr. de proiecte de dotare cu capital material a instituțiilor administrației publice depuse / implementate 2.1.2 Eficientizarea și • Nr. de servicii publice nou create / îmbunătățite diversificarea serviciilor • Nr. platforme moderne dezvoltate publice • Nr. de solicitări și operațiuni rezolvate prin intermediul platformelor de tip egovernment • Nr. pasageri transportați 2.1.3 Dezvoltarea cooperării • Nr. de proiecte de cooperare regionale și internaționale

125 / 150

Instituții (Surse indicatori) • CJ Harghita • Autorități de Management • CJ Harghita • Institutul Național de Statistică

• CJ Harghita



Cu privire la dezvoltarea serviciilor publice și creșterea capacității administrative, CJ Harghita, prin aparatul propriu, își asumă că: • Va încuraja dezvoltarea capacității administrative a administrației publice prin perfecționarea continuă a resurselor umane; • Va sprijini dotarea cu infrastructura necesară furnizării unor servicii publice de calitate, în special infrastructura IT; • Va facilita parteneriatele între instituții publice și private, precum și cooperarea regională și internațională, cu scopul de a eficientiza și crește calitatea serviciilor publice oferite, inclusiv prin acțiunile : o Direcției Generale economice, precum : o Dezvoltarea şi implementarea programului de întărire a relaţiilor cu partenerii sociali. o Direcției Generale Management, precum : § Dezvoltarea căilor de comunicare în vederea informării locuitorilor şi al presei, creşterea transparenţei decizionale. § Continuarea programelor de sprijinire şi dezvoltare a relaţiilor de înfrăţire cu judeţele şi regiunile din afara ţării. § Continuarea programului "Reprezentarea şi promovarea judeţului Harghita pe lângă instituţiile Uniunii Europene şi Adunarea Regiunilor Europene" o Biroului de Analiză al Consiliului Judeţean Harghita, precum : § Elaborare analize şi sinteze statistice pe teme de interes judeţean, ajustate la priorităţile CJH şi a instituţiilor din subordine, pe baza obiectivelor asumate prin strategiile de dezvoltare sectoriale şi a programelor şi proiectelor proprii § Coordonarea elaborării şi implementării strategiei de dezvoltare a judeţului Harghita, precum şi a portofoliului de proiecte aferent pentru perioada următoare • Va asigura accesul facil al cetățenilor, societăților comerciale, organizațiilor non-guvernamentale etc., la informații privind regimul proprietății terenurilor, al clădirilor și alte date cadastrale; • Va urmări organizarea aparatului propriu pe principiul unei administrații publice eficiente. În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Autorități publice locale, pentru inițiativele ce presupun formarea de resurse umane sau dezvoltarea serviciilor publice locale; • Instituțiile deconcentrate privind proiectele de creștere a calității serviciilor publice și a creșterii capacității administrative, precum: 126 / 150



o Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, prin măsuri precum: § Eficientizarea managementului spitalicesc prin implementarea unui sistem integrat TIC o Centrul Cultural Judeţean Harghita, prin măsuri precum: § Extinderea activităţilor instituţiei, pe baza principului sinergiei, spre sfera educaţiei, turismului şi sferei antreprenoriale o Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, prin măsuri precum: § Coordonarea programelor de sinergie între sectoarele culturale şi celelalte domenii de activitate, prin programe de colaborare intersectorială. • Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, precum: o ADI Munții Harghita prin măsuri de acțiune precum: § Afilierea la federaţii de profil sau asocierea cu alte asociaţii de profil în vederea constituirii unor federaţii. o Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita, pentru acțiuni de cooperare în domeniul economic, precum: § Îmbogăţirea relaţiilor de înfrăţire şi de parteneriat cu judeţe din ţările de unde vin cei mai mulţi investitori străini în ţară, dezvoltarea relaţiilor pe axă economică cu sfera publică şi privată din aceste ţări; § Promovarea în străinătate a posibilităţilor de investiţii din judeţ prin participarea la expoziţii, târguri şi conferinţe în ţările cu care au fost stabilite relaţii de parteneriat; § Întărirea relaţiei dintre sfera publică şi privată (sfera antreprenorială), precum şi cu partenerii sociali; § Organizarea de forumuri şi conferinţe pentru a asigura o platformă unde sfera publică şi privată poate colabora în rezolvarea problemelor economice din judeţ § Organizarea de forumuri pentru instituţii publice ca ei să poată beneficia mai eficient de posibilităţile de finanţare naţională/internaţională. 127 / 150



Obiectiv prioritar 2.2 Dezvoltarea capacității de suport pentru creșterea competitivității economice Responsabili


Direcția Generală Economică Direcția Generală Investiții Instituții subordonate CJ Harghita: Centru Cultural Județean, Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale • Asociații: Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita, ADI de Dezvoltare Rurală a CJ Harghita, ADI Harghita

Cifra de afaceri anuală a entităților economice private la nivelul județului • Unitate de măsură: Lei/an • Sursa date: Oficiul Registrului Comerțului Harghita Valoarea de referință (2015) 1.002.221,47 Valoarea 1.110.000 RON țintă (2020) RON

• • •

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 2.2: Axa specifică Indicatori de monitorizare 2.2.1 Creșterea vizibilității • Nr. de produse înregistrate în Registrul național al indicațiilor geografice și a produselor și serviciilor locale denumirilor de origine protejată natural • Nr. de produse înregistrate în Registrul național al denumirilor de origine controlată 2.2.2 Promovarea modelelor • Nr. de evenimente organizate prin care au fost promovate modele de succes de succes și bune practici și bune practici 2.2.3 Sprijinirea activităților de • Nr. de clustere create cercetare, inovare și a • Nr. de companii atrase în clusterele create transferului de informații • Nr. parteneriate încheiate • Cifra de afaceri a firmelor incluse în clustere • Ponderea întreprinderilor inovative la nivel județean • Salariaţi din activitatea de cercetare la sfârşitul anului • Cifra de afaceri din inovare ca % din cifra totala de afaceri, pe sectoare economice 128 / 150

Instituții (Surse indicatori) • CJ Harghita • MADR

• CJ Harghita • ORC Harghita • Ministerul Finanțelor Publice • Institutul Național de Statistică



Axa specifică

Indicatori de monitorizare • Nr. întreprinderi inovative (care au introdus pe piață produse noi sau semnificativ îmbunatățite)


Cu privire la dezvoltarea capacității de suport pentru creșterea competitivității economice, CJ Harghita, prin aparatul său își asumă că: • Va facilita parteneriatele între instituții publice și private, cu scopul de a sprijini transferul rezultatelor activității de cercetare în domeniul producției; • Va continua programul de acordarea distincţiilor de excelenţă pentru dezvoltarea şi promovarea valorilor judeţului. • Va susține crearea și dezvoltarea de clustere care să atragă un număr cât mai mare de entități din județ, inclusiv va asigura punerea în funcţiune a Centrului inovativ de dezvoltare economică în judeţul Harghita - Harghita Business Center - incubator de afaceri ; • Va susține promovarea produselor și serviciilor locale în scopul creșterii vizibilității acestora. În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Autorități publice locale, pentru promovarea inițiativelor locale de bune practici; • Entitățile publice sau private, pentru crearea și dezvoltarea de clustere în vederea creșterii numărului de întreprinderi inovative la nivel județean ; • Instituții subordonate Consiliului Județean Harghita, pentru acțiuni precum : o Centrul Cultural Judeţean Harghita, prin măsuri precum: § Extinderea activităţilor instituţiei, pe baza principului sinergiei, spre sfera educaţiei, turismului şi sferei antreprenoriale o Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, prin măsuri precum: § Coordonarea programelor de sinergie între sectoarele culturale şi celelalte domenii de activitate, prin programe de colaborare intersectorială. • Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, precum: o Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita, pentru acțiuni de promovare a antreprenoriatului, precum: 129 / 150



Promovarea spiritului antreprenorial în cadrul tinerilor şi a educaţiei profesionale, colaborare cu diferitele instituţii publice în ameliorarea problemei şomajului din judeţ o ADI de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita: § Programul de promovare a produselor tradiţionale şi locale, identificarea valorilor locale o ADI Harghita, prin: § Iniţierea şi realizarea programelor de dezvoltare prin parteneriat între autorităţi publice §

5.3 Planul de monitorizare al Direcției strategice de dezvoltare 3. Creșterea calității locuirii Obiectivul prioritar 3.1 Dezvoltarea comunității Responsabili

Direcția Generală Investiții • Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice • Biroul de Analiză al Consiliului Judeţean Harghita • Instituții subordonate CJ Harghita: Camera Agricolă

•


Nivelul de satisfacție a cetățenilor privind calitatea vieții în județ • Unitate de măsură: % • Sursa date: Consiliul Județean Harghita (sondaj de opinie) Valoarea de referință (2015) - Valoarea țintă (2020) Peste medie: 50%

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 3.1: Axa specifică Indicatori de monitorizare 3.1.1 Reabilitarea și modernizarea • Nr. locuințe reabilitate termic clădirilor de locuințe 3.1.2 Dezvoltarea mediului rural • Nr. de întreprinderi nou create în mediul rural • Nr. De proiecte de dezvoltare locală implementate în mediul rural 130 / 150

• • • • •

Instituții (Surse indicatori) CJ Harghita Autorități de Management CJ Harghita, Consilii locale Institutul Național de Statistică ORC



În completarea acțiunilor întreprinse pentru atingerea obiectivului prioritar 3.1, CJ Harghita, prin aparatul propriu, își asumă că: • Va colabora îndeaproape cu autoritățile publice locale pentru a integra inițiativele de dezvoltare de pe teritoriul județului în ceea ce privește dezvoltarea comunității; • Va susține reabilitarea și modernizarea clădirilor de locuințe și dezvoltarea mediului rural la nivelul județului Harghita; • Va continua demersurile inițiate în vederea dezvoltării comunității, inclusiv prin acțiunile strcturilor subordonate, respectiv: o Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice, prin : § Implementarea proiectului „RuralGrowth - increasing competitiveness of SMEs in the rural visitor economy sector" § Implementarea proiectelor câştigătoare dintre cele aflate în curs de evaluare, pe tema dezvoltării rurale § Continuarea programului de cooperare al Consiliului Judeţean Harghita în vederea sprijinirii unor activităţi ale cultelor religioase § Continuarea programului anual de sprijinire a cultelor religioase § Programul Academia Conisiliului Județean Harghita o Biroul de Analiză al Consiliului Judeţean Harghita: § Elaborarea şi derularea, cu sprijinul partenerilor, a programului de convieţuire interetnică în judeţul Harghita În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Instituțiile subordonate Consiliului Județean Harghita, respectiv : o Camera Agricolă, prin : o Continuarea programului de promovare a produselor locale, tradiţionale şi secuieşti, administrarea mărcii înregistrate la OSIM "Szeckler Product - Produs Secuiesc - Szekely Termek" o Sprijinirea producătorilor locali în valorificarea produselor locale, în înfiinţarea cooperativelor • Unitățile administrativ – teritoriale din județul Harghita pentru implementarea proiectelor de infrastructură privind modernizarea satelor mici, clacă în folosul comunităților; • Entitățile private cu scop economic sau civic pentru investițiile și acțiunile realizate în mediul rural ; • Instituțiile deconcentrate pentru îmbunătățirea serviciilor publice. 131 / 150



Obiectivul prioritar 3.2 Dezvoltarea infrastructurii edilitare Responsabili • •

Direcția Generală Investiții ADI Călimani – Giurgeu


Numărul de locuitori de la nivelul județului • Unitate de măsură: număr • Sursa date: Institutul Național de Statistică Valoarea de referință (2015) 334.538

Valoarea țintă (2020)

351.264 (creștere de 5%)

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 3.2: Axa specifică Indicatori de monitorizare 3.2.1 Dezvoltarea • Lungimea totală simplă a rețelelor de alimentare cu apă/canalizare/energie infrastructurii de bază electrică/gaze; (apă, canalizare, etc) • Nr. localităților cu rețea de distribuție a apei / canalizare publică / a gazelor naturale • Nr. persoane deservite de sistemul public de alimentare cu apă / sistemul de epurare a apelor uzate / rețeaua de energie electrică • Nr. conexiuni la internet în bandă largă • Nr. de proiecte de investiții depuse / implementate care vizează realizarea/ extinderea/reabilitarea infrastructurii de bază 3.2.2 Dezvoltarea şi • Nr. de km de drumuri județene reabilitate modernizarea • Nr. de km de drumuri comunale reabilitate infrastructurii de • Nr. vehiculelor în inventar pentru transport public local de pasageri transport • Nr. proiecte de investiții care vizează extinderea, reabilitarea sau realizarea infrastructurii de transport depuse • Nr. proiecte de investiții care vizează extinderea, reabilitarea sau realizarea infrastructurii de transport implementate 3.2.3 Reabilitarea și • Nr. clădiri publice reabilitate termic modernizarea clădirilor • Nr. clădiri publice modernizate • Nr. proiecte de dezvoltare edilitară implementate 132 / 150

• • • •

Instituții (Surse indicatori) CJ Harghita Entități subordonate CJ Autorități de Management Institutul Național de Statistică

•

CJ Harghita Consilii locale Institutul Național de Statistică Autorități de Management

• •

CJ Harghita Autorități de Management

• • •



Axa specifică publice și dezvoltare edilitară 3.2.4 Valorificarea • spațiilor industriale • deteriorate și reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate


Nr. proiecte de reabilitate spații industriale / reconversie terenuri neutilizate • Suprafața terenurilor și suprafețelor degradate/neutilizate supuse reconversiei și • refuncționalizării


CJ Harghita Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare Harghita

În completarea acțiunilor întreprinse pentru atingerea obiectivului prioritar 3.2, Consiliul Județean Harghita își asumă că: • Va colabora îndeaproape cu autoritățile publice locale pentru a integra inițiativele de dezvoltare de pe teritoriul județului în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de bază, inclusiv prin: o Direcția generală investiții, prin măsuri de acțiune precum: § Continuarea programului electrificare pentru alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate (program multianual) § Continuarea programului de dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile din judeţul Harghita • Va realiza investiții pe teritoriul județului în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport; • Va susține reabilitarea și modernizarea clădirilor și dezvoltarea edilitară la nivelul județului Harghita; • Va continua promovarea oportunităților de valorificare a spațiilor industriale deteriorate și va urmări reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din interiorul județului. În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: 133 / 150



•

• • •

Unitățile administrativ – teritoriale din județul Harghita pentru implementarea proiectelor de infrastructură privind modernizarea drumurilor comunale, realizarea investițiilor pentru infrastructura de apă și apă uzată; extinderea şi modernizarea infrastructurii de reţea publică de tensiune şi/sau reţea de iluminat public; CNADR pentru implementarea proiectelor de infrastructură privind modernizarea drumurilor naționale; Instituțiile deconcentrate ale ministerelor pentru infrastructura serviciilor publice. Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, precum : o ADI Călimani – Giurgeu, prin următoarele acțiuni: § Luarea în evidenţă a unităţilor producătoare şi prelucrare de produse agroalimentare din mediul rural care sunt închise în scopul redresării şi retehnologizării lor

Obiectivul prioritar 3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice Responsabili


Direcția Generală Patrimoniu • Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice • Instituții subordonate CJ Harghita : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, Spitalul de Psihiatrie Tulgheş, Serviciul Public Salvamont Harghita, Şcoala Populară de Artă din judeţul Harghita, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Biblioteca Judeţeană "Kăjoni Jânos"

Nivelul de calitate a vieții cetățenilor prin prisma serviciilor de sănătate/ educație/ protecție socială/ordine publică furnizate • Unitate de măsură: % • Sursa date: CJ Harghita (sondaj de opinie / studiu) Valoarea de referință (2015) - Valoarea țintă (2020) 55%

•

134 / 150



Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 3.3: Axa specifică Indicatori de monitorizare 3.3.1 Dezvoltarea și • Nr. instituții de sănătate modernizate modernizarea • Nr. medici/1000 loc serviciilor de sănătate • Nr. de proiecte depuse pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii aferente serviciilor de sănătate • Nr. de proiecte implementate pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii aferente serviciilor de sănătate 3.3.2 Dezvoltarea şi • Nr. instituții de învățământ modernizate modernizarea • Nr. de proiecte depuse pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii infrastructurii educaționale educaționale, inclusiv • Nr. de proiecte implementate pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii ajustarea cuplajului cu educaționale piața muncii • Nivelul de instruire al persoanelor adulte (25-64 ani) 3.3.3 Dezvoltarea și • Nr. de centre sociale nou create / modernizate modernizarea • Nr. de locuințe sociale nou create / modernizate serviciilor de protecție • Nr. de persoane care au beneficiat de programe de reducere a excluziunii sociale socială • Nr. persoane care trăiesc sub pragul sărăciei • Nr. de proiecte depuse pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii de protecție socială • Nr. de proiecte implementate pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii de protecție socială 3.3.4 Dezvoltarea • Nr. de echipamente de intervenție achiziționate, pe tipuri serviciilor de siguranță • Nr. proiecte de investiții pentru asigurarea iluminatului public a locuitorilor 135 / 150

Instituții (Surse indicatori) • CJ Harghita / ADR Centru • Autorități de Management • Institutul Național de Statistică • CJ Harghita / ADR Centru • Autorități de Management • Institutul Național de Statistică

• CJ Harghita / ADR Centru • Autorități de Management • AJPIS Harghita • DGASPC Harghita

• Autorități de Management • Institutul Național de Statistică



Cu privire la dezvoltarea serviciilor publice, Consiliul Județean Harghita își asumă că: • Va facilita parteneriatele între instituții publice și private cu scopul de a eficientiza și crește calitatea serviciilor publice oferite; • Va colabora și va oferi consultanță autorităților publice locale în vederea asigurării unor servicii publice de calitate; • Va susține îmbunătățirea serviciilor publice acordate populației, resectiv: servicii de sănătate, educaționale, sociale și de siguranță a cetățenilor; • Va sprijini realizarea investițiilor pentru modernizarea infrastructurii de furnizare a serviciilor publice, pentru obiectivele aflate în patrimoniu; • Va continua programele anuale care vizează dezvoltarea sectoarelor social și educațional, prin: o Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice, prin acțiuni precum: § Programul anual de sprijinire a activităţilor destinate familiilor din judeţul Harghita § Programul Promovarea valorilor familiale şi culturale; § Continuarea programului de finanţare a concursurilor şi olimpiadelor judeţene § Implementarea proiectelor câştigătoare dintre cele aflate în curs de evaluare, din domeniile social, educație: ex. programe pentru integrarea persoanelor defavorizate (Europa pentru Cetăţeni), educarea tinerilor în privinţa stimulării spiritului antreprenorial (Interreg Europe), parteneriate strategice în formarea adulţilor (Erasmus +), dezvoltarea resurselor umane (Erasmus +), promovarea unui stil de viaţă sănătos în rândul tinerilor soluţii, inovatoare (Europa pentru cetăţeni) o Programul anual de finanţare a activităţii asistenţă comunitară în localităţile izolate din judeţul Harghita o Programul de colaborare cu structurile asociative ale persoanelor cu handicap din judeţul Harghita o Programul judeţean de îngrijire socio-medicală la domiciliu o Programul anual de colaborare cu organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi de protecţie şi promovare a drepturilor copilului şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc în judeţul Harghita o Programul anual de colaborare cu organizații neguvernamentale care desfășoară activități de protecție a persoanelor vârstnice • Va continua programului anual care vizează dezvoltarea serviciilor de siguranță a cetățenilor: o Programul anual de sprijin a asociaţiilor pompierilor voluntari din judeţul Harghita 136 / 150



În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Instituțiile deconcentrate și/sau subordonate CJ Harghita privind proiectele de creștere a calității serviciilor publice, precum: o Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita, prin acțiuni precum: § Creşterea capacităţii CIA Frumoasa cu trei locuinţe protejate şi un atelier de ergoterapie § Construirea unui complex de servicii pentru beneficiarii Centrului de Plasament pentru copii cu handicap sever Cristuru Secuiesc § Reparaţii capitale şi modernizarea casei de odihnă pentru copii şi centru de formare profesională a personalului ”Soskut” § Consolidarea activităţilor de prevenţie şi protecţie în mod special protecţia victimelor violenţei în familie § Dezvoltarea activităţilor alternative de protecţie socială: modernizarea şi reabilitarea centrelor de zi, a centrelor de plasament de tip familial, în regim de urgenţă, sau rezidenţiale. § Sprijinirea activităţii organizaţiilor civile în domeniul asistenţei sociale § Continuarea programului de sănătate privind prevenirea marginalizării sociale § Dezvoltarea sectorului de economie socială în judeţul Harghita § Atragerea fondurilor externe pentru sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor de asistenţă socială şi de protecţia copilului. o Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, prin proiecte și acțiuni precum: § Creşterea numărului proiectelor depuse şi câştigătoare pentru finanţare naţională şi europeană pentru dezvoltarea infrastructurii, nivelului de echipare al Spitalului şi pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale. § Menţinerea acreditării spitalului şi îmbunătăţirea calificativului în care unitatea sanitară este încadrată § Dezvoltarea activităţilor de cercetare în care Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc este implicat § Promovarea la scară regională şi naţională a serviciilor oferite § Reamenajarea şi extinderea clădirii Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc § Mutarea spitalului de boli contagioase Şumuleu Ciuc § Renovarea clădirii Policlinicii § Construirea/închirierea locuinţelor de serviciu pentru medici 137 / 150



o

o

o

o

§ Construirea unui heliport pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc Spitalul de Psihiatrie Tulgheş, prin proiecte și acțiuni precum: § Finalizarea lucrărilor de reabilitare sistem de alimentare cu apă a Spitalului, reamenajarea pavilionului 6, renovare acoperiş pavilion nr. 3 şi 12, construire depozit intermediar necesar pentru tocător de lemn pentru centrala termică, construire scară metalică la pavilionul nr.9, finalizare reparaţii Pav.l în vederea amenajării unui spaţiu de spitalizare, reabilitarea instalaţiilor electrice de alimentare cu energie electrică a pavilioanelor din incinta spitalului, reabilitarea tuturor sistemelor de paratrăznet şi prize de împământare neconforme şi/sau nefuncţionale. § Dotarea Spitalului cu aparatură medicală nouă, cu un nou sistem de proiecţie şi sistem de supraveghere video cu 20 camere, maşină de spălat, aparat pentru exerciţii fizice şi recuperare fizică, pat medical pentru kineto-terapie. § Reamenajarea reţelei de canalizare din incinta Spitalului Serviciul Public Salvamont Harghita, prin următoarele proiecte și măsuri: § Construirea a două baze salvamont la Borsec şi Băile Tuşnad din fonduri POR 2016-2020. § Continuarea programelor pentru copii şi reîmprospătarea echipelor de voluntari. § Înfiinţarea serviciilor locale de salvare montană Şcoala Populară de Artă din judeţul Harghita, prin următoarele proiecte și măsuri: § Formarea profesională în meşteşugurile tradiţionale şi în alte profesii lipsă a absolvenţilor şcolilor profesionale (ex: curs pentru dulgheri, sculptură în lemn, broderie, croitorie) § Crearea unui portal pentru absolvenţii şcolilor profesionale care vizează pregătirea lor în meşteşugurile tradiţionale şi în alte profesii lipsă cerute de piaţa muncii. Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Harghita, prin următoarele măsuri: § Extinderea şi efîcientizarea activităţilor de orientare profesională, ajustată la nevoile fiecărui nivel de educaţie şi predare. § Contribuţie la îndeplinirea obiectivelor asumate prin planul de acţiune pentru dezvoltarea formării profesionale din judeţul Harghita, pentru perioada următoare § Promovarea şi susţinerea educaţiei profesionale în judeţ.

138 / 150



o Biblioteca Judeţeană "Kăjoni Jânos", prin următoarele măsuri: § Lărgirea activităţii instituţiei de centru de formare pentru adulţi, prin acreditarea unor programe de perfecţionare, respectiv includerea competenţelor antreprenoriale în programul cursurilor. § Continuarea cursurilor pentru adulţi, în consens cu obiectivele educaţiei permanente. Obiectivul prioritar 3.4 Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile Responsabili


• Direcția Generală Patrimoniu • Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice • Instituții subordonate : Serviciul Public Salvamont Harghita • Asociații: ADI „CIOMAD- BALVANYOS", ADI Harghita, ADI Călimani – Giurgeu, ADI Munții Harghita, A.D.I. „S.I.M.D. Harghita"

Gradul de colectare selectivă a deșeurilor la nivelul județului • Unitate de măsură: % • Sursa date: Agenția pentru Protecția Mediului, companiile deținătoare a serviciilor de salubrizare. Valoarea de referință (2015) - Valoarea țintă (2020) 16%

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 3.4: Axa specifică Indicatori de monitorizare 3.4.1 Prezervarea • Nr. de proiecte implementate pentru protecţia mediului mediului și reducerea • Nr. de habitate naturale pentru care s-au realizat acțiuni de conservare sau protecție a riscurilor de poluare biodiversității 3.4.2 Gestionarea • Cantitate de deșeuri colectate selectiv eficientă a deșeurilor • Cantitate de deșeuri reciclate • Gradul de acoperire a populaţiei la serviciile de salubritate 3.4.3 Valorificarea • Cantitate de biomasă forestieră și agricolă utilizată resurselor alternative • Ponderea energiilor regenerabile în consumul total de energii de energie • Cantitatea de energie electrică utilizată pentru iluminatul public • Nr. de proiecte de în domeniul eficienței energetice pentru clădiri publice • Nr. de proiecte de valorificare a surselor de energie regenerabilă depuse/ implementate 139 / 150

Instituții (Surse indicatori) • CJ Harghita / ADR Centru • Institutul Național de Statistică • Agenția Județeană pentru Protecția Mediului • Institutul Național de Statistică • CJ Harghita • Autorități de Management • ANRE • S.C. Electrica Furnizare S.A.



Axa specifică Indicatori de monitorizare 3.4.4 Stații de • Nr. stații de încărcare auto în municipiile județului încărcare masini • Nr. masini electrice înregistrate în județ electrice

Instituții (Surse indicatori) • Agenția Județeană pentru Protecția Mediului • RAR • S.C. Electrica Furnizare S.A.

Cu privire la atingerea obiectivului prioritar 3.4, Consiliul Județean Harghita, prin aparatul propriu, își asumă că: • Va monitoriza și va sprijini proiecte în județul Harghita, privind respectarea legislației europene pentru protecția mediului, prin acțiuni ale direcțiilor subordonate, precum: o Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice, prin următoarele acțiuni: § Promovarea utilizării durabile a patrimoniului natural şi cultural din zonele implicate, prin turism lent, verde şi sănătos, în scopul de a proteja şi conserva aceste resurse locale (programul Danube) În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Operatorii de salubritate pentru gestionarea eficientă a deșeurilor; • Comunitatea civilă și entitățile publice sau private, pentru colectarea deșeurilor, pentru valorificarea resurselor alternative de energie sau pentru alte acțiuni care vizează protecția mediului înconjurător ; • Serviciul Public Salvamont Harghita, prin următoarele proiecte și măsuri: o Dotarea bazele de salvamont existente cu instalaţii de energie verzi în cadrul fondurilor POR 2016-2020. • Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, pentru acțiuni care vizează protecția mediului înconjurător : o ADI „CIOMAD- BALVANYOS", prin măsuri de acțiune precum: § Realizarea unor proiecte privitoare la protecţia mediului din zona respectivă; § Obţinerea unei clasificări de interes internaţional pentru zonă (arie naturală protejată inclusă în Reţeaua europeană şi membru în Reţeaua mondială a Geoparcurilor - Global NetWork of National Geoparks) sub egida UNESCO § Conservarea, protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului natural al zonei prin susţinerea şi realizarea de materiale promoţionale (publicaţii, broşuri, pagină web) 140 / 150



o ADI Harghita, prin măsuri de acțiune precum: § Pregătirea şi promovarea la toate nivelurile proiecte pentru dezvoltare regională de interes comun în domeniul protecţiei şi refacerii mediului; § Realizarea şi popularizarea studiilor asupra ariilor naturale protejate şi dezvoltarea unor programe referitoare la activităţile sustenabileîn ariile naturale protejate o ADI Călimani – Giurgeu, prin măsuri de acțiune precum: § Identificarea, realizarea şi implementarea de proiecte la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale care fac parte din asociaţie în domeniul mediului § Crearea condiţiilor necesare pentru protecţia şi conservarea mediului o ADI Munții Harghita, prin măsuri de acțiune precum: § Promovarea tehnologiilor nepoluante şi a soluţiilor durabile de reducere a poluării o A.D.I. „S.I.M.D. Harghita", prin măsuri de acțiune precum: § Elaborarea planului, metodologiilor de funcţionare şi punerea în funcţiune a sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţul Harghita § Realizarea activităţilor de diseminare, mediatizare şi conştientizare al importanţei colectării selective al deşeurilor şi al modului de funcţionare al întregului sistem de management al deşeurilor.

141 / 150



Obiectivul prioritar 3.5 Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber Indicatori de evaluare

Responsabili

• • • • •

•

Direcția Generală Patrimoniu Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice Direcția generală investiții Instituția Arhitect Șef Instituții subordonate CJ: Centrul Cultural Judeţean Harghita, Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Editura Harghita, Editura Hargita Nepe, Şcoala Populară de Artă , Biblioteca Judeţeană "Kăjoni Jânos", Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea Asociații: ADI Harghita, ADI Munții Harghita, ADI Călimani – Giurgeu, ADI ”Ciomand Balvanyos”

Nivelul de calitate a vieții cetățenilor prin prisma infrastructurii culturale/artistice/sportive/de petrecere a timpului liber • Unitate de măsură: % • Sursa date: CJ Harghita (sondaj de opinie / studiu) Valoarea de referință - Valoarea țintă 40% (2015) (2020)

Indicatori de monitorizare pe axe specifice în cadrul Obiectivului prioritar 3.5:

• •

Instituții (Surse indicatori) Nr. de obiective de patrimoniu conservate / protejate • CJ Harghita Nr. de proiecte de investiții depuse ce vizează reabilitarea patrimoniului cultural al județului • Autorități de Management Nr. de proiecte de investiții implementate ce vizează reabilitarea patrimoniului cultural al județului Nr. de programe / evenimente cultural – artistice derulate • CJ Harghita Nr. de unități culturale construite / reabilitate

•

Nr. de centre destinate petrecerii timpului liber create / modernizate

Axa specifică 3.5.1 Conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural al județului 3.5.2 Dezvoltarea programelor culturalartistice de promovare a culturii și tradițiilor locale 3.5.3 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber 142 / 150


• • •

•

CJ Harghita



Axa specifică

Instituții (Surse indicatori) Nr. de proiecte de investiții depuse ce vizează realizarea, extinderea și reabilitarea spațiilor • Autorități de verzi Management Nr. de proiecte de investiții implementate ce vizează realizarea, extinderea și reabilitarea spațiilor verzi Nr. centre sportive create / modernizate • CJ Harghita Nr. de proiecte de investiții depuse ce vizează realizarea, extinderea și reabilitarea • Autorități de infrastructurii sportive județene Management Nr. de proiecte de investiții implementate ce vizează realizarea, extinderea și reabilitarea infrastructurii sportive județene Indicatori de monitorizare

• • 3.5.4 Dezvoltarea • infrastructurii sportive și a • programelor competiționale •

Cu privire la atingerea obiectivului prioritar 3.5, Consiliul Județean Harghita își asumă că: • Va monitoriza și va sprijini proiecte în județul Harghita, privind respectarea legislației europene pentru protecția mediului; • Va continua implementarea programelor anuale care vizează activități culturale și de petrecere a timpului liber : o Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice: § Programul general de finanțare nerambursabilă a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale al judeţului Harghita § Programul special de finanțare nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale ale comunităţii româneşti din judeţul Harghita § Programul de sprijinire a culturii şi vieţii sociale a romilor, în judeţul Harghita § Programul CreArt- Network of Cities for Artistic Creations; § Implementarea proiectului CD-ETA („Collaborative Digitization of Natural and Cultural Heritage" "Digitalizarea patrimoniului natural şi cultural în colaborare"); § Programul special de finanțare nerambursabilă a porturilor populare și tradiționale § Programul de sprijinire a dansului şi a obiceiurilor populare din judeţul Harghita § Programul anual de sprijinire a cultelor religioase recunoscute de lege care își desfășoară activitatea în județul Harghita 143 / 150



Programul de cooperare al Consiliului Judeţean Harghita în vederea sprijinirii unor activităţi ale cultelor religioase Programul Terenuri de joaca; Implementarea proiectelor câştigătoare dintre cele aflate în curs de evaluare, având următoarele tematici: • comemorarea revoluţiei din 1956 (Europa pentru Cetăţeni), drepturile şi obligaţiile minorilor în UE (Europa pentru Cetăţeni), integrarea companiilor de tip cross-generation (Interreg Europe), Consolidarea achiziţiilor publice de soluţii şi produse inovatoare (programul Danube) • conservarea patrimoniului cultural intangibil European (Interreg Europe), Dezvoltarea durabilă a siturilor de patrimoniu natural şi cultural şi patrimoniul turistic active, (programul Danube) o Instituția Arhitect Șef: § Săpături arheologice în judeţul Harghita - contribuţie financiară la cercetările arheologice efectuate de muzeele celor trei regiuni a judeţului (Ciuc, Odorhei şi Gheorgheni) § Imaginea Satului Harghitean - continuarea inventarierii patrimoniului construit a localităţilor judeţului, cu identificarea obiectivelor construite valoroase. § Protejarea Monumentelor Istorice - continuarea finanţării lucrărilor de cerecetare şi de protejare/reabilitare a monumentelor istorice din judeţul Harghita. § Porţi secuieşti - continuarea colaborării cu Asociaţia Pentru Judeţul Harghita în vederea derulării programului de protejare, conservare, reabilitare a porţilor tradiţionale. § Dezvoltarea şi implementrea strategiei şi continuitatea programului pentru protecţia monumentelor istorice de pe teritoriul judeţului Harghita § Dezvoltarea şi implementarea strategiei pentru ocrotirea patrimoniului construit şi a programului de ocrotirea imaginea satului Harghitean • Va continua implementarea programelor anuale care vizează activități de sprijinirea a sportului și activitățile de tineret: o Programul de sprijinire a sportului din județul Harghita o Programul anual de finanţare a activităţilor de tineret din judeţul Harghita § § §

144 / 150



o

Programul "Ziua naţională a tineretului"

În vederea unei bune implementări a strategiei de dezvoltare a județului, o importanță majoră o vor avea o serie de măsuri implementate de alți actori la nivelul județului, respectiv: • Instituțiile responsabile cu promovarea și susținerea patrimoniului cultural la nivel de județ, precum : o Centrul Cultural Judeţean Harghita, prin măsuri precum: § Continuarea organizării şi promovarea pe scară mai largă a evenimentelor tradiţionale de renume ale instituţiei, cum ar fi Zilele Ţinutului Secuiesc, serbarea Lăsatei Secului, Festivalul de Muzică Veche, prin programul local de creare a destinaţiei, şi a organizării programelor culturale regionale remarcabile (întâlnirea tarafurilor populare din Transilvania, Csurdongolo), respectiv crearea unor evenimente culturale speciale § Contribuţia la dezvoltarea identităţii culturale judeţene, respectiv dezvoltarea comunităţilor locale prin programele derulate § Organizarea întâlnirilor pentru experţi în activităţi culturale, în domeniul managementului cultural § Coordonarea activităţilor de implementare a Strategiei Culturale a judeţului Harghita pe perioada 2013-2020 şi elaborării programelor anuale ale instituţiilor culturale aflate în subordinea GH § Contribuţia la stabilirea obiectivelor asumate prin planurile manageriale ale instituţiilor culturale aflate în subordinea CJH § Promovarea imaginii de coordonator şi centru metodic cultural în judeţ, prin campanii media şi online § întocmirea unei proceduri de asigurare a calităţii în instituţiile culturale, la nivel judeţean. § Acreditarea unei formări de management cultural § Formarea agenţilor culturali în domeniul economic, în conformitate cu obiectivele Strategiei, prevăzute prin aria de dezvoltare referitoare la crearea sinergiilor între sectoare § Sprijinirea consumului cultural conştient prin programele tematice organizate: programe culturale în zonele rurale, programele ceangăeşti, respectiv programele organizate în colaborare cu autorităţile locale § Organizarea în continuare a programelor de filme şi foto, cu scopul îndeplinirii obiectivului de încurajare şi sprijin a proceselor inovative, asumat prin Strategie 145 / 150



Organizarea de întâlniri, formări, workshopuri cu scopul de a contribui la însuşirea managementului cultural de către actorii culturali din judeţ § Continuarea organizării competiţiilor şi concursurilor anuale, focusate pe o tematică anume şi organizarea dezbaterilor pe marginea tematicii respective (2017 — anul talentelor, 2018 - anul relaţiilor interjudeţene) § Organizarea conferinţelor şi forumurilor în domeniul managementului cultural Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita, prin măsuri precum: § Consolidarea programelor de promovare a culturii şi tradiţiilor specifice zonelor din judeţul Harghita § Promovarea regândirii şi reutilizării simbolurilor şi caracteristicilor artistice populare, prin programe de formare şi conştientizare destinate fiecărei generaţii § Editarea şi promovarea publicaţiilor de specialitate în cadrul instituţiei § Promovarea activităţii caselor-muzeu din judeţul Harghita, prin organizarea programelor culturale destinate creşterii numărului vizitatorilor, a promovării acestora ca şi destinaţie turistică culturală. § Promovarea valorilor culturale locale, întărirea identităţii culturale locale şi organizarea schimburilor de valori culturale în localităţile din judeţul Harghita, prin programe destinate fiecărei grup de vârstă şi categoriei sociale. § Contribuţia la accesul egal al locuitorilor la serviciile şi ofertele culturale din judeţ, prin programele proprii şi promovarea activităţilor. § Lansarea programelor de cercetare şi documentare a stadiului actual al tradiţiilor şi al creaţiei populare specifice fiecărei zone etnofolclorice al judeţului, sprijinirea cercetărilor ştiinţifici, ONG-urilorîn domeniul artelor populare şi dezvoltarea bazelor de date despre grupurile culturale şi artistice din judeţ. § Coordonarea metodologică a activităţilor aşezămintelor culturale de nivel judeţean: cămine culturale, case de cultură. § Lansarea proiectelor de formare continuă, destinate adulţilor, care vor să însuşească cunoştinţe privind cultura tradiţională, prin programe de formare de specialitate şi calificări. § Revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor tradiţionale şi susţinerea celor care le practică. §

o

146 / 150



Promovarea identităţii culturale şi simbolurilor comunităţilor locale şi conştientizarea valorilor culturale tradiţionale prin publicaţii proprii § Organizarea în parteneriat a festivalurilor pentru tineret, a evenimentelor culturale şi de păstrare a tradiţiilor gastronomice. § Organizarea şi sprijinirea întâlnirilor şi spectacolelor de teatru amator, sprijinirea grupurilor artistice. § Organizarea taberelor de creaţie, foto, actorie, meşteşuguri şi meserii, cu scopul conştientizării valorilor culturale Serviciul Public Salvamont Harghita, prin următoarele proiecte și măsuri: § Continuarea construirii traseelor de ciclism montan şi reabilitarea traseelor turistice şi a traseelor de escaladă. Editura Harghita, prin măsuri precum : § Continuarea redactării publicaţiilor proprii şi promovarea lor pe plan naţional şi internaţional § Lărgirea activităţii Editurii şi distribuţia publicaţiilor proprii în localităţile izolate din judeţ, unde nu a ajuns activitatea Editurii până acum § Promovarea publicaţiilor şi a materialelor de diseminare a activităţii culturale prin platforme online şi mijloace electronice § Organizarea taberelor pentru scriitori şi a conferinţelor ştiinţifice în domeniile de management cultural vizate prin activitatea Editurii § Promovarea literaturii contemporane şi a activităţii tinerilor profesionişti în domeniu, organizarea de concursuri pentru elaborarea reportajelor literare sau tematice § Editarea şi publicarea noilor volume ale seriei Szekely Konyvtăr Editura Hargita Nepe, prin măsuri precum: § Consolidarea activităţii şi rolului în informarea şi consultarea populaţiei a Ziarului "Hargita Nepe" şi a Studioului Harghita § Eficientizarea cheltuielilor de funcţionare al instituţiei, atragerea surselor de finanţare externe şi venituri proprii § Lărgirea programelor privind editarea şi tipărirea publicaţiilor lunare tematice şi cărţilor editate periodic. § Organizarea unor evenimente culturale în comunităţi locale, cu scopul promovării ofertei culturale a instituţiei, precum şi contribuirii la consumul conştient de cultură a populaţiei. Şcoala Populară de Artă din judeţul Harghita, prin măsuri precum: §

o o

o

o

147 / 150



Dezvoltarea activităţilor de formare profesională cultural-artistică a instituţiei, bazată pe nevoile grupelor ţintă vizate completând programele de studii cu module de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale ; § Colaborare cu corurile religioase şi fanfare din judeţ şi organizarea festivalurilor corale ; § Crearea cadrului pentru copii talentaţi pentru a se prezenta publicului din judeţ şi promovarea judeţului prin organizarea participării talentelor la diferite evenimente din ţară şi străinătate în domeniile acoperite de Şcoala Populară de Artă. Biblioteca Judeţeană "Kăjoni Jânos", prin : § Continuarea activităţii de digitalizare a fondului de documente ; § Sprijinirea activităţilor culturale din localităţile mici şi izolate din judeţul Harghita, prin programe de colaborare cu bibliotecile locale, cadre didactice sau organizaţii culturale ; § Prezervarea şi diseminarea valorilor culturale locale şi regionale, prin ofertă variată de lectură, manifestări culturale, activităţi pentru timpul liber ; § Lărgirea funcţiilor de bibliotecă, a funcţiilor de management a bazelor de date ale instituţiei şi realizarea unui portal web cu bazele de date accesibile on-line ; § Iniţierea serviciilor inovatoare de consum cultural, prin promovarea materialului prin format electronic, prin platforme elearning ; § Continuarea programelor de promovare şi stimulare a lecturii, în rândul publicului tânăr ; § Lansarea cooperărilor strategice pe bază de proiecte cu parteneri actuali şi noi instituţii ; § Campanii de promovare tematice cu scopul conştientizării valorilor culturale ; § Contribuţie la identificarea şi listarea valorilor tezaurului cultural al judeţului Harghita. Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea, prin : § Continuarea programului de promovare a artelor vizuale, prin § Continuarea evenimentelor tematice tradiţionale ale instituţiei, cum ar fi întâlnirea bianuală a scriitorilor maghiari din România, sau conferinţa anuală a ziariştilor maghiari din România §

o

o

148 / 150



Program de restaurare şi utilizare al Castelului Lazăr, cu scopul valorificării culturale şi turistice a monumentului, în colaborare cu Fundaţia Sfântul Francisc § Continuarea programelor destinate tinerilor şi tinerilor artişti, prin organizarea universităţii de vară de arte pentru elevi şi studenţi, respectiv crearea din venituri proprii a unui fond de burse, pentru artiştii plastici tineri şi organizarea taberei de corectură pentru elevii talentaţi § Contribuţia la obiectivul Strategiei Culturale a judeţului Harghita privind elaborarea programului intersectorial cultură-turism, prin elaborarea concepţiei turismului cultural pe termen de trei ani şi roiul instituţiei în îndeplinirea acestuia § Sprijinirea consumului conştient de cultură, prin elaborarea şi contribuţia instituţiei la programul ambasador cultural judeţean. § Diseminarea valorilor culturale judeţene prin pregătirea unei propuneri pentru portret cultural din rândul artiştilor plastici locali de rang. § Realizarea brandului cultural Lăzarea, încadrat în brandul cultural regional şi judeţean, în colaborare cu instituţii şi organizaţii, grupuri culturale locale şi din judeţ. § Digitalizarea şi promovarea materialului artistic, a publicaţiilor proprii şi a materialului de arte populare Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, precum : o ADI Harghita: § Pregătirea şi promovarea la toate nivelurile proiecte pentru dezvoltare regională de interes comun în domeniul cultural; § Participarea în parteneriat cu instituţiile din judeţul Harghita în proiecte legate de circuitul cultural internaţional. o ADI Munții Harghita : § Organizarea şi participarea la competiţii sportive specifice. § Identificarea şi amenajarea unor zone turistice cu potenţial pentru a fi incluse în circuitul internaţional al sporturilor de iarnă şi montane, în condiţiile actelor normative. § Desfăşurarea activităţii de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane, realizarea pistelor de biciclete § Desfăşurarea activităţii de amenajare, întreţinere şi management a traseelor şi pârtiilor de schi, respectiv a bazelor aferente altor discipline sportive sau de agrement şi a unor unităţi de cazare montană precum şi coordonarea activităţii acestora §

•

149 / 150



Afilierea la federaţii de profil sau asocierea cu alte asociaţii de profil în vederea constituirii unor federaţii o ADI Călimani – Giurgeu: § Promovarea şi conservarea patrimoniului cultural; § Dezvoltarea pieţelor de produse agro-alimentare, ecologice, meşteşugăreşti şi tradiţionale § Realizarea unui sistem de sprijinire a iniţiativelor culturale, sportive şi de tineret. o ADI „CIOMAD- BALVANYOS": § Identificarea şi amenajarea unor zone cu potenţial turistic pentru a fi incluse în circuitul naţional şi internaţional al sporturilor de iarnă şi de agrement; § Promovarea judeţului prin sport (ciclism), realizare piste pentru cicloturism, desfăşurarea unor activităţi de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane din zona Ciomad-Balvanyos. §

150 / 150

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice

Structura ANEXEI 1: Portofoliul de proiecte sectoriale aferent direcției strategice 1 ......................................................................................................................................................... 6 Obiectiv prioritar 1.1. Dezvoltarea turismului ................................................................................................................................................................................. 6 Axa specifică 1.1.1 Valorificarea potențialului turistic (patrimoniului natural, cultural și construit) ........................................................................................ 6 #1 Lista de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din stațiunile turistice și balneoclimaterice de la nivelul județului .......................... 6 #2 Lista de proiecte de sprijin pentru amenajarea de trasee turistice, căi de acces și locuri de vizitare .................................................................................. 6 #3 Lista de proiecte de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement ...................................................................................................... 7 #4 Lista de proiecte de sprijin pentru perfecționarea resurselor umane în domeniul turismului ............................................................................................ 9 #5 Lista de proiecte de sprijin pentru promovarea turismului prin campanii de marketing ..................................................................................................... 9 #6 Lista de proiecte de sprijin pentru promovarea turismului prin parteneriate la nivel micro-regional ............................................................................... 10 Obiectiv prioritar 1.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic și al silviculturii ............................................................................................................................. 10 Axa specifică 1.2.1 Asigurarea dezvoltării durabile a silviculturii, promotor al dezvoltării economiei rurale din județ ......................................................... 10 #1 Lista de proiecte de sprijin pentru modernizarea drumurilor forestiere ........................................................................................................................... 10 #2 Lista de proiecte de sprijin pentru modernizarea exploatațiilor silvice ............................................................................................................................. 11 #3 Lista de proiecte de sprijin pentru creșterea valorii adăugate a produselor forestiere ..................................................................................................... 11 Axa specifică 1.2.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic, bazată pe produse tradiționale locale care pot să acopere o nișă pe piața națională ............. 11 #1 Lista de proiecte pentru modernizarea infrastructurii agricole (ex. drumuri agricole, sisteme de irigații) ........................................................................ 11 #2 Lista de proiecte pentru finalizarea aplicării fondului funciar la nivelul județului ............................................................................................................. 12 #3 Lista de proiecte pentru modernizarea exploatațiilor agricole .......................................................................................................................................... 12 #4 Lista de proiecte pentru promovarea agriculturii ”verzi” ................................................................................................................................................... 13 #5 Lista de proiecte pentru modernizarea exploatațiilor zootehnice ..................................................................................................................................... 13 #6 Lista de proiecte de dezvoltare a de serviciilor de asistență și dezvoltarea centrelor logistice pentru agricultură ........................................................... 13 #7 Lista de proiecte pentru stimularea grupurilor asociative ................................................................................................................................................. 14 #8 Lista de proiecte de sprijin pentru încurajarea inovării și a cooperării în sectorul agro-alimentar .................................................................................... 14 1 / 52

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Obiectiv prioritar 1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent ....................................................................................................................... 14 Axa specifică 1.3.1 Dezvoltarea și extinderea afacerilor existente și atragerea unor noi investiții ......................................................................................... 14 #1 Lista de proiecte de sprijin pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor agro-industriale de importanță regională și locală ........................ 14 #2 Lista de proiecte pentru sprijinirea afacerilor neagricole ................................................................................................................................................... 15 #3 Lista de proiecte pentru perfecționarea resurselor umane ............................................................................................................................................... 16 #4 Lista de proiecte pentru promovarea antreprenoriatului .................................................................................................................................................. 16 Axa specifică 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și a măsurilor de facilitare a investițiilor ................................................................ 16 #1 Lista de proiecte pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilorde tipul parcuri industriale, incubatoare sau acceleratoare de afaceri .......... 16 Portofoliul de proiecte sectoriale aferent direcției strategice 2 ....................................................................................................................................................... 17 Obiectiv prioritar 2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative ....................................................................................................................................................... 17 Axa specifică 2.1.1 Dezvoltarea capitalului uman și material ................................................................................................................................................... 17 #1 Lista de proiecte dotarea instituțiilor administrației publice cu infrastructură IT modernă și performantă ..................................................................... 17 #2 Lista de proiecte pentru perfecționarea resurselor umane ............................................................................................................................................... 18 #3 Lista de proiecte pentru Implementarea sistemelor de management al calităţii .............................................................................................................. 18 Axa specifică 2.1.2 Eficientizarea și diversificarea serviciilor publice ....................................................................................................................................... 18 #1 Lista de proiecte pentru implementarea soluțiilor tip e-guvernare ................................................................................................................................... 18 #2 Lista de proiecte pentru creșterea calității serviciilor publice ............................................................................................................................................ 19 #3 Lista de proiecte pentru sprijinirea dezvoltării serviciilor publice de transport local ........................................................................................................ 19 Axa specifică 2.1.3Dezvoltarea cooperării regionale și internațională ..................................................................................................................................... 20 #1 Lista de proiecte pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală .................................................................................................. 20 #2 Lista de proiecte pentru sprijinirea derulării proiectelor de cooperare regională și internațională .................................................................................. 20 #3 Lista de proiecte pentru sprijinirea societății civile ............................................................................................................................................................ 21 Portofoliul de proiecte sectoriale aferent direcției strategice 3 ....................................................................................................................................................... 21 Obiectiv prioritar 3.1 Dezvoltarea infrastructurii edilitare și reabilitarea locuințelor ................................................................................................................. 21 2 / 52

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Axa specifică 3.1.1 Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare, etc) .......................................................................................................................... 21 #1 Lista de proiecte pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din mediul urban, de la nivelul județului ........................... 21 #2 Lista de proiecte pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din mediul rural, de la nivelul județului ............................ 22 #3 Lista de proiecte de sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de alimentare și distribuție gaze ......................................................................... 23 #4 Lista de proiecte de sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de electricitate .................................................................................................... 23 Axa specifică 3.1.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport .......................................................................................................................... 24 #1 Lista de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii rutiere orășenești de la nivelul județului .......................................................................................... 24 #2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea rețelei de drumuri comunale din județul Harghita de la nivelul județului .............................................................. 25 Axa specifică 3.1.3 Reabilitarea și modernizarea clădirilor și dezvoltare edilitară .................................................................................................................. 27 #1 Lista de proiecte de dezvoltare și regenerare urbană la nivelul județului ......................................................................................................................... 27 #2 Lista de proiecte de dezvoltare edilitară la nivelul comunelor din județ ........................................................................................................................... 29 #3 Lista de proiecte de reabilitare termică a instituțiilor publice de la nivelul județului ........................................................................................................ 30 #4 Lista de proiecte de reabilitare termică a locuințelor de la nivelul județului ..................................................................................................................... 31 Obiectiv prioritar 3.2. Dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice ........................................................................................................................................ 32 Axa specifică 3.2.1 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate ................................................................................................................................. 32 #1 Lista de proiecte de modernizare a infrastructurii de sănătate de la nivelul județului ...................................................................................................... 32 #2 Lista de proiecte de îmbunătățire a serviciilor publice de sănătate de la nivelul județului ............................................................................................... 33 #3 Lista de proiecte pentru dezvoltarea programelor educaționale în domeniul sănătății, inclusiv pregătirea resurselor umane din domeniu .................. 33 Axa specifică 3.2.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale, inclusiv ajustarea cuplajului cu piața muncii ............................................... 33 #1 Lista de proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale de la nivelul județului ....................................................................... 33 #2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea programelor educaționale ....................................................................................................................................... 36 Axa specifică 3.2.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de protecție socială ..................................................................................................................... 37 #1 Lista de proiecte pentru investiții în infrastructura de locuire (locuinţe sociale) ............................................................................................................... 37 #2 Lista de proiecte pentru investiții în infrastructura socială ................................................................................................................................................ 37 3 / 52

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice #3 Lista de proiecte pentru creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială ....................................................................................................................... 38 #4 Lista de proiecte pentru creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate ................................................................ 39 Axa specifică 3.2.4 Dezvoltarea serviciilor de siguranță a locuitorilor ...................................................................................................................................... 39 #1 Lista de proiecte pentru eficientizarea iluminatului public la nivelul localităților din județul Harghita ............................................................................. 39 #2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea sistemelor de supraveghere video pentru siguranţa spaţiilor publice la nivelul localităților din județul Harghita . 40 #3 Lista de proiecte pentru îmbunătățirea furnizării serviciilor de siguranță publică ............................................................................................................. 40 Obiectiv prioritar 3.3. Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile ......................................................................................................................... 41 Axa specifică 3.3.1 Prezervarea mediului și reducerea riscurilor de poluare ........................................................................................................................... 41 #1 Lista de proiecte pentru infrastructura tehnică de mediu ................................................................................................................................................. 41 #2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale ............................................................................... 41 #3 Lista de proiecte de sprijin pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului natural ......................................................................................... 42 #4 Lista de proiecte de sprijin pentru derularea de programe și acțiuni privind protecția mediului ...................................................................................... 42 Axa specifică 3.3.2Gestionarea eficientă a deșeurilor ............................................................................................................................................................... 42 #1 Lista de proiecte de sprijin pentru managementul deșeurilor ........................................................................................................................................... 42 Axa specifică 3.3.3 Valorificarea resurselor alternative de energie .......................................................................................................................................... 43 #1 Lista de proiecte pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie ................................................................................................................. 43 #2 Lista de proiecte pentru utilizarea surselor regenerabile de energie mai puţin exploatate (biomasă) ............................................................................. 44 #3 Lista de proiecte pentru creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice din mediul urban și rural și sistemele de iluminat public ....................................................................................................................................................................................................................................... 45 Obiectiv prioritar 3.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber ...................................................................................................... 45 Axa specifică 3.4.1 Conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural al județului .............................................................................................. 45 #1 Lista de proiecte pentru reabilitarea, conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural ............................................................................... 45 #2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea și/sau modernizarea de centre culturale, săli de spectacole, muzee și case de cultură ......................................... 46 Axa specifică 3.4.2Dezvoltarea programelor cultural-artistice de promovare a culturii și tradițiilor locale ........................................................................... 48 4 / 52

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice #1 Lista de proiecte pentru organizarea de activități și evenimente culturale și artistice (festivaluri, zilele orașului/ comunei, tabere culturale etc) ......... 48 #2 Lista de proiecte pentru conservarea şi promovarea patrimoniului tradițional, a valorilor culturale și a folclorului autentic .......................................... 49 Axa specifică 3.4.3 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber .......................................................................................................................... 49 #1 Lista de proiecte pentru realizarea și modernizarea infrastructurii destinate petrecerii timpului liber ............................................................................ 49 #2 Lista de proiecte pentru realizarea și modernizarea de parcuri și spații verzi ................................................................................................................... 50 #3 Lista de proiecte pentru organizarea de programe destinate petrecerii timpului liber ..................................................................................................... 50 Axa specifică 3.4.4 Dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale ...................................................................................................... 51 #1 Lista de proiecte pentru sprijinirea extinderii și modernizării facilităților pentru practicarea diverselor sporturi în județul Harghita ............................. 51 #2 Lista de proiecte pentru sprijinirea organizării competițiilor sportive ............................................................................................................................... 52

5 / 52


Portofoliul de proiecte sectoriale aferent direcției strategice 1

Obiectiv prioritar 1.1. Dezvoltarea turismului Axa specifică 1.1.1 Valorificarea potențialului turistic (patrimoniului natural, cultural și construit)

#1 Lista de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din stațiunile turistice și balneoclimaterice de la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Beneficiar

Denumirea proiectului punctual

Buget (lei)

Comuna Voşlăbeni Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec

Dezvoltarea domeniului schiabil- Izvoru Muresului Amenajare stână pentru turism rural Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turistice Extinderea pârtiei de ski, instalații de cablu, tunuri de zăpadă Realizarea unui parc cinegetic natural care include puncte de observare a faunei sălbatice Realizarea studiului de fezabilitate pentru refacerea conexiunii de cale ferată cu ecartament îngust, având scop exclusiv turistic, pe un segment din traseul inițial Borsec - Bilbor - Toplița Extinderea Centrului Wellness din Baile Tusnad Achiziția Lacului Ciucaș și amenajarea turistică a zonei Modernizarea campingului Ecologizarea staţiunii turistice Lacu Roşu şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism – etapa a-II-a: Amenajare domeniu schiabil Suhard - Stațiunea Lacu Roșu

42 080 230

6.

Oraşul Borsec

7. 8. 9.

Orașul Băile Tușnad Orașul Băile Tușnad Orașul Băile Tușnad

10. 11. 12.

Municipiul Gheorgheni Municipiul Miercurea Ciuc Orașul Băile Tușnad

Amenajarea zonei de agrement Suta, reconstruirea trambulinei Suta Dezvoltarea infrastructurii din stațiune balneoclomaterică Băile Tușnad

9 000000 63756090

#2 Lista de proiecte de sprijin pentru amenajarea de trasee turistice, căi de acces și locuri de vizitare Nr. Beneficiar Crt. 1. Comuna Praid 2. Municipiul Topliţa

6 / 52

Denumirea proiectului punctual Înființarea unor trasee turistice noi (zona Bucin: Kisag, Nagyag) Realizarea şi promovarea de trasee turistice înspre Călimani şi Gurghiu

Buget (lei)

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 3. 4. 5. 6.

Beneficiar


Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Oraşul Borsec

Dezvoltarea drumețiilor, aplicarea marcajelor turistice în zonă Lucrări de reamenajare şi modernizare a punctelor de acces la izvoarele de apă minerală publice Amenajarea unui traseu de biciclete în coordonare cu prevederile PUG Sistem de semnalizare/ signaletica cu marcarea unor trasee culturale/de patrimoniu prin panouri explicative: traseu al clădirilor balneare mai importante şi istoricul acestora, proiect şi execuţie panouri; traseu al izvoarelor (incluzând marcarea izvoarele dispărute); proiect şi realizare/execuţie panouri, zone belvedere Finalizarea traseelor de drumeţie / plimbare Crearea unor trasee-piste de biciclete (ruta Praid- Sovata, Praid -Ocna de Sus-Ocna de Jos-Corund) Realizarea unei piste de ciclism pe ruta Gheorgheni – Lacu Roșu Amenajare trasee turistice tematice tip Via Ferrata - Stațiunea Lacu Roșu

Oraşul Borsec

7. Oraşul Borsec 8. Comuna Praid 9. Municipiul Gheorgheni 10. Municipiul Gheorgheni

Buget (lei) 4 382800 219140

#3 Lista de proiecte de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

Beneficiar Municipiul Topliţa Comuna Cîrța Comuna Cîrța Comuna Avrămești Comuna Avrămești Orașul Bălan


Valorificarea izvoarelor mezotermale în baze de tratament Reamenajare "Băile "Madicea" Modernizarea patinoar și infrastructură aferentă (cabinet de medicină, centru de recuperare etc) Dezvoltarea turismului balnear, a infrastructurii turistice de agrement Înființarea de servicii agroturistice (dezvoltarea agroturismului) Amenajare pârtii de ski Amenajarea unui centru/ punct de informare turistică în oraș, la parterul Casei de Cultură sau în alta locație la alegerea CL, Orașul Bălan în parteneriat cu ONG-urile locale Comuna Ciumani Extinderea şi organizarea ospitalităţii de casă (agro-turism) Comuna Ciumani Dezvoltarea servicilor de turism Comuna Ciumani Utilizarea turistică a malului Mureş Comuna Praid Crearea unui centru de informare turistică Municipiul Topliţa Identificarea și dezvoltarea zonelor de interes pentru turismul montan cu caracter activ cu areale de agrement Municipiul Topliţa Finalizare proiect investiții construire bazin înot zona Banffy Municipiul Topliţa Amenajare cascadă apă termală în intravilanul localității Toplița Municipiul Topliţa Încurajarea şi sustinerea înfiinţării de noi structuri turistice Comuna Tulgheş Amenajare pârtie de schi Municipiul Odorheiu Secuiesc Reabilitarea și dezvoltarea integrată a Băilor Szejke Municipiul Odorheiu Secuiesc Reabilitarea observatorului Oraşul Borsec Creșterea atractivității oraşului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural

7 / 52

Buget (lei) 500 000 euro

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54.

Beneficiar


Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Bilbor Comuna Bilbor Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Ditrău Comuna Ditrău Comuna Gălăuțaș Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Mădăraș Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Sântimbru Comuna Sântimbru Comuna Plăieșii de Jos Comuna Sâncrăieni Comuna Meresti Comuna Remetea Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Orașul Bălan Comuna Gălăutaș Comuna Sâncrăieni Comuna Sâncrăieni Comuna Suseni Comuna Mugeni Comuna Mădăraș Comuna Corund Comuna Satu Mare

Centru terapeutic și wellness Băile Soskut Centru de informare și promovare turistică Pârtie de schi în comuna Bilbor Înființarea unei pensiuni agroturistice pe raza comunei Bilbor Piricske zona caselor de vacanţă Sporturi de iarnă şi recreere la Harghita Băi Dezvoltarea infrastructurii turistice agrement și pentru petrecerea timpului liber și utilităților conexe Dezvoltarea de servicii agroturistice (dezvoltare Agroturistică) Construirea și dotarea unei pensiuni turistice în comuna Gălăuțaș Construcția unei pârtii de schi Înființare de locuri de cazare pentru turişti (construcție pensiuni turistice și agroturistice) Dezvoltarea turismului balnear și a infrastructurii turistice de agrement Înființarea de servicii agroturistice (dezvoltarea turismului agroturistic) Construire centru wellness cu băi termale Amenajarea și semnalizarea cărărilor turistice Amenajarea unor cărări turistice tematice Amenajare infrastructura turistică de acces și observare Realizarea unei pârtii de schi Dezvoltarea turismului de vânătoare și a turismului rural Bază de tratament balneo-climaterică în Băile Pucioasa Drumul izvoarelor sărate Reconstrucția și repunerea în funcțiune a băii – stațiune balneoclimaterică Creare și dotare Centru Național de Informare și Promovare Turistică în Municipiul Gheorgheni Creare și dotare Centru Național de Informare și Promovare Turistică în Stațiunea Lacu Roșu Creare Centru de Recreere Outdoor Park la Km. 4 Înființare Muzeu de Alpinism în Stațiunea Lacu Roșu Amenajarea unei pârtii de ski Modernizare bază agrement Amenajare zonă de agrement a băii comunale Borsaros Reabilitarea bazin exterior al băi comunale Borsaros Amenajare trasee de mountain-bike şi enduro în împrejurimile localităţii Liban Dezvoltarea unei zone de agrement și pescuit Amenajare părtii de schi moderne Amenajarea unui centru welness și a unui ștrand în aer liber pe locația băi tradiționale Arcso Dezvoltarea condițiilor și locurilor de cazare

8 / 52

Buget (lei) 4 501 000 8 000 000 1 000 000 2 000 000 4 590000 8 387 114 5 000000 25 000 000 587407 581 934 2 191 400 4 382 800 500 000 200 000 164 549 400 000 1 000000 4 350000 13 800 000 2 000000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Beneficiar Crt. 55. Comuna Lueta 56. Orașul Cristuru Secuiesc 57.

Orașul Cristuru Secuiesc

58. 59. 60. 61. 62.

Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Racu Comuna Ciceu Comuna Mihăileni


Buget (lei)

Reabilitarea taberei de tineret din Băile Chirui Construire centru de recreere Băile sărate Soskut Amenajarea și introducerea în circuitul turistic a versantului Dealul cu vii, singura zonă cu tradiție în plantații viticole din județul Harghita Amenajarea unui traseu de off -road pe Dealul cu cruce, în vederea diversificării potențialului turistic de nișă Reabilitarea unui imobil cu 48 de apartamente în vederea dezvoltării capacității turistice de cazare Integrarea Băilor de apă minerală în turismul local și regional Dezvoltarea agroturismului prin infiintarea unui centru de echitatie Amenajarea zonei lacului de minier pentru scop turistic, recreatie, cutlura

16 876 216

#4 Lista de proiecte de sprijin pentru perfecționarea resurselor umane în domeniul turismului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

Beneficiar


Orașul Borsec Orașul Borsec Comuna Lupeni Comuna Praid

Proiect de formare pentru personal din domeniul turistic Proiect de creștere a capacității furnizorilor de formare în domeniul serviciilor pentru turism din Borsec și regiune Creșterea numărului specialiştilor în turism Organizarea unor programe de formare în domeniul agroturismului

Buget (lei)

#5 Lista de proiecte de sprijin pentru promovarea turismului prin campanii de marketing Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Beneficiar


Comuna Subcetate Comuna Subcetate Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Bilbor Comuna Ciceu Comuna Ditrău Comuna Lupeni Municipiul Gheorgheni

Marketingul localității și website-ul comunei Valorificarea turistică a tradițiilor Valorificarea și promovarea locurilor unde se practică pescuitul sportiv Campania de promovare a monumentelor istorice Promovarea brandului municipiului Odorheiu Secuiesc Dezvoltarea programelor și produselor turistice Promovarea turismului din Cristuru Secuiesc Campanii de promovare a comunei Bilbor din punct de vedere turistic Marketingul localităţii şi marketing turistic Promovarea turistică a localității și elaborarea unei strategii eficiente de marketing Promovarea turistică a comunei pe plan intern și extern Promovarea potențialului turistic în Municipiul Gheorgheni, jud. Harghita

9 / 52

Buget (lei) 20 000 30 000 810 000 997173

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Beneficiar Crt. 13. Racu 14. Danesti


Buget (lei)

Lansarea activitătilor de marketing turistic extins (regional, national, international) Integrarea Băii Dugas în turismul regional

#6 Lista de proiecte de sprijin pentru promovarea turismului prin parteneriate la nivel micro-regional Nr. Beneficiar Crt. 1.

Municipiul Topliţa

2. 3.

Municipiul Topliţa Comuna Ciceu

Denumirea proiectului punctual Elaborarea de proiecte investiționale comune în parteneriat cu alte administrații publice în vederea dezvoltării turismului de agrement Sprijinirea implementării parteneriatelor de promovare a măsurilor active de dezvoltare a turismului de agrement Intensificarea relaţiilor dintre agenţii turistici, marketingul turismului local

Buget (lei)

Obiectiv prioritar 1.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic și al silviculturii Axa specifică 1.2.1 Asigurarea dezvoltării durabile a silviculturii, promotor al dezvoltării economiei rurale din județ

#1 Lista de proiecte de sprijin pentru modernizarea drumurilor forestiere Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

6. 7. 8. 9. 10. 11.

12. 13.

Beneficiar Comuna Praid Comuna Sărmaș Comuna Tulgheş Comuna Zetea


Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier, modernizarea infrastructurii agricole de acces către ferme Dezvoltarea/modernizarea drumurilor forestiere și de exploatație agricolă Reabilitare și modernizare drumuri forestiere Reabilitarea drumurilor forestiere şi de câmp în comuna Zetea Reabilitarea a două drumuri forestiere Câmpu Mare – Groapa Rotundă cu lungime de 3,049 km și Nadășa - Făget cu lungime de Oraşul Borsec 3,545 km Comuna Mădăraș Finalizare drum forestier ce leagă comuna de stațiunea Harghita-Mădăraș Comuna Praid Modernizarea drumurilor forestiere şi agricole Comuna Tomeşti Construirea drumului forestier ce va asigura legătură cu Izvorul Mureşului cu Valea Gârbea din Lunca de Sus Comuna Căpâlniţa Reabilitatea drumurilor forestiere Comuna Sâncrăieni Modernizare drumuri forestiere Comuna Remetea Reabilitarea drumurilor agricole și forestiere Reabilitare drum forestier de la limita de administrare comunei Ciceu/M-Ciuc (Mountain Rest) până la limita de administrare a Comuna Ciceu comunei Ciceu/Siculeni Comuna Sândominic Modernizarea drumurilor forestiere si comunale

10 / 52

Buget (lei) 6 000 000 6 750 000 6 150000 13170000 1 050000


#2 Lista de proiecte de sprijin pentru modernizarea exploatațiilor silvice Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Beneficiar


Comuna Avrămeşti Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Plăieșii de Jos Comuna Ditrău Comuna Ditrău Comuna Lupeni

Exploatarea potențialului local de vegetație forestieră Realizarea gestionării forestiere exemplare Creşterea valorificării economice a suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră Introducerea unui sistem sustenabil de management al pădurilor Exploatarea potențialului local de vegetație forestieră Activități de tipul prima împădurire a terenurilor agricole Exploatarea potențialului local de vegetație forestieră

Buget (lei)

#3 Lista de proiecte de sprijin pentru creșterea valorii adăugate a produselor forestiere Nr. Crt. 1. 2. 3.

Beneficiar


Comuna Gălăuțaș Comuna Lupeni Comuna Remetea

Centru de procesare a fructelor de pădure Înfiinţarea centrelor de colectare, prelucrare și valorificare a produselor forestiere Adunarea și prelucrarea fructelor de pădure

Buget (lei) 500 000 lei 2.195.000,00

Axa specifică 1.2.2 Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic, bazată pe produse tradiționale locale care pot să acopere o nișă pe piața națională

#1 Lista de proiecte pentru modernizarea infrastructurii agricole (ex. drumuri agricole, sisteme de irigații) Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Beneficiar


Comuna Căpâlniţa Comuna Ciumani Comuna Praid Comuna Praid Comuna Subcetate Comuna Voşlăbeni Comuna Satu Mare Comuna Siculeni Comuna Ciceu Comuna Sarmas

Reabilitatea drumurilor agricole Reabilitare drumuri de câmp în comuna Ciumani Modernizarea infrastructurii agricole de acces către ferme Modernizarea drumurilor agricole Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor de exploatare agricolă în comuna Voşlăbeni Construcția și modernizarea drumurilor agricole și forestiere Dezvoltarea producției agricole prin construirea sisteme de irigații Reabilitare drumuri exploatare Reabilitarea drumuri agricole

11 / 52

Buget (lei) 4 500 000 1 240 000 euro 5 000 000 200000 1 400 000


Beneficiar


Comuna Sâncrăieni Comuna Remetea Comuna Remetea Comuna Tomeşti

Modernizare drumuri agricole Comasarea terenurilor Reabilitarea drumurilor agricole Consolidarea si asfaltarea drumului existent pentru utilaje agricole intre Tomesti si Izvoru Muresului

Buget (lei) 6 500000 8 780 001 6.585.000,00

#2 Lista de proiecte pentru finalizarea aplicării fondului funciar la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Subcetate Comuna Ciumani Comuna Ciceu Comuna Praid Comuna Satu Mare Comuna Ciceu

Soluționarea drepturilor de proprietate a terenurilor Înregistrarea în cadastru a terenurilor extravilane Rezolvarea proprietăţilor şi lansarea procesului de comasare Eliberarea titlurilor de proprietate Realizarea împroprietăririlor și acoperirea cu cărți funciare Întocmirea planului parcelar în tarla RET (zonă cu turbă)

10.000,00 120.000,00

#3 Lista de proiecte pentru modernizarea exploatațiilor agricole Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Beneficiar


Comuna Avrămeşti Comuna Avrămeşti Comuna Avrămeşti Comuna Subcetate Comuna Subcetate Oraşul Borsec Comuna Ciceu Comuna Ditrău Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Praid Comuna Siculeni si Composesoratul Csompoly

Creșterea numărului și modernizarea fermelor vegetale, animale și mixte Creșterea nivelului tehnologic al activităților agricole Dezvoltarea sectorului vegetal, zootehnic și apicol Stimularea înființării întreprinderilor agricole, modernizarea lor Buletin informativ agricol Reabilitarea termică şi punerea în funcţiune a unei sere la Borsec Posibilităţile alternative ale utilizării terenului agricol Creșterea numărului și modernizarea fermelor vegetale, animale și mixte Creșterea nivelului tehnologic al activităților agricole Exploatarea cultivării terenurilor agricole (dezvoltarea agriculturii) Creșterea numărului asociațiilor agricole Creşterea numărului şi modernizarea fermelor vegetale, animale şi mixte Înființare fermă de prezentare a metodelor de agricultură locală Măsuri de protecţie a activităţii agricole

12 / 52

Realizare fermă pentru cultivarea ciupercilor și a legumelor

Buget (lei) 12 000 21 914000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 16. 17. 18.

Beneficiar


din Siculeni Comuna Remetea Racu Comuna Frumoasa

Producători locali Finantari nerambursabile pentru tinerii fermieri Achizitionarea utilajelor pentru asociatia producatorilor de lapte

Buget (lei) 878000

#4 Lista de proiecte pentru promovarea agriculturii ”verzi” Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Beneficiar


Comuna Avrămeşti Comuna Avrămeşti Comuna Bilbor Comuna Ditrău Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Lupeni

Exploatarea producției agricole ecologice Dezvoltarea agriculturii organice/ecologice Înființarea de unități de valorificare și prelucrare a produselor bio pe raza comunei Bilbor Exploatarea producției agricole ecologice Dezvoltarea agriculturii organice/ecologice Exploatarea producției agricole ecologice Dezvoltarea agriculturii organice/ ecologice

Buget (lei)

#5 Lista de proiecte pentru modernizarea exploatațiilor zootehnice Nr. Crt. 1 2 3

Beneficiar


Comuna Leliceni Comuna Cozmeni Comuna Lupeni

Revitalizarea sectorului zootehnic, obținerea unui randament sporit la producția de lapte și carne Amenajarea spațiilor pentru deținerea animalelor Creşterea numărului crescătorilor de animale și albine

Buget (lei)

#6 Lista de proiecte de dezvoltare a de serviciilor de asistență și dezvoltarea centrelor logistice pentru agricultură Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Avrămeşti Comuna Bilbor Comuna Cozmeni Comuna Tomeşti Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Sărmaș

Înființare spațiu pentru valorificarea produselor locale și înființarea unei măcelării Înființarea unui centru abatorizare pe raza comunei Bilbor Dezvoltarea capacității de transport și depozitare pentru sectorul cartofilor Înfiinţare centru de valorificare zonală a laptelui dotat cu sistem de muls Realizarea în fiecare sat a zonelor de creștere a animalelor Înființare halei de mulgere comunitară în fiecare sat Înființare mini-abator și unitate de procesare a laptelui

15 000 000

13 / 52


#7 Lista de proiecte pentru stimularea grupurilor asociative Nr. Crt. 1 2 3 4 5

Beneficiar


Comuna Avrămeşti Comuna Avrămeşti Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Praid

Creșterea numărului producătorilor agricoli și a grupurilor de producători agricoli Dezvoltarea de asociații agricole (asociații de agricultori și crescători de animale) Creșterea numărului producătorilor agricoli și a grupurilor de producători agricoli Dezvoltarea producătorilor agricoli și a grupurilor de producători agricoli Sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători prin informare periodică

Buget (lei)

#8 Lista de proiecte de sprijin pentru încurajarea inovării și a cooperării în sectorul agro-alimentar Nr. Crt. 1 2 3

Beneficiar


Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Ciceu Comuna Sărmaș

Acorduri strategice între producători și unități de industrie alimentară Conectarea la cooperativa regională de colectare şi valorificarea produselor agricole Valorificarea produselor locale în turism Formarea unui lanț de valorificare a produselor locale – colțuri cu aceste produse special amenajate în diferitele magazine Incurajarea asociatiei producatorilor de varza - procesator Incurajarea asociatiei producatorilor de catrofi - procesator de fulgi de cartofi

4

Comuna Satu Mare

5 6

Comuna Frumoasa Comuna Frumoasa

Buget (lei)

Obiectiv prioritar 1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent Axa specifică 1.3.1 Dezvoltarea și extinderea afacerilor existente și atragerea unor noi investiții

#1 Lista de proiecte de sprijin pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor agro-industriale de importanță regională și locală Nr. Crt. 1. 2. 3.

Beneficiar

5.

Comuna Avrămeşti Comuna Sărmaș Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc Comuna Cozmeni

6.

Comuna Ditrău

4.

14 / 52

Denumirea proiectului punctual Înființarea centrelor de colectare, prelucrare și valorificare a legumelor și fructelor, respectiv a produselor animale (lapte, carne) Comuna Sărmaș mini-centru de depozitare și logistică Construire piață agroalimentară

Buget (lei) 50.000 E

Construirea complexului Agroalimentar

Dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agricole la nivelul zonei Înființarea centrelor de colectare, prelucrare și valorificare a produselor vegetale (legume și fructe), respectiv a produselor de natură animală (lapte, carne)


Beneficiar


Comuna Lupeni Comuna Sărmaș Comuna Ciceu Comuna Lupeni

Înfiinţarea centrelor de colectare, prelucrare și valorificare a produselor animale (lapte, carne) Amenajare spațiu necesar funcționării unei piețe în Sărmaș Amenajare piață de animale, amenajare pod-basculă (hidmérleg) și construire manej pentru concursuri de echitație Înființarea unui centru de prelucrare legume

Buget (lei) 192 000 450 000

#2 Lista de proiecte pentru sprijinirea afacerilor neagricole Nr. Crt.

Beneficiar

1.

Comuna Avrămeşti

2. 3.

Comuna Leliceni Comuna Leliceni

4.

Comuna Leliceni

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Comuna Leliceni Comuna Subcetate Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Orașul Borsec Orașul Borsec Orașul Borsec Orașul Borsec Comuna Ciceu Comuna Ditrău Comuna Ditrău

16.

Comuna Lupeni

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Comuna Mădăraș Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Remetea Comuna Lunca de jos Comuna Lunca de Sus Comuna Plăieșii de Jos

15 / 52

Denumirea proiectului punctual Creșterea numărului societăților economice și dezvoltarea sectorului serviciilor, construcțiilor, al industriei prelucrătoare, industriei ușoare și alimentare, prelucrarea lemnului, al silviculturii, și al comerțului Încurajarea înființării de întreprinderi mici și mijlocii Stimularea relansării meșteșugurilor tradiționale și a artizanatului Stimularea unor investiții în comună, care să valorifice local stocul de cunoștințe profesionale ale persoanelor care au fost legate de economia urbană Diversificarea activităților Consultanță în dezvoltare rurală Sprijinirea iniţiativelor private pentru realizarea proiectelor de dezvoltare locală Sprijinirea iniţiativelor tinerilor relevante pentru comunitate Fabrica de producere peleţi pentru combustibil Proiect de susținere a noi domenii de producție economică Proiect de creștere a competitivității întreprinzătorilor în turism Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice Sprijinirea IMM-urilor locale Înființare unitate de prelucrare a lemnului pe raza comunei Ditrău Creșterea numărului IMM-urilor, respectiv îmbunătățirea performanțelor economice și tehnice ale celor existente Creșterea numărului start-up-urilor (micro-întreprinderi şi IMM-uri) în domeniul agricol și non-agricol (dezvoltarea firmelor locale) Schimbare destinație clădire publică în vederea închirierii antreprenorilor locali Dezvoltarea activității de prelucrare a lemnului Formarea unui sistem de valorificare a lemnului Valorificarea apelor minerale Sprijin pentru marketingul fabricii de produse lactate in localitate Lunca de Jos Sprijin pentru marketingul fabricii de produse lacatate in localitatea Lunca de Sus Proiecte pentru incurajarea mediului de afaceri

Buget (lei) 30.000 21 950 000


#3 Lista de proiecte pentru perfecționarea resurselor umane Nr. Beneficiar Crt. 1. Orașul Cristuru Secuiesc 2.

Comuna Sărmaș


Buget (lei)

Junior antreprenor Organizare cursuri de management al proiectelor, management, fundraising, marketing pentru reprezentanții ONGurilor prin implicarea specialiștilor

8 000

#4 Lista de proiecte pentru promovarea antreprenoriatului Nr. Beneficiar Crt. 1.

Comuna Avrămeşti

2.

Municipiul Topliţa

3.

Municipiul Topliţa

4.

Municipiul Topliţa

5. 6. 7. 8.

9.

Comuna Ditrău

Municipiul Topliţa Orașul Borsec Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Cîrța

10. Comuna Lupeni


Buget (lei)

Dezvoltarea programelor de promovare, sprijin și de informare cu privire la antreprenoriat, înființarea întreprinderilor (start-up-uri), posibilități de finanțare Elaborarea unui sistem de impozitare la nivelele minime date de lege pentru clădiri şi terenuri destinate activităţilor economice Crearea de facilitați în ceea ce privește costurile și aprobările pentru dezvoltarea de noi activităţi economice Elaborarea unui sistem de taxe stimulativ pentru înființarea întreprinderilor, respectiv facilitatea în ceea ce privește impozitele pe proprietate, costurile și aprobările pentru dezvoltare Realizarea unui ghid de colaborare cu sectorul privat Proiect de susținere pentru mici întreprinzători Ghid pentru atragerea investitorilor - CristInvest Promovarea și susținerea antreprenoriatului Dezvoltarea programelor de promovare, sprijin și de informare cu privire la antreprenoriat, înființarea întreprinderilor (start-up-uri), posibilități de finanțare Dezvoltarea programelor de promovare a activității antreprenoriale

40 000

Axa specifică 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și a măsurilor de facilitare a investițiilor

#1 Lista de proiecte pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilorde tipul parcuri industriale, incubatoare sau acceleratoare de afaceri Nr. Crt.

Beneficiar

1.

Orașul Bălan

2. 3. 4.

Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Orașul Borsec

16 / 52

Denumirea proiectului punctual Intrarea în parteneriat cu proprietarii terenurilor din zona minei pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii unui parc tehnologic/ industrial; fără estimare, funcție de nevoi Înfiinţare parc industrial pe o suprafaţă de 6 hectare Construirea unui incubator de afaceri Dezvoltarea în ”cluster” economic a activităților turistice și agro-alimentare adiacente

Buget (lei)

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Ciceu Comuna Mădăraș Comuna Plăieșii de Jos Municipiul Gheorgheni Orașul Cristuru Secuiesc Municipiul Gheorgheni

Construirea unui parc pentru întreprinderi Amenajare parc industrial pentru investiții greenfield Oferirea de sediu firmelor și identificarea unor centre antreprenoriale Reabilitarea zonei industriale din Municipiul Gheorgheni – Creare de parc industrial Realizare parc industrial Reabilitarea Centrului de Incubare în Afaceri din Municipiul Gheorgheni

13 148 400 4 328 200


Obiectiv prioritar 2.1 Dezvoltarea capacităţii administrative Axa specifică 2.1.1 Dezvoltarea capitalului uman și material

#1 Lista de proiecte dotarea instituțiilor administrației publice cu infrastructură IT modernă și performantă Nr. Crt. 1. 2. 3.

Beneficiar


Orașul Bălan Orașul Bălan Oraşul Borsec

Achiziție software și licențe Achiziție echipamente de calcul și echipamente periferice de calcul (imprimante, copiator, video, video proiector etc.) Realizarea rețelei Internet Implementarea unor instrumente performante de lucru prin achiziţionarea de echipamente IT moderne și software specializat, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor Informatizarea Primăriei comunei Tulgheș Dezvoltarea infrastructurii TIC Sprijin implementare sistemul informatic parcelare planuri Proiect de modernizare a echipamentelor și tehnicii de calcul a Primăriei Dezvoltarea TIC şi dezvoltarea capacităţii de atragere a fondurilor Modernizare infrastructuri rețelei de calculatoare în sediul primăriei

4.

Municipiul Topliţa

5. 6. 7. 8. 9. 10.

Comuna Tulgheş Comuna Subcetate Municipiul Topliţa Oraşul Borsec Comuna Ciceu Comuna Ciceu

17 / 52

Buget (lei) 15.000


#2 Lista de proiecte pentru perfecționarea resurselor umane Nr. Crt.

Beneficiar

1.

Orașul Bălan

2.

Municipiul Topliţa

3. 4.

Oraşul Borsec Comuna Ciceu

5.

Comuna Praid


Buget (lei)

Susținerea activității biroului de proiecte din cadrul Consiliului Local și Primăriei; dezvoltarea de competențe de consultanță pentru scrierea de proiecte, promovarea cererilor de proiecte deschise în comunitate; dezvoltarea de birou distinct în paralel Instruirea funcţionarilor în domenii cheie de administraţie publică (sistemul de achiziţii publice, limbi străine, managementul proiectelor investiţionale, dezvoltarea aptitudinilor de operare pe calculator) Formare profesională continuă pentru personalul Primăriei Dezvoltarea resurselor umane Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar

#3 Lista de proiecte pentru Implementarea sistemelor de management al calităţii Nr. Crt. 1.

Beneficiar


Comuna Praid

Implementarea sistemului de management al calității la nivelul primăriei comunei Praid Implementarea unor soluții/ proceduri de lucru care să conducă la reducerea duratei de livrare a documentelor emise de primărie Eficientizarea proceselor interne ale Primăriei Odorheiu Secuiesc

2.

Municipiul Topliţa

3.

Municipiul Odorheiu Secuiesc

Buget (lei)

Axa specifică 2.1.2 Eficientizarea și diversificarea serviciilor publice

#1 Lista de proiecte pentru implementarea soluțiilor tip e-guvernare Nr. Crt.

Beneficiar

1.

Orașul Bălan

2.

Orașul Bălan

3. 4. 5. 6. 7.

Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Oraşul Borsec Comuna Praid

18 / 52

Denumirea proiectului punctual Realizarea și implementarea unui sistem informatic integrat la nivelul primăriei Orașului Bălan și al primăriei Comunei Sândominic, pentru oferirea de servicii publice electronice cetățenilor și instutițiilor Investiţii în tehnologia informației pentru procesare rapidă a documentaţiilor depuse de investitori, crearea de fluxuri de documente care să permită eliberarea avizelor, autorizaţiilor în termen redus; achiziţie hard, soft şi instruire specifică Includerea unei secţiuni de sugestii şi reclamaţii pe pagina web a primăriei municipiului Toplița Implementarea și dezvoltarea sistemului de E-government în Primăria Odorheiu Secuiesc Proiect de adoptare a unui sistem electronic integrat pentru colectarea taxelor și impozitelor Proiect de adoptare a unui sistem informatizat de gestionare a domeniului public şi privat al Primăriei Creşterea performanţei administraţiei publice locale prin implementarea unor soluţii de tip eguvernare

Buget (lei)

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 8. 9.

Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Remetea Municipiul Gheorgheni

E-administrație Implementarea unei soluţii competitive de E-guvernare în cadrul Consiliului Local Gheorgheni

878 000 2 428 309

#2 Lista de proiecte pentru creșterea calității serviciilor publice Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Beneficiar


Comuna Praid Comuna Sărmaș Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec Comuna Ciceu

Creșterea eficienței activității administrației publice locale Dezvoltarea serviciilor publice și creșterea calității acestora Creșterea capacității operaționale în management public și turistic Creşterea capacităţii Primăriei pentru administrarea infrastructurii turistice Înfiintarea Unităţii de management pentru implementarea proiectelor Dezvoltarea capacităţii administrative Lansarea unui serviciu de informare/sprijin la nivelul comunei în următoarele teme/domenii: înființare firme, atragere fonduri pentru agricultori, atragere fonduri pentru întreprinderi, distribuire noutăți privind politicile UE, noutăți legislative, etc. Achiziționarea utilajelor de întreținere drumuri și deszăpezire

7.

Comuna Sărmaș

8.

9.

10. 11. 12. 13. 14. 15.

Orașul Vlăhița Municipiul Gheorgheni Comuna Ciceu Comuna Cozmeni Comuna Cozmeni Comuna Frumoasa Comuna Leliceni Comuna Sânmartin

Buget (lei) 900 000

Dezvoltarea capacităţii administrative în cadrul Primăriei Municipiului Gheorgheni Achiziție autoturism Dacia Duster 1.5D Dezvoltarea parcului de utilaje pentru reabilitarea drumurilor Achizitionarea utilajelor pentru gospodărirea comunală Achizitionarea utilajelor pentru intretinerea strazilor, santurilor Achizitionarea utilajelor pentru dezapezire,a echipamentelor pentru mentinerea drumurilor Achizitionarea utilajelor pentru intretinerea spatiilor publici

4 908 736 75000

#3 Lista de proiecte pentru sprijinirea dezvoltării serviciilor publice de transport local Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

19 / 52

Beneficiar


omuna Avrămești C M unicipiul Topliţa M unicipiul Topliţa C omuna Lupeni C omuna Praid

Dezvoltarea rețelei de transport public intercomunal și între comunele înconjurătoare Înfiinţarea de noi linii de transport în comun Modernizarea transportului în comun Dezvoltarea și extinderea reţelei de transport public intercomunal şi între comunele înconjurătoare Noi rute de transport Sovata- Praid, Corund-Praid

Buget (lei)


Axa specifică 2.1.3Dezvoltarea cooperării regionale și internațională

#1 Lista de proiecte pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală Nr. Crt. 1. 2.

Beneficiar


Comuna Subcetate Municipiul Topliţa

Editarea și tipărirea unei monografii Organizarea de consultări publice periodice între autorităţiile locale şi mediul de afaceri Întocmirea unui studiu pe domenii din care să rezulte necesitățiile comunei, lista de priorități, programul de investiții Analiza impactului dezvoltării turismului asupra dezvoltării locale Elaborarea strategiei de sport Elaborarea strategiilor sectoriale Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Microregională a Regiunii Odorhei Organizarea unor consultări periodice pentru a identifica nevoile comunităţii Realizarea monografiei comunei Sărmaș Dezvoltarea canalelor de comunicare cu populația locală, editarea și redactarea unui ziar comunal Sprijinirea activitatilor comunale

3.

Comuna Leliceni

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Comuna Praid Comuna Sărmaș Comuna Sărmaș Comuna Tusnad

Buget (lei) 15 000 100 000

#2 Lista de proiecte pentru sprijinirea derulării proiectelor de cooperare regională și internațională Nr. Beneficiar Crt. 1. Comuna Avrămeşti 2.

Orașul Bălan

3.

Comuna Praid

4.

Comuna Praid

5. 6.

Comuna Subcetate Municipiul Topliţa

7.

Municipiul Topliţa

8. 9. 10. 11. 12.

Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec

20 / 52

Denumirea proiectului punctual Creșterea numărului programelor de cooperare și a schimburilor de experiențe între comună și alte localități din străinătate Realizarea unei infrățiri cu un oraș european care are caracteristici similare orașului Bălan / costuri privind susținerea vizitelor de semnarea / adoptarea infrățirii Organizarea schimbului de experiență cu autoritățile locale din România și din alte localități din Uniunea Europeană Inființarea unei asociații de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii și utilităților cu localitățile învecinate Relație de înfrățire cu alte comune din străinătate Valorificarea patrimoniului existent al municipiului (clădiri și terenuri) prin parteneriate publice – private Promovarea parteneriatului public – privat pentru proiecte de mare amploare care să raspundă planului politicilor de dezvoltare urbană Facilitarea interacţiunii dintre întreprinderile existente la nivel judeţean şi cele existente la nivel local Inființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru drumuri cu comunele din zonă Acord de cooperare cu oraşele staţiuni din zonă Întocmirea şi aprobarea Statutului Asociaţiei de cooperare a oraşelor staţiuni din zonă Înfiinţarea Asociaţiei de cooperare a oraşelor staţiuni din zonă

Buget (lei) 5 000 euro

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Beneficiar Crt. 13. Comuna Ditrău

Denumirea proiectului punctual Creșterea numărului programelor de cooperare și a schimburilor de experiențe între comună și alte localități din străinătate

Buget (lei)

#3 Lista de proiecte pentru sprijinirea societății civile Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Beneficiar


Comuna Subcetate Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Ciceu Comuna Praid

Sistem de finanțare pentru ONG-uri locale Campanie CSR Implicarea organizațiilor de tineret în luarea deciziilor Formarea sferei civile active Campanie de promovare a voluntariatului

Buget (lei) 30 000 lei 10 000 lei 10 000 lei


Obiectiv prioritar 3.1 Dezvoltarea infrastructurii edilitare și reabilitarea locuințelor Axa specifică 3.1.1 Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare, etc)

#1 Lista de proiecte pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din mediul urban, de la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Beneficiar


Buget (lei)

Orașul Bălan Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Municipiul Gheorgheni

Reabilitare rețea de canalizare pe strada Florilor Racordare la reţelele centralizate de alimentare cu apă – canalizare a gospodăriilor/imobilelor Extinderea reţelei generale de canalizare pluvială Finalizare proiect de investiții în reabilitarea infrastructurii de apă potabilă și apă uzată în derulare Modernizarea și extinderea staţiei de tratare a apelor Conectarea Băilor Szejke la rețeaua de apă potabilă și canalizare Schimbarea conductelor de aducţiune de apă brută în Municipiul Odorheiu Secuiesc Modernizarea și dezvoltarea rețelei de canalizare pluvială la Sâmbătești Construirea rețelei de canalizare pluvială în cartierul Cserehát Construirea rețelei de canalizare pluvială în strada Éltetőkút Extinderea rețelei de canalizare, dezvoltarea utilităților publice Îmbunătățirea calității apei, modernizarea stației de apă de la Betești Extindere şi modernizare reţea de canalizare menajeră în Municipiul Gheorgheni

1 595 000 2 500 000 11 398 000 2 600 000 3 580 000 4 000 000 2 000 000 16 320 707

21 / 52

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Beneficiar


Buget (lei)

Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Orașul Bălan Orașul Bălan Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc

Extindere şi modernizare reţea de alimentare cu apă în Municipiul Gheorgheni Extindere şi modernizare reţea de alimentare cu apă și canalizare menajeră la Stațiunea Lacu Roşu Reabilitare, modernizare şi extindere sistem de apă şi canalizare Utilare şi modernizare serviciu public apă, canal şi salubritate Extinderea alimentării cu apă și canalizare menajeră la Băile Szejke Racordare canalizare pluvială zona ÉLTETŐKÚT - CSEREHÁT Racordare canalizare pluvială zona Sambatesti

11 350 596 3750000 10 000 000 850000 1 724 903 2 163341 11788382

#2 Lista de proiecte pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din mediul rural, de la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Beneficiar


Comuna Avrămești Comuna Căpâlniţa Comuna Ciumani Comuna Gălăuțaș Comuna Gălăuțaș Comuna Leliceni Comuna Leliceni Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Zetea Comuna Bilbor Comuna Dârjiu

Dezvoltarea și extinderea rețelei de canalizare și apă potabilă Construirea sistemului de canalizare în comuna Căpâlniţa Alimentare cu apă, canalizare Extinderea rețelei de apă și canalizare în comuna Gălăuțaș Dotarea și reabilitarea stației de epurare Terminarea alimentării cu apă potabilă a localitățiilor Realizarea rețelei de canalizare menajeră și realizarea stațiilor de epurare aferente Extinderea rețelei de alimentare cu apă a comunei Extinderea rețelei de canalizare a comunei Extindere reţea de canalizare menajeră în comuna Zetea, satele Zetea şi Subcetate Sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare în comuna Bilbor Înființarea canalizării menajere în cele două sate Identificarea unor noi surse de apă potabilă care să asigure debitul necesar sau racordarea rețelei de apă a satului Mujna la rețeaua deținută de Aqua Nova Harghita SA în comuna Mugeni, sat Lutița Dezvoltarea și extinderea reţelei de canalizare și apă potabilă Dezvoltarea și extinderea reţelei de canalizare și apă potabilă Extindere și finalizare rețea de canalizare Modernizarea staţiei de epurare Modernizarea rețelei de apă și canalizare Extindere Canalizare și Alimentare cu Apă Extindere reţea de apă şi canalizare Extindere reţea de canalizare menajeră în comuna Sancraieni

13.

Comuna Dârjiu

14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Mădăraș Comuna Praid Comuna Plăieșii de Jos Comuna Sarmas Comuna Galautas Comuna Sâncrăieni

22 / 52

Buget (lei) 4 443 724 2 000 000 2 000 000 800 000 euro 2 000 000 euro 4 500 000 5000000 1 100000 2 556 609


Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Sâncrăieni Comuna Sâncrăieni Comuna Mugeni Comuna Lupeni

Reţea de alimentare cu apă în băile „Büdös” comuna Sancraieni Extindere alimentare cu apă Construcția sistemului de colectare și tratare a apei menajere Extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare Extinderea infrastructurii: rețele de canalizare a apei uzate menajere în localitățile Ocna de Sus și Ocna de Jos, comuna Praid, județul Harghita Alimentare cu apă a comunei Praid satele Ocna de Sus și Ocna de Jos Stație de epurare a apei Extinderea rețelei de canalizare Dezvoltarea infrastructurii comunale Construirea sistemului de canalizare și a stației de epurare Dezvoltarea infrastructurii comunale Modernizarea statiei de epurare Realizare sistem de canalizare al comunei Ulies, satele Ulies si Nicolesti Realizare sistem de apă potabilă al comunei Ulies, satele Ulies, Nicolesti Canalizare in satele DÂRJIU ŞI Mujna Înființare reţea de alimentare cu apă

4 692 918 150000 3 000 000 11 000000

26.

Comuna Praid

27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37.

Comuna Praid Comuna Feliceni Comuna Corund Comuna Bradesti Comuna Capilnita Comuna Lunca de jos Comuna Remetea Comuna Ulies Comuna Ulies Comuna Darjiu Comuna Ciucsingeorgiu

10 483 230 4 600000 3 219 000 5 000000 6 000 000 5 000000 20 000 000 3 341 835 3 287775 4 300 000

#3 Lista de proiecte de sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de alimentare și distribuție gaze Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Beneficiar


Comuna Avrămești Comuna Leliceni Municipiul Topliţa Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Mădăraș

Dezvoltarea și extinderea rețelei de gaz metan Continuarea și terminarea lucrărilor de alimentare a localităților cu gaze naturale Sprijin pentru înființare rețea de alimentare cu gaz Dezvoltarea și extinderea reţelei de gaz metan Dezvoltarea și extinderea reţelei de gaz metan Extindere și finalizare rețea de gaze naturale

Buget (lei)

#4 Lista de proiecte de sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de electricitate Nr. Crt. 1. 2. 3.

Beneficiar


Comuna Avrămești Comuna Gălăuțaș Oraşul Borsec

Dezvoltarea și extinderea rețelei de energie electrică Extinderea rețelei de distribuție a energiei electrice în satele Dealu Armanului și Prelucă Trecerea în subteran a tuturor reţelelor de medie tensiune şi a reţelelor de joasă tensiune pe străzile frecvent

23 / 52

Buget (lei) 800 000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt.

Beneficiar


4. 5. 6. 7. 8.

Comuna Lupeni Comuna Praid Comuna Suseni Comuna Corund Comuna Galautas

circulate; construire puncte de transformare Dezvoltarea și extinderea rețelei de energie electrică Electrificarea zonei Bucin Extinderea reţelei de electricitate în satele Liban, Senetea, Heveder Extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică, zona Arcso Extindere reţea electrică în satul Preluca

Buget (lei) 130000 200 000

Axa specifică 3.1.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

#1 Lista de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii rutiere orășenești de la nivelul județului Nr. Beneficiar Crt. 1. Orașul Bălan 2.

Orașul Bălan

3. 4. 5. 6. 7. 8.

9.

Municipiul Topliţa

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

Orașul Bălan Orașul Bălan Orașul Bălan Orașul Bălan Orașul Bălan Municipiul Topliţa

Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec

24 / 52

Denumirea proiectului punctual Reabilitare accese între Strada Florilor și strada 1 Decembrie Refacere poduri și podețe afectate ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice, refacerea unor porțiuni de drum deteriorate Reabilitare primară strada Elie Miron Cristea Modernizare strada Minei Modernizare strada Izvoarelor Reabilitare strada 1 Iunie Lucrări de reparații podețe pe strada Pârâul Minei Modernizare și amenajare străzi Finalizare proiect „Modernizarea străzilor din Municipiul Toplița judeţul Harghita, în vederea dezvoltării căilor de circulaţie” Sprijin pentru proiectul privind realizarea drumului de ocolire a Municipiului Topliţa Amenajare intersecții Amenajare curbe cu vizibilitate redusă Modernizare poduri Amenajare treceri peste calea ferată fără vizibilitate Construirea centurii Construire sens giratoriu pe strada Beclean Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional Reabilitare DN 15 Borsec – Călugăreni – Poiana Largului – Bicaz - Piatra Neamț Reabilitare DN 15 B Poiana Largului – Târgu Neamț

Buget (lei) 1 475 000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Beneficiar Crt. 20. Oraşul Borsec 21. Municipiul Gheorgheni 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

Orașul Bălan Orașul Vlăhița Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Gheorgheni Municipiul Miercurea Ciuc

Denumirea proiectului punctual Finalizare construire DJ 128 – Borsec – Jolotca 12 km inclusiv lucrări de artă Reabilitarea şi modernizarea străzilor: B-Dul Frăţiei, Pompierilor, Dózsa György, Belchiei, Băii, Pescarilor, Selyem, Stejarului, Ady Endre, Aluniş, Biserica Armeană, Márton Áron Reabilitară străzi şi accese Modernizarea strazilor orasului Modernizarea străziilor din zona Taploca Reabilitarea străzii Szász Endre - (finalizare planificată: anul 2014) Reabilitarea străzii Zsögödi Nagy Imre - (finalizare planificată: anul 2014) Modernizarea străziilor din zona Jigodin Realizarea Centurii ocolitoare Construirea drumului de tranzit în Şumuleu

Buget (lei) 21 368 071 5 000000 7 500 000 3 200 000 14 000000 30 679 600

#2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea rețelei de drumuri comunale din județul Harghita de la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Avrămești Comuna Căpâlniţa Comuna Ciumani Comuna Gălăuțaș

Dezvoltarea și extinderea infrastructurii rutiere (drumuri comunale, drumuri de exploatare) Reabilitarea rețelei stradale în comuna Căpâlnița Asfaltare drumuri comunale în comuna Ciumani Modernizare străzi laterale și de legătură către Cimitirul romano-catolic –Sat Prelucă Ranforsare sistem rutier, reparații podețe, șanțuri și trotuare pe DC75 și ranforsare sistem rutier și șanțuri pe drumul comunal neclasificat în comuna Gălăuțaș Reabilitarea căilor de comunicații rutiere atât în exteriorul localităților, cât și în interiorul lor Asfaltarea drumurilor comunale și ale străzilor Modernizare drumuri neclasate Reabilitare și modernizare drumuri comunale Reabilitare poduri și podețe din comună Reabilitare şi asfaltare drum comunal DC 212 Voşlăbeni şi DC 210 Izvoru Mureşului Modernizarea reţelei stradale în satul Zetea Asfaltare drum comunal Suseni Luncă (aproximativ 2 km) pe raza comunei Bilbor Modernizarea căilor de acces de pe raza comunei Bilbor Finalizarea lucrărilor de modernizare a drumurilor comunale DC 76 și DC 77 Inițierea și finalizarea procedurilor legale de transferare a drumului județean DJ174B (Bilbor-Corbu) în administrația locală Dezvoltarea rețelei de drumuri (trotuare, piste de biciclete, străzi, drumuri extravilane)

4 439 514 1 000 000

5.

Comuna Gălăuțaș

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Comuna Leliceni Comuna Praid Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Voşlăbeni Comuna Zetea Comuna Bilbor Comuna Bilbor Comuna Bilbor

16.

Comuna Bilbor

17.

Comuna Cîrța

25 / 52

1 600 000 4 500 000


Beneficiar


Comuna Dârjiu Comuna Dârjiu

Modernizarea drumului comunal care leagă Mujna cu Lutița pentru acces la DJ137 Modernizarea rețelei stradale în comună Reparații capitale pod peste râul Mureș care face legătura cu D.N.12, D.E. 578, DC 72 km 0+000-0+056 în Comuna Gălăuțaș Refacerea și modernizarea drumului comunal DC73 din comuna Gălăuțaș Reabilitarea drumului comunal DC 72, comuna Gălăuțaș Dezvoltare şi extinderea infrastructura rutiere Modernizare și asfaltare drumuri comunale Construire drum de ocolire a comunei Modernizarea infrastructurii rutiere și a trotuarelor Modernizarea și întreținerea podurilor și podețelor de pe teritoriul comunei Construcția drumului ocolitor al comunei Renovarea/modernizarea podurilor Modernizarea drumurilor comunale Modernizarea drumurilor din extravilan Modernizarea rețelei de drumuri în intravilan Construire pod peste râul Olt Reabilitare drum de exploatare Ciceu-Harghita Băi Construire pod peste râul OLT Construire trecere la nivel peste cale ferată Modernizarea rețelei stradale a comunei Tușnad Reabilitarea sistemului rutier în comuna Siculeni Reabilitare și asfaltare Drum Comunal DC 75 în comuna Galautas Reabilitare Drum Comunal DC 72 în comuna Galautas Reabilitarea reţelei stradale a comunei Sâncrăieni Ramforsarea străzii Templom şi Balazsok Amenajare drum DC, drum de legatură între Sancraieni şi Minsentea Construirea unui drum de ocolire Modernizarea străzilor comunale Modernizarea drumurilor din comuna Corund Modernizarea străzilor comunale Modernizarea drumurilor Reabilitarea drumurilor comunale Reabilitarea drumurilor comunale din Ulies, DC30 și DC 31 - DC 30 Nicolesti-Obranesti,DC 31 Nicolesti-Vasileni Reabilitarea drumurilor comunale din Ulies, DC200, DC201, DC202, DC203, DC204, DC205, DC206, DC207 (Daia-

20.

Comuna Gălăuțaș

21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51.

Comuna Gălăuțaș Comuna Gălăuțaș Comuna Lupeni Comuna Mădăraș Comuna Mădăraș Comuna Sărmaș Comuna Sărmaș Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Tomeşti Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Sâncrăieni Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Tusnad Comuna Siculeni Comuna Galautas Comuna Galautas Comuna Sâncrăieni Comuna Sâncrăieni Comuna Sâncrăieni Comuna Mădăraș Comuna Lupeni Comuna Corund Comuna Leliceni Comuna Capilnita Comuna Dealu Comuna Ulies Comuna Ulies

26 / 52

Buget (lei) 1 000 000 3 550 000 3 126 000 2 854 970 2 062000 200 000 000 130000 7116 17 531 200 1 500000 2 576 934 6 254924 855 281 600 000 19 600 000 14 000000 18 400 000 9 360000 5 000 000 10 000000 6 330 828


Beneficiar


52. 53. 54. 55. 56. 57.

Comuna Darjiu Ciucsingeorgiu Danesti Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Sântimbru

Oraseni,Daia-Ighiu,Ulies-Petecu,Petecu-Beia,Ulies-Ighiu,Ulies-Iasu,Ulies-Nicolesti,Ulies-Petecu) Asfaltarea Drumurilor comunale, trotuare Modernizare drumuri comunale şi judeţene Reabilitarea reţelei de drum din comună (23 km) Asfaltarea strazilor Reabilitarea drumurilor comunale Reabilitarea străzilor comunale

Buget (lei) 4 400000

Axa specifică 3.1.3 Reabilitarea și modernizarea clădirilor și dezvoltare edilitară

#1 Lista de proiecte de dezvoltare și regenerare urbană la nivelul județului Nr. Beneficiar Crt. 1. Orașul Bălan 2. Orașul Bălan Municipiul Odorheiu 3. Secuiesc 4. Municipiul Topliţa 5. Municipiul Topliţa 6. Municipiul Topliţa 7. Municipiul Topliţa 8. Municipiul Topliţa 9. Municipiul Topliţa 10. Municipiul Topliţa 11. Municipiul Topliţa 12. Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu 13. Secuiesc Municipiul Odorheiu 14. Secuiesc Municipiul Odorheiu 15. Secuiesc Municipiul Odorheiu 16. Secuiesc

27 / 52

Denumirea proiectului punctual Amenajare parcări / CL Bălan / PT în curs de elaborare Regenerarea urbană a oraşului Bălan Reabilitarea integrată a centrului Creare locuri de parcare şi garare în toate zonele funcţionale ale orașului Amenajarea de piste de biciclete în vederea decongestionării traficului şi încurajării deplasărilor cu bicicleta Amenajare de noi spații verzi Marcarea unor drumuri de biciclete pentru cicloturism Modernizare trotuare Reorganizarea autogării Sprijin pentru modernizarea gării feroviare Amenajare zone pietonale în oraș Conservarea spaţiilor verzi existente

Buget (lei) 8 721 000

Construirea pistelor pentru biciclete pe întregul teritoriu al municipiului

5 000 000

Implementarea sistemului de bikesharing (închiriere biciclete)

5 000 000

Piste pentru biciclete dea lungul Târnavei între localitatea Feliceni și Barajul Zetea Reabilitarea pieței Digital 3 “Zenegödör”

10 000 000 2 172 000


Beneficiar

20. 21. 22. 23.

Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec

24.

Oraşul Borsec

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

Oraşul Borsec Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Orașul Bălan Orașul Bălan Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Odorheiu Secuiesc

17. 18. 19.

34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

28 / 52

Denumirea proiectului punctual Amenajarea spațiilor la intersecția străzilor II. Rákóczi Ferenc și 1 December 1918 Construirea infrastructurii de bază în cartierele aflate la periferia municipiului

3 000 000

Reabilitarea multifuncțională a Pădurii Rotunde

Reamenajarea pieței centrale Amenajare parcări ecologice pentru turişti în coordonare cu prevederi PUG Proiect integrat zona Poiana Mare – zonă de dezvoltare viitoare Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe Realizarea PUZ CP - Zona Centrală a staţiunii Borsec (cu marcarea clădirilor de valoare mare pentru localitate, clădiri care indiferent de faptul ca nu au statut de monument istoric nu vor putea fi supuse nici unui fel de intervenţii în afara celor de refacere şi consolidare) Realizarea Studiului de Fezabilitate în vederea înființării transportului public local verde Modernizarea Pieții Libertății – Spațiu multifuncțional Construirea și modernizarea trotuarelor Susținerea stabilirii în oraș a tinerilor licențiați Pozarea în subteran a reţelelor aeriene edilitare existente Plan Integrat de Dezvoltare a Municipiului Gheorgheni Realizarea sistemului unitar al cadastrului general la nivelul unităţii administrativ – teritoriale Municipiul Gheorgheni Amenajare parcări Reparaţii şi construire de podeţe

Reabilitarea şi regândirea funcţionalităţii centrului istoric al municipiului Odorheiu Secuiesc Revitalizarea cartierului Aleea Copiilor Amenajarea împrejurimii Faza II - (Cimitirul Eroilor) Reabilitarea centrului orașului, Ansamblul urban Piața Libertății - zonă protejată dpdv a monumentelor istorice Realizare pistă pentru bicicliști în orașul Cristuru Secuiesc Proiect integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Miercurea Ciuc Elaborare Planului de mobilitate urbană (PMUD)

Buget (lei)

2 000 000 438 280 39 445200 148.307 800 000 500 000 5 000 000 22 207690 100.000


#2 Lista de proiecte de dezvoltare edilitară la nivelul comunelor din județ Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Beneficiar


Comuna Gălăuțaș Comuna Leliceni Comuna Praid Comuna Subcetate Comuna Tulgheş Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Praid Comuna Praid Comuna Sărmaș Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Suseni Comuna Suseni Comuna Tomeşti

Amenajare spații verzi, trotuare și alee în comuna Gălăuțaș Asigurarea zonelor de dezvoltare a funcțiunii de locuit Modernizarea arhitecturală și peisagistică a spațiilor verzi Reabilitarea și modernizarea pieței comunale Realizarea lucrărilor de cadastru intravilan și extravilan Construirea parcului rezidenţial Ameliorarea lacunelor infrastructurale Îmbunătăţirea aspectului localităţii şi reabilitarea patrimoniului construit Construire case de prăznuire/capelă mortuară Construirea unei case de prăznuire Înfiinţare parcări Îmbunătăţirea aspectului localităţii Sistematizarea centrului comunei Introducerea în subsol al rețelei de cabluri existente Construirea trotuarelor comunale Realizarea unor parcuri de locuit și realizarea de noi suprafețe de locuit (cu caracter de locuință de serviciu) Amenajare parcări comunale Construcția unei piste pentru bicicliști Amenajare pistă de biciclete pe drumul dintre Valea Strâmbă şi Gheorgheni, Suseni - Ciumani Amenajarea de trotuare în Valea Strâmbă pentru a facilita deplasarea şcolarilor în zonă Amenajare trotuare Modernizarea spaţiului aferent gării din comună (iluminare, staţionare peron, facilitarea accesului persoanelor vârstnice/cu deficienţe Amenajare trotuare lângă drumul judeţean DJ 123A şi lângă drumul european E 578 Impământarea conductelor electrice și telefonice Realizarea pistelor pentru biciliști în comuna Siculeni Reabilitarea trotuare Amenajare spații verzi, trotuare și alei în Comuna Galautas Amenjare trotuare Constuirea de troutuare în comuna Corund Impământarea conductelor electrice și telefonice Realizarea sistemului unitar al cadastrului general la nivelul unităţii administrativ – teritoriale Municipiul Gheorgheni Construire capelă în zona Piricske

22.

Comuna Tomeşti

23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.

Comuna Sâncrăieni Comuna Lupeni Comuna Siculeni Comuna Sarmas Comuna Galautas Comuna Feliceni Comuna Corund Comuna Pauleni Ciuc Municipiul Gheorgheni Comuna Ciceu

29 / 52

Buget (lei) 500 000 600 000 680000 2 000 000 1 672621 760 000 2 181 913 1 300000 850 000 4 600 000 148307 300 000


Beneficiar


Comuna Ulies Racu

Construire casă mortuară Construirea trotuarelor pe marginea drumului principal Amenajarea spaţiului central dintre primărie și căminul cultural: asfaltarea spaţiului, desemnarea spaţiilor verzi, amplasarea mobilierului de stradă și a coșurilor de gunoi) Amplasarea unor grădini cu flori în spaţiile publice(sau unor straturi de flori) Piste pentru biciclete Dezvoltarea aeroportului Trotuare, amenajarea parcurilor si pietelor publice Reabilitare trotuarelor in Cozmeni, Lăzărești Dezvoltarea cimitirului existent Construire microhidrocentrala pe paraul Javardi Amenajarea centrului Amenajarea pietei si spatiilor publice Amenajarea parcului Csomortani Actualizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul de microhidrocentrala

35.

Danesti

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46.

Danesti Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Cozmeni Comuna Leliceni Comuna Lunca de jos Comuna Lunca de Sus Comuna Mihăileni Comuna Pauleni Ciuc Comuna Tomeşti

Buget (lei) 190 857

#3 Lista de proiecte de reabilitare termică a instituțiilor publice de la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Beneficiar

Orașul Bălan Comuna Avrămești Orașul Bălan Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc

6.

Oraşul Borsec

7. 8. 9. 10. 11.

Comuna Ditrău Comuna Gălăuțaș Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Municipiul Gheorgheni

12. Comuna Corund

30 / 52

Denumirea proiectului punctual Achiziție mobilier și alte obiecte de inventar Renovarea, modernizarea, extinderea și dotarea clădirilor publice din comună Reabilitare clădire primărie Reabilitare sediu Primărie Renovarea clădirii Primăriei Odorheiu Secuiesc Reamenajarea parterelor clădirilor aflate de-a lungul bdlui 7 Izvoare cu funcțiuni comerciale en-detail și consum (cofetărie, artizanat, etc) Renovarea, modernizarea, extinderea și dotarea clădirilor publice din comună Mansardare, extindere și reabilitare sediu Primărie Renovarea și conservarea clădirilor publice Construcția și modernizarea construcțiilor ce deservesc servicii publice Reamenajarea și mansardarea Clădirii Spitalului vechi în sediu Primărie Centrala termica pe baza de biomasa pentru asigurare incalzirii institutiilor publice (Casa de cultură, sala de sport, Centrul școlar)

Buget (lei) 37 528 990 400 000 8 250410 400000


Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Siculeni Comuna Bradesti Comuna Ulies Comuna Darjiu Racu Comuna Pauleni Ciuc

Construire centrală termică pentru deservirea imobilelor din patrimoniul Comunei Siculeni Construirea unui nou sediu pentru Primărie Reabilitarea sediului primăriei din Ulies, Jud. Harghita Reabilitarea clădirii Primăriei Reamenajare cladirii COOP in comuna Garciu pentru activitati comunale Schimbare de destinatie a grajdului pentru taurine in centru de conferinta

1 110 326 1 400000 300 1 845 994

#4 Lista de proiecte de reabilitare termică a locuințelor de la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

Beneficiar


Orașul Bălan Orașul Bălan Comuna Leliceni Municipiul Topliţa Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc Orașul Borsec Oraşul Borsec Comuna Gălăuțaș Comuna Sărmaș Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Orașul Bălan Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Orașul Borsec Orașul Bălan Orașul Cristuru Secuiesc

Decolmatarea subsolurilor blocurilor de locuit de pe raza orașului Bălan Termoizolare blocuri de locuit Reabilitarea fondului de locuit Reabilitarea termică a blocurilor din oraş cu scopul economisirii resurselor energetice Reabilitare termică a blocurilor de locuințe

31 / 52

Buget (lei) 5000000

Izolarea termică a blocurilor de locuit

15 000 000

Reabilitarea fondului de locuit tradițional Proiect de eficientizare energetică a 201 apartamente în centrul civic Borsec Reabilitare termică blocuri de locuit Reabilitarea blocurilor din comuna Sărmaș Lucrări de intervenţie de reabilitare termică – cart. Florilor bl. nr. 46 Lucrări de intervenţie de reabilitare termică – cart. Florilor bl. nr. 51 Lucrări de intervenţie de reabilitare termică Termoizolarea blocurilor de locuit Reabilitarea termică a blocurilor Reabilitarea termică a instituţiilor publice din Miercurea Ciuc Reabilitarea termică a unui număr de 10 blocuri de locuințe Reabilitarea termică a unui număr de 22 de blocuri de locuințe Reabilitarea termică a 14 blocuri de locuințe

4 000 000 1 467 768 1 693275 17 531 200 10 500000 3 370 750 16 659 360


Obiectiv prioritar 3.2. Dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice Axa specifică 3.2.1 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate

#1 Lista de proiecte de modernizare a infrastructurii de sănătate de la nivelul județului Nr. Beneficiar Crt. 1. Orașul Bălan 2.

Comuna Avrămești

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15.

Comuna Ciumani Comuna Praid Comuna Praid Comuna Subcetate Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec Comuna Cîrța

16. Comuna Ditrău 17. Comuna Gălăuțaș 18. Comuna Lupeni 19. 20. 21. 22.

Comuna Praid Comuna Sărmaș Comuna Suseni Comuna Tomeşti

32 / 52

Denumirea proiectului punctual Lucrări de reabilitare spații din incinta policlinicii Bălan aflate în administrarea Consiliului Local Bălan Extinderea, modernizarea și dotarea cu echipamente a infrastructurii sanitare (renovarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a punctelor sanitare, înființare cabinete medicale și stomatologice, înființare centre sanitare și de intervenție integrată, servicii de ambulanță locală (unități de primiri urgențe), servicii medicale de specialitate) Înfiinţarea unui centru de servicii medicale Extinderea serviciilor medicale de specialitate Îmbunătățirea dotării dispensarului medical Reabilitarea dispensarului uman din localitate Valorificarea izvoarelor mezotermale în baze de tratament Modernizare ambulatoriu Spital Municipal Toplița Centru multifuncțional pentru servicii de sănătate publică și reabilitare / modernizare parc aferent Reabilitarea unităților sanitare ambulatorii prin încălzirea și asigurarea apei calde cu panouri solare Modernizarea alimentării cu apă caldă a spitalului Realizarea unui centru de tratament Centru de tratament alternativ, terapii și alimentație naturistă Proiect de susținere a reabilitării și dotării corespunzătoarea a centrului de ambulanță Amenajare cabinetelor medicale de specialitate pentru medici de specialitate Extinderea, modernizarea și dotarea cu echipamente a infrastructurii sanitare (renovarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a punctelor sanitare, înființare cabinete medicale și stomatologice, înființare centre sanitare și de intervenție integrată, servicii de ambulanță locală (unități de primiri urgențe), servicii medicale de specialitate) Reabilitare și dotare dispensar medical Extinderea și dotarea cu echipamente a infrastructurii sanitare (construire de ambulatorii de specialitate, centre comunitare de intervenție integrată, unități de primiri urgențe, dezvoltarea, extinderea și dotarea cu echipamente a rețelei sanitare existente) Înfiinţarea unui laborator medical de analiză Modernizarea și dotarea infrastructurii sanitare din Sărmaș Modernizarea şi dotarea cabinetului medical şi stomatologic din Suseni Înfiinţare centru de reumatologie, reabilitare şi kinetoterapie

Buget (lei) 14 434 340 1 449 000 1 000 000


Beneficiar


Comuna Plăieșii de Jos Comuna Ciceu Comuna Sarmas Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Mihăileni Comuna Plăieșii de Jos

Centru de permanență și centru medical în Imper Reabilitarea grupului sanitar al clădirii dispensarului medical și schimbare ușă intrare Inființare centru medical Reabilitarea imobilului spital orășenesc, monument de arhitectură (monument istoric clasa B) Modernizarea casa de sanatate, infiintare centru de pediatrie Renovarea centrului medical

Buget (lei) 62 000 260 000

#2 Lista de proiecte de îmbunătățire a serviciilor publice de sănătate de la nivelul județului Nr. Crt. 1 2 3 4 5

Beneficiar


Oraşul Borsec Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Praid

Proiect de susținere a serviciilor medicale de permanență Dezvoltarea serviciilor de sănătate şi îngrijire pentru bolnavi, persoane cu dizabilități, sau populația care trăiește în sărăcie Creșterea serviciilor medicale de specialitate Dezvoltarea de servicii de sănătate şi îngrijire pentru bolnavi, persoane cu dizabilități sau populația care trăiește în sărăcie Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor medicale şi socio-medicale

Buget (lei)

#3 Lista de proiecte pentru dezvoltarea programelor educaționale în domeniul sănătății, inclusiv pregătirea resurselor umane din domeniu Nr. Crt. 1 2 3

Beneficiar


Comuna Avrămești Comuna Praid Comuna Lupeni

Dezvoltare de programe de educare a populației cu privire la viața sănătoasă Program local de promovare a sănătății Dezvoltarea de programe de educare a populației cu privire la viața sănătoasă

Buget (lei)

Axa specifică 3.2.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale, inclusiv ajustarea cuplajului cu piața muncii

#1 Lista de proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale de la nivelul județului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Beneficiar


Comuna Avrămeşti Orașul Bălan Comuna Ciumani Comuna Ciumani Comuna Praid Comuna Praid

Extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a infrastructurii educaționale Crearea unui centru after-school pilot (20 locuri) pentru beneficiarii din oraș în parteneriat cu ONG-urile locale Reabilitare grădiniţă de copii şi realizare creşă de copii în comuna Ciumani Construire grădiniţă de copii cu program normal în comuna Ciumani Dotarea cabinetelor și laboratoarelor școlilor Lărgirea serviciilor de tip after school

33 / 52

Buget (lei)

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39.

Beneficiar


Buget (lei)

Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Voşlăbeni Comuna Zetea Orașul Bălan Orașul Bălan Orașul Bălan Comuna Gălăuțaș Comuna Subcetate Comuna Subcetate Comuna Voşlăbeni Comuna Brădești Comuna Corund Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Comuna Bilbor Comuna Bilbor Comuna Bilbor Comuna Cîrța Comuna Ditrău Comuna Gălăuțaș Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Lupeni Comuna Praid Comuna Sărmaș Comuna Sărmaș

Reabilitare Liceu Teoretic “O.C. Tăslăuanu” Demersuri în vederea înființării unei creșe Demersuri în vederea înființării unei grădinițe cu program prelungit Reabilitarea Școlilor cu clasele I – IV – VI Frumoasa și Putna 2015 Construire salon pentru festivități Dotare cu mobilier a școlilor și grădinițelor Înființare grădiniță cu program prelungit Reabilitare Școala Veche Amenajare şi dotare creşă-Voşlăbeni Construire creşă şi grădiniţă cu program prelungit, sat Zetea Reabilitare Grădinița Licurici (acoperiș, reabilitare termică și amenajare incintă) Reabilitare Grădinița Floarea de Colț (acoperiș, reabilitare termică și amenajare incinta) Reabilitare clădire incintă Școala Generală Geo Bogza Reabilitare grădiniță Gălăuțaș și construire centrală termică Reabilitarea clădirilor instituțiilor locale de învățământ (Liceul Miron Cristea) Organizarea Programului After School în cadrul Liceului Miron Cristea Consolidarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Şcolii Generale Teodor Chindea Construire grădiniță de copii Construire gradiniță cu program prelungit în comuna Corund

477 455 2 000 000 1 000 000 1 800 000 4 486 452

34 / 52

Reabilitarea Liceului Teoretic Tamási Áron

17 969 000

Renovarea și dezvoltarea Grădiniței cu Program prelungit Kipi-Kopi

6 484 000

Dotarea unităților educaționale de pe raza comunei Bilbor cu sisteme de supraveghere video Renovarea și dotarea Școlii Gimnaziale Speciale de pe raza comunei Bilbor Construire, dotare și dare în folosință Centru de Asistenţă după Programul Școlar After School la nivelul comunei Bilbor Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale Extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a infrastructurii educaționale Sistematizare verticală în incinta Școlii gimnaziale Dumitru Gafton din comuna Gălăuțaș Reînoirirea și dotarea clădirilor din sistemul educaţional Extinderea infrastructurii educaționale (dezvoltare creșe, grădinițe cu program prelungit, școli profesionale) Înființare biblioteci Renovarea clădirii şcolilor şi grădiniţelor Construire grădiniță în clădirea care va acorda spațiu căminului de bătrâni Reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirilor școlilor din comuna Sărmaș

1 000 000 800 000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46.

Beneficiar


Comuna Sărmaș Comuna Tomeşti Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos

Extinderea bibliotecii locale, realizare lucrări de extindere (în clădirea actuală), întărirea rolului multifuncțional al bibliotecii Dotarea şcolilor cu laborator de informatică performant Înființarea grădinițelor în fiecare sat Înființarea unei grădinițe cu program prelungit în Plăieșii de Jos Program „After school” în Plăieșii de Sus Inovații locale în ceea ce privește Curiculum la Decizia Școlii Modernizarea școlilor Școala populară de educare a adulților (antreprenoriat, specializare în domeniul agricol, silvicultură, producător ecologic, integrare socială) Modernizarea Liceului Teoretic Salamon Ernő prin consolidarea, reabilitarea şi extinderea Corpului B, respectiv demolarea şi reconstrucţia Corpului C Reabilitarea Grădiniţei Pitypang, Municipiul Gheorgheni Grădinița cu program prelungit Lucrări de reabilitare şi dotare a clădirilor instituţiilor de învăţământ

47.

Comuna Plăieșii de Jos

48.

Municipiul Gheorgheni

49. 50. 51.

56. 57. 58.

Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Orașul Bălan Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Comuna Ciceu Comuna Sarmas Comuna Galautas

59.

Comuna Galautas

60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67.

Comuna Zetea Comuna Sâncrăieni Comuna Mugeni Comuna Mădăraș Comuna Mădăraș Comuna Lupeni Comuna Corund Comuna Corund

52. 53. 54. 55.

35 / 52

Buget (lei) 3 505 740 1 314840 4 505 610 16 000000

Modernizarea, extinderea instituţiilor destinate pentru preşcolari

Construirea unei grădiniţe cu program prelungit

Construire de noi edificii la Grupul Şcolar de Construcţii “Kós Károly” Izolare termică a clădirii Şcolii Generale József Attila din cartierul Tudor Reabilitarea grupului sanitar al clădirii grădiniței Reabilitarea școlilor Sistematizare verticală a incintei Şcolii ,,Dumitru Gafton” Asigurarea planşeului peste etaj şi schimbarea şarpantei şi a învelitorii la Şcoala Generală “Dumitru Gafton” Gălăuţaş, judeţul Harghita Renovarea, extinderea și modernizarea clădirii Liceului Teoretic Dr. Boros Fortunát Extindere Şcoala Generală „Vitos Mozes” din Sancraieni Construirea unei școli primare în satul Lutita Construirea unei școli primare Extinderea grădiniței de copii Inființarea unei grădinițe comunale Construirea unei grădinițe comunale Construirea unei școli generale și a unei grădinițe în satul Atia

22 200 000 44300 500 000 243 000 322 307 160 000 1 545 725 600000 1 750 000 1100000 600 000 3 000 000 5 000000


Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Corund Comuna Leliceni Comuna Sâncrăieni Racu

400 000 740 000 1 500 000

72.

Danesti

73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

Comuna Ciceu Comuna Cozmeni Comuna Lunca de Sus Comuna Lunca de Sus Comuna Plăieșii de Jos Comuna Sânmartin Comuna Sînsimion Comuna Sînsimion Comuna Sântimbru

Renovarea centrului școlar din Corund Construirea unei grădinițe de copii comunale Amenajare centru de pregătire profesională Finalizarea lucrărilor la grădinita din localitate si extindere Dezvoltarea infrastructurii educaţionale, oferind posibilitatea învăţământului post-liceal, specializări pe baza cerinţelor( construirea laboratoarelor necesare pentru învăţământul bazat pe practică), amenajare gradina de practica Loc de joaca pentru copii in curtea gradinitei Reabilitarea școlilor, completarea dotărilor laboratoarelor, atelierelor Achizitionarea dotarilor pentru gradinita Schimbarea acoperisului scolii in Păltiniș-Ciuc Infiintarea programului after scool pentru copii Modernizarea gradinitei Infiintare gradinitei Modernizarea si izolarea scolii Infiintarea programului after scool pentru copii intre 5-10 ani

82.

Comuna Mădăraș

Puț forat pentru încălzirea unităților de învățământ din comună

700.000 euro

#2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea programelor educaționale Nr. Beneficiar Crt. 1.

Orașul Bălan

2.

Comuna Ciumani

3. 4.

Comuna Ciumani Comuna Praid

5.

Municipiul Topliţa

6. 7. 8. 9. 10.

Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Avrămești

36 / 52

Denumirea proiectului punctual Școala de vară pentru elevi și copii, derularea de programe educative pe perioada vacanțelor de vară pentru un grup de minim 50 de copii din localitate; parteneriat cu ONG-urile locale sau regionale Introducerea programelor scolare speciale cu metode pedagogice moderne care implică cunoştinţele locale în programa şcolară a claselor I-IV Educație și învățământ digitală în fiecare clasă, pentru clasele V-VIII Educație și învățământ pentru viață și responsabilizare socială Stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi programe educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ Stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare/ comunităţii Elaborarea strategiei de dezvoltare educațională pe termen mediu Proiect de introducere de noi domenii de pregătire profesională în cadrul grupului școlar Centru de coordonare și formare Creșterea numărului de programe de instruire şi formare profesională pentru tineri, adulţi, şomeri, persoane cu

Buget (lei)

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Beneficiar Crt. 11.

Comuna Ciceu

12.

Comuna Ditrău

13.

Comuna Lupeni

14. 15.

Comuna Praid Comuna Satu Mare


Buget (lei)

dezabilități şi populația de etnie rromă Dezvoltarea învăţământului Creșterea numărului programelor de instruire şi formare profesională dedicate tinerilor, adulţilor, şomerilor, persoanelor cu dezabilități, populației de etnie rromă și întreprinzătorilor locali, respectiv a programelor care vizează prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurie a școlii Creșterea numărului de programe de instruire şi formare profesională pentru tineri, adulţi, şomeri, persoane cu dezabilități şi populația de etnie rromă Organizarea unor programe de formare corelate cu cerinţele pieţei Programe de perfecționare în domeniul agriculturii, precum și programe de reproducere a masei animaliere

Axa specifică 3.2.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de protecție socială

#1 Lista de proiecte pentru investiții în infrastructura de locuire (locuinţe sociale) Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Avrămești Comuna Gălăuțaș Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc Comuna Ditrău Comuna Lupeni Orașul Bălan Orașul Vlăhița

Construire locuinţe și centre sociale pentru populaţia dezavantajată din comuna Avrămești Construire, reabilitare locuințe sociale Construire bloc de locuințe sociale cu 18 apartamente (10 apartamente cu 2 camere și 8 garsoniere) Construirea de locuințe sociale Construire locuinţe și centre sociale pentru populaţia dezavantajată din comuna Ditrău Construirea locuinţelor și centrelor sociale Înființarea de locuințe sociale Construirea de locuințe sociale

2 000 000 4 875 000 1 500 000 6 480000

#2 Lista de proiecte pentru investiții în infrastructura socială Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Beneficiar


Buget (lei)

Orașul Bălan Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc Comuna Cozmeni Comuna Ditrău

Lucrări de reabilitare termică centru de primire în regim de urgență pentru victimele violenței în familie Înființare cantină de ajutor social Înființare centru de zi pentru persoanele vârstnice Creare cămin pentru persoane vârstnice Înființarea unui centru de zi Modernizarea infrastructurii sociale (after-school, Centru îngrijire bătrâni, bucătărie publică) Dezvoltare infrastructură de servicii sociale fără componentă rezidențială (înființare centre de îngrijire de zi,

7 383 000

37 / 52


Beneficiar

8.

Comuna Lupeni

9. 10. 11. 12. 13. 14.


Comuna Praid Comuna Sărmaș Comuna Tomeşti Comuna Tomeşti Comuna Plăieșii de Jos Municipiul Odorheiu Secuiesc

15. Municipiul Odorheiu Secuiesc 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Municipiul Miercurea Ciuc Comuna Sâncrăieni Comuna Sâncrăieni Comuna Simonești Comuna Meresti Comuna Tusnad

centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centru de zi de specialitate pentru formarea și reabilitarea copiilor cu diferite dizabilități, centre de consiliere, și îmbunătățirea sistemului de îngrijire la domiciliu) Dezvoltare infrastructură de servicii sociale fără componentă rezidențială (centre de zi, centre de servicii de recuperare noromotorie de tip ambulatoriu, centru reabilitare și de formare pentru copii cu diferite dizabilități, centre de consiliere) Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoane vârstnice Construirea unei case de bătrâni Înfiinţare centru zonal de îngrijire a vârstnicilor Construirea unui cămin/azil de bătrâni Instituție socială și sanitară: Plăieșii de Sus Construire Centru Social Multifuncțional „CASA BUNICILOR” - Centru social pentru persoane vârstnice prin reamenajarea și reabilitarea unei clădiri existente Construirea unei creşe în cartierul Spicului Construire cămin de zi pentru copii cu program prelungit Construire cămin de zi pentru persoane vârstnice Înființarea unui azil de bătrâni Înființarea unui azil de bătrâni Construirea centrului social

Buget (lei)

1 791840 3.500.000 3000000 650 000 700 000 600000 2 300 000

#3 Lista de proiecte pentru creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială Nr. Crt. 1.

2.

3. 4. 5. 6. 7.

38 / 52

Beneficiar


Comuna Avrămești

Dezvoltare infrastructură de servicii sociale fără componentă rezidențială (înființare centre de îngrijire de zi, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centru de zi de specialitate pentru formarea și reabilitarea copiilor cu diferite dizabilități, centre de consiliere, și îmbunătățirea sistemului de îngrijire la domiciliu)

Dezvoltarea serviciilor de sănătate şi îngrijire pentru bolnavi, persoane cu dizabilități, sau populația care trăiește în sărăcie

Creșterea calității și numărului serviciilor sociale Renovarea și dotarea Centrului de Plasament de pe raza comunei Bilbor Înființarea și dotarea corespunzătoare a unei echipe pentru prestarea de servicii socio-medicale la domiciliu pe raza comunei Bilbor Creşterea calităţii şi a numărului serviciilor sociale oferite în comună Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale

Comuna Avrămești Comuna Praid Comuna Bilbor Comuna Bilbor Comuna Praid Comuna Praid

Buget (lei)


#4 Lista de proiecte pentru creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Beneficiar Oraşul Miercurea Ciuc Comuna Praid Comuna Avrămești Comuna Praid Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Ditrău Comuna Gălăuțaș Comuna Gălăuțaș Comuna Lupeni Comuna Praid Comuna Praid


Buget (lei)

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice

Promovarea importanței școlarizării în rândul populației care reprezintă risc de abandon școlar

Promovarea integrării persoanelor dezavantajate (dezvoltarea programelor de integrare)

Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială Proiect pentru incluziunea rromilor în societate Încurajarea participării civice a tinerilor pentru dezvoltarea comunității

Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

12.000.000

Proiect de susținere a unui club al pensionarilor în cadrul Casei de Cultură

Înființare structură de economie socială

Promovarea integrării persoanelor dezavantajate (dezvoltarea programelor de integrare) Combaterea discriminării și creșterea potențialului de angajare a femeilor din mediul rural Prevenirea și combaterea exploatării copiilor în muncile agricole Promovarea integrării persoanelor dezavantajate (dezvoltare programe de integrare) Voluntar pentru educaţie! - proiect pentru copii dezavantajaţi social Proiect „Vreau la şcoală!”- Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care reprezintă risc de abandon şcolar

1.000.000

Axa specifică 3.2.4 Dezvoltarea serviciilor de siguranță a locuitorilor

#1 Lista de proiecte pentru eficientizarea iluminatului public la nivelul localităților din județul Harghita Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

39 / 52

Beneficiar Comuna Ciumani Comuna Subcetate Oraşul Borsec Comuna Ditrău Comuna Sărmaș Comuna Satu Mare Municipiul Gheorgheni


Buget (lei)

Iluminat public Modernizare iluminat public și supraveghere stradală Proiect de iluminat arhitectural al podului de piatră - emblemă a stațiunii Borsec Dezvoltarea și extinderea rețelei de iluminat public/energie electrică Dezvoltarea/modernizarea sistemului de iluminat public Realizarea iluminatului nocturn al porților secuiești protejate Modernizarea iluminatului public

5 417 140


Beneficiar Comuna Lupeni Municipiul Miercurea Ciuc Comuna Sâncrăieni Racu Comuna Lunca de Sus Comuna Mihăileni


Buget (lei)

Extinderea și modernizare sistemului de iluminat public Îmbunătăţirea sistemului de iluminatului public Reabilitarea iluminatului public Extinderea iluminatului stradal Extinderea iluminatului stradal Extindere iluminatulului public (retea de energie electrica intre Nadejdea si Livezi)

2 000 000 50000

#2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea sistemelor de supraveghere video pentru siguranţa spaţiilor publice la nivelul localităților din județul Harghita Nr. Crt. 1. 2.

Beneficiar


Orașul Bălan Comuna Tulgheş

Implementare sisteme de supraveghere și alarma la efracție la instituțiile de pe raza orașului Bălan Instalare sistem de supraveghere video în toată comuna Achiziţionarea şi instalarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc.) Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor Montare sisteme de supraveghere video pe tot teritoriul oraşului Sistem de supraveghere video a spaţiilor publice din municipiul Miercurea Ciuc Dezvoltarea securitatii publice: camere de supraveghere, politia locala Extinderea securitatea publica - camere de supraveghere

3.

Oraşul Borsec

4. 5. 6. 7. 8.

Comuna Ciceu Municipiul Gheorgheni Municipiul Miercurea Ciuc Comuna Frumoasa Comuna Mihăileni

Buget (lei) 1 533 980 1 350 000

#3 Lista de proiecte pentru îmbunătățirea furnizării serviciilor de siguranță publică Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Beneficiar


Comuna Tulgheş Comuna Gălăuțaș Comuna Bilbor Municipiul Gheorgheni Primaria comunei Zetea Orașul Vlăhița Comuna Ciceu Primaria comunei Mădăraș Primaria comunei Lupeni Racu

Achiziționarea de utilaje pentru intervenții în situații de urgență Reabilitare sediu SVSU și dotări specifice în Comuna Gălăuțaș Dotarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență pentru a interveni eficient în situații de urgență Echiparea Serviciului Public de Situaţii de Urgenţă Centru multifuncțional pentru situații de urgență Creșterea capacității de intervenție în situații de urgență Achiziție autospecială stingere și prevenire incendiu Construirea unei centru de interventii si aparare civila Dotarea pompierilor voluntari Dotarea cu imbracaminte a pompierilor

40 / 52

Buget (lei) 2 000 000 lei 500 000 lei 219.140,00 540.000,00 1.350.000,00 65.000,00 1.310.000,00 350.000,00

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 11. 12. 13. 14. 15.

Beneficiar


Comuna Cozmeni Comuna Cozmeni Comuna Mihăileni Comuna Plăieșii de Jos Comuna Tomeşti

Dezvoltarea infrastructurii pompierilor Dotarea cu echipamente a bazelor operaționale de intervenții în situații de urgență Dotarea pompierilor din Nadejdea (autospecial si echipamente) ATV 4x4 pentru pompieri Dotarea pompierilor: achizitionarea unei ATV cu 4 roti, care este dotat cu stingatoare de incendiu

Buget (lei)

Obiectiv prioritar 3.3. Protecția mediului și valorificarea energiei renegerabile Axa specifică 3.3.1 Prezervarea mediului și reducerea riscurilor de poluare

#1 Lista de proiecte pentru infrastructura tehnică de mediu Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Beneficiar


Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Comuna Ciceu Comuna Praid Municipiul Miercurea Ciuc

Amenajarea plantaţiilor de aliniament şi de protecţie Elaborarea bilanțului energetic Panouri informative despre biodiversitate Măsuri privind protecţia mediului Introducerea unui sistem de control a calităţii mediului Consolidarea iazurilor de steril de la fosta mină de caolin din stațiunea Harghita Băi

Buget (lei) 100 000 35.000.000

#2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale Nr. Beneficiar Crt. 1. Comuna Leliceni 2. Comuna Avrămești 3.

Orașul Bălan

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

41 / 52

Orașul Bălan Comuna Tulgheş Comuna Ditrău Comuna Praid Comuna Plăieșii de Jos Orașul Bălan Comuna Remetea

Denumirea proiectului punctual Lucrări de ameliorare pentru prevenirea unor fenomene de degradare a terenului agricol Dezvoltare sistem de protecție împotriva inundațiilor Lucrări de dirijare a apelor meteorice în sistem rigole şi lucrări apărare împortiva inundațiilor strada Pârâul Fierarilor Lucrări de dirijare a apelor meteorice în sistem rigole și eliminare exces de apă pe strada Florilor Amenajare/corectare torent Pârâul Vărăriei Dezvoltare sistem de protecție împotriva inundațiilor Program de prevenire a inundaţiilor Măsuri de protecție în caz de inundații Îndiguiri maluri Râu Olt şi afluenţi Drenarea apelor pluviale în intravilan și extravilan

Buget (lei) 1 000000 13 170 000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Beneficiar Crt. 11. Municipiul Miercurea Ciuc 12. Orașul Cristuru Secuiesc 13. Comuna Plăieșii de Jos


Buget (lei)

Lucrări și amenajări de protecție împotriva inundațiilor Amenajarea albiei râului Târnava Mare pentru prevenirea eroziunii malurilor și amplasarea unei microhidrocentrale Consolidarea malurilor, zidurilor de sprijini langa pârâu

#3 Lista de proiecte de sprijin pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului natural Nr. Beneficiar Crt. 1. Comuna Bilbor 2. Primaria comunei Remetea 3.


4.

Oraşul Borsec

Denumirea proiectului punctual Valorificarea ariilor protejate existente la nivelul teritoriului comunei Bilbor Reconstrucția ecologică a ariilor protejate Conservarea patrimoniului natural deosebit din zona protejată Lacul Roșu prin combaterea fenomenului de colmatare a acestuia - Stațiunea Lacu Roșu Planul de management al sitului Natura 2000 Topliţa - Scaunul Rotund Borsec identificarea plantelor și a zonelor protejate (cartarea, publicații, informații etc)

Buget (lei) 33.583.000,00 19.722.600,00

#4 Lista de proiecte de sprijin pentru derularea de programe și acțiuni privind protecția mediului Nr. Beneficiar Crt. 1. Bălan Orașul 2.

Orașul Bălan

3. 4.

Comuna Bilbor Comuna Ditrău

Denumirea proiectului punctual Inițierea a două proiecte anuale (primavara și toamna) de ecologizare, sensibilizare la problemele mediului, în parteneriat cu ONG-urile locale Crearea unui eveniment/ manifestări naționale cu impact, periodicitate și identitate - școala de vară de educație montană și ecologică / în parteneriat cu ONG-uri și Salvamont și alți parteneri Campanii de informare și educație ecologică Dezvoltare de programe de educare a populației cu privire la viața sănătoasă și protecția mediului

Buget (lei)

Axa specifică 3.3.2Gestionarea eficientă a deșeurilor

#1 Lista de proiecte de sprijin pentru managementul deșeurilor Nr. Beneficiar Crt. 1. Municipiul Topliţa 2. Comuna Tulgheş

42 / 52

Denumirea proiectului punctual Implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor Organizarea sistemului de colectare selectivă și a posibilităților de reciclare a deșeurilor

Buget (lei)

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Beneficiar


Comuna Avrămești Orașul Bălan Orașul Bălan Oraşul Borsec Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Orașul Bălan

Implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor Reamenajarea platformelor de gunoi Inchidere și ecologizare groapă de gunoi Sistem integrat de management al deşeurilor în Borsec Implementare unui sistem de management integrat al deșeurilor Implementare unui sistem de management integrat al deșeurilor Modernizarea serviciului de salubritate Amenajarea coșurilor de gunoi stradale pe întrega suprafață a comunei Înființarea unor puncte de strângere selectivă a gunoiului menajer Amenajarea platformei gunoi

Buget (lei) 500.000

Axa specifică 3.3.3 Valorificarea resurselor alternative de energie

#1 Lista de proiecte pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie Nr. Crt.

Beneficiar

1.

C omuna Avrămești

2.

Municipiul Topliţa

3. 4. 5.

Municipiul Topliţa Comuna Tulgheş Orașul Bălan

6.

Orașul Bălan

7.

Comuna Ciumani Municipiul Odorheiu 8. Secuiesc Municipiul Odorheiu 9. Secuiesc 10. Oraşul Borsec 11. Oraşul Borsec

43 / 52

Denumirea proiectului punctual Exploatarea posibilităților pentru utilizarea resurselor de energie regenerabilă (de ex. creare parc fotovoltaic, învestiții în producerea de biomasă, etc.) Eficientizarea sistemului termic prin introducerea apei geotermale, ca sursă de încălzire a locuințelor și clădirilor cu diferite funcțiuni Implementarea unui sistem de iluminat ecologic pentru reducerea consumului Îmbunătățirea rețelei de iluminat public și creșterea randamentului energetic la sistemele de iluminat Reabilitare şi eficientizare sistem iluminat public Înlocuirea sau modernizarea instalațiilor de încălzire din clădiri publice cu instalații utilizând energie neconvențională (Montare pompe de căldură sau alte metode alternative la Școala Generală Geo Bogza, Scoala Generală nr.1, Grup Școlar Liviu Rebreanu, Grădiniţe, Primărie, Sala de sport, Casa de cultură) în vederea raționalizării consumurilor energetice Instalarea panourilor solare şi colectoare solare pe acoperişul clădirilor publice care au o orientare spre sud

Buget (lei) 10000000

Dezvoltarea eficienței energetice a sistemului de iluminat public

1 400 000

Exploatarea și utilizarea resurselor de energie regenerabilă pentru centralele termice

2 600 000

Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic al orașului Borsec Valorificarea resurselor regenerabile și identificarea amplasamentelor necesare conform PUG


Beneficiar


Oraşul Borsec Oraşul Borsec Comuna Bilbor Comuna Cîrța

Prospecţiuni pentru identificarea unor surse de ape termale în zona fostei mine Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public utilizând surse regenerabile Reabilitarea și modernizarea instalației de iluminat public (lămpi solare) Promovarea utilizării energiei regenerabile și sprijinirea investițiilor aferente Exploatarea posibilităților pentru utilizarea resurselor de energie regenerabilă, creșterea investițiilor în energie regenerabilă (eoliană, solară, hidro, biomasă, etc.) Exploatarea posibilităţilor pentru utilizarea resurselor de energie regenerabile Extinderea rețelei de iluminat public prin folosirea surselor de energie alternativă Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice Turbina eoliana pentru producerea energiei regenerabile Realizarea iluminatului stradal cu energie regenerabila Instalarea energiei regenerabile a bazei sportive (incalzire, apa) Modernizarea cladirilor publice cu energie regenerabila - panouri solare pentru persoane fizice, pentru pensiuni, scoli, finalizarea edificiului balnear in Budosfurdo Utilizare energie solară la baia tradiţională Borsaros Construirea unei mini hidrocentrale

16. Comuna Ditrău 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Comuna Lupeni Comuna Mădăraș Comuna Praid Comuna Praid Comuna Ciceu Comuna Ciceu Comuna Cîrța

24. Comuna Sântimbru 25. Comuna Sâncrăieni 26. Comuna Mădăraș

Buget (lei) 355.794,00 4.350.000,00

#2 Lista de proiecte pentru utilizarea surselor regenerabile de energie mai puţin exploatate (biomasă) Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Beneficiar


Comuna Mădăraș Comuna Zetea

Producerea energiei termice si eletrice prin biomasa, care pot incalzi si serele Centrală termică pe biomasă în comuna Zetea Centrala termica pe baza de biomasa pentru asigurare incalzirii institutiilor publice (Casa de cultură, sala de sport, Centrul școlar)

Comuna Corund Municipiul Odorheiu Secuiesc Comuna Remetea Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc

44 / 52

Buget (lei) 1.142.000,00 400.000

Centrală termică cu cogenerare pe bază de biomasă lemnoasă

97.104.000,00

Energie alternativă – Realizarea unui centru fotovoltaic, biomasă Centrală termică pe biomasă pentru deservirea instituţiilor de învăţământ Realizarea unei centrale energetice în cogenerara pe biomasă

8.780.000,00 20.000.000,00 0,00


#3 Lista de proiecte pentru creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice din mediul urban și rural și sistemele de iluminat public Nr. Crt.

Beneficiar


1.

Comuna Avrămești

Dezvoltarea eficienței energetice a infrastructurii publice din localitate (inclusiv clădiri publice, locuințe)

2. 3.

Municipiul Topliţa Comuna Ditrău

4.

Comuna Lupeni

5. 6. 7. 8.

Comuna Praid Orașul Bălan Comuna Plăieșii de Jos Orașul Bălan Primaria comunei Pauleni Ciuc Comuna Sînsimion

Reabilitare termică a clădirilor din domeniul public cu scopul economisirii resurselor energetice Dezvoltarea eficienței energetice a infrastructurii publice din localitate (inclusiv clădiri publice, locuințe) Renovarea, modernizarea, extinderea și dotarea clădirilor publice din comună (inclusiv dezvoltarea eficienței energetice a clădirilor și locuințelor publice) Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice Reabilitarea și eficientizarea energetică a clădirilor aflate în patrimoniul public Iluminatul public, eficiență energetică Reabilitarea și eficientizarea sistemelor de iluminat public stradal

9. 10.

Buget (lei)

12.600.000 5.000.000

Extinderea iluminatului stradal si alimentarea cu energie regenerabila

Modernizarea iluminatului public si cladirlori publice cu panouri solare

Obiectiv prioritar 3.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber Axa specifică 3.4.1 Conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural al județului

#1 Lista de proiecte pentru reabilitarea, conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural Nr. Crt. Beneficiar 1. Comuna Zetea 2.

Comuna Avrămești

3.

Comuna Gălăuțaș Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Oraşul Borsec Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Ciceu Comuna Ditrău

4. 5. 6. 7. 8. 9.

45 / 52

Denumirea proiectului punctual Reabilitare Moară de Apă HR-II-m-B-12978 Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea, promovarea și dotarea interioară a monumentelor istorice, obiectivelor turistice Reabilitare monumente istorice Reabilitarea cetății Székely Támadt (monument istoric) Inventarierea şi clasarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu Proiecte de punerea în siguranță, reabilitare și restaurare a clădirilor cu valoare de patrimoniu Conacul Gyárfás: centrul vieții urbane Biserica şi infrastructura bisericii Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea, promovarea și dotarea interioară a monumentelor istorice,

Buget (lei) 450 000 euro 2 000 000 7 182 020

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. Beneficiar 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Denumirea proiectului punctual obiectivelor turistice Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural din localitate (restaurarea, Comuna Lupeni consolidarea, protecția, conservarea, promovarea dotarea interioară a monumentelor istorice) Comuna Lupeni Renovarea și conservarea monumentelor istorice și obiectivelor turistice Restaurarea, protejarea şi consolidarea Muzeului „Tarisznyás Márton” şi restaurarea Conacului Benedek Municipiul Gheorgheni (monument istoric clasa B) Municipiul Miercurea Ciuc Reabilitarea Bisericii Franciscane şi amenajarea împrejurimilor bisericii (Mănăstirea Franciscană - Clasa A) Comuna Cozmeni Reabilitarea monumentelor + construirea unei biserici in Nyergestető Comuna Leliceni Reabilitarea bisericii de categoria A Comuna Sântimbru Reabilitarea Casa Henter - infiintarea centrului de conferinta - monument de categoria A

Buget (lei) 5 995 215

#2 Lista de proiecte pentru dezvoltarea și/sau modernizarea de centre culturale, săli de spectacole, muzee și case de cultură Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Avrămeşti Comuna Gălăuțaș Comuna Subcetate Comuna Tulgheş Comuna Voşlăbeni Comuna Avrămești Municipiul Odorheiu Secuiesc

Reabilitare, modernizare și dotare cămine culturale Dotări cămin cultural comuna Gălăuțaș Înființarea muzeului satului Reabilitare și modernizare cămin cultural Reabilitarea Cămin Cultural-Voșlăbeni Promovarea turistică a localității și înființare de muzeu de sat și case tradiționale

200 000 65 000 1 336 218 1 046 695

8.

Oraşul Borsec

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Comuna Bilbor Comuna Bilbor Comuna Ciceu Comuna Ditrău Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Sărmaș

16.

Comuna Sărmaș

17. 18.

Comuna Capilnita Comuna Ciceu

46 / 52

Creșterea eficienței energetice a Casei de Cultură Extinderea şi promovarea muzeului (locaţia prezentă şi locaţii noi) cu expoziţii despre istoria îmbutelierii apelor minerale, în România şi Europa şi a tratamentelor pe bază de ape minerale cu proprietăţi curative Înființarea și dotarea unui Centru Cultural pentru Copii și Tineret la nivelul comunei Bilbor Înființarea unui Teatru de Vară în comuna Bilbor Amenajarea muzeului satului Reabilitare, modernizare și dotare cămine culturale Înființare muzeul satului și case tradiționale Reabilitare, modernizare și dotare cămine culturale Înființare muzeu al satului, muzeu etnografic care să devină un punct turistic pentru Sărmaș Dezvoltarea de spații comunitare, scenă în aer liber unde se pot organiza diferite evenimente comunitare și culturale Reabilitarea casei de cultură Reabilitare și modernizare sistem încălzire casa de cultură

130 000 lei 4 000 000 3 500 000


Beneficiar


Buget (lei)

Comuna Ciceu Comuna Galautas

Reabilitarea bucătăriei, magaziei și grupului sanitar al casei de cultură Reabilitarea, modernizarea și dotarea Căminului Cultural din Comuna Galautas Etajare corp B, refacere învelitoare corp A, refaţadizare, reparaţii capitale inclusiv instalaţii, reabilitare termică clădire Centrul Cultural Gheorgheni Reabilitarea clădirii Csiki Jatekszin Construire Muzeul Satului (tájház) Reabilitarea, modernizarea și dotarea casei de cultură a orașului Bălan, a clădirii Bogolyvar Inființarea unui muzeu etnografic Reabilitare Cămin Cultural Curtea meșteșugarilor populari Construirea unei case de cultură în satul Valea lui Pavel Înființarea unui muzeu etnografic Reabilitarea căminului cultural Dârjiu Modernizare, reabilitare cămine culturale si dotarea acestora Infiintarea muzeului satului Incurajarea investitiilor parohiale (biserica, cimitir+cladiri parohiale) Reabilitarea casei Udvary din Lazarea si schimbarea destinatiei in casa comunei Reabilitarea caselor comunale, restituirea starii originale Reabilitarea muzeului satului Infiitarea muzeului traditional Reabilitare Casa Dájbukát - înfiintarea centrului instoric Casa Memoriala Nagy István - asociatia este in chirie Infiintare unei scene in aer liber langa sala de sport Modernizarea Casei de cultura: energie regenerabila, scaune, instalatie sonora Renovarea si dotarea caselor de cultura (3 buc.) Reabilitarea Casei Fogarasi si bisericii de categoria B Construirea muzeului ethnografic Digitalizarea Muzeului Reabilitarea interioara a muzeului Mátyás József Reabilitarea casei de cultura Dotarea caminelor de cultura in satul Tusnad Nou, Tusnad Sat si in satul Vrabia

80 000 1 100 000

21.


22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

Municipiul Miercurea Ciuc Comuna Ciceu Orașul Bălan Comuna Sarmas Comuna Sâncrăieni Comuna Corund Comuna Corund Comuna Simonești Comuna Darjiu Ciucsingeorgiu Danesti Danesti Comuna Cozmeni Comuna Cozmeni Comuna Cozmeni Comuna Frumoasa Comuna Frumoasa Comuna Leliceni Comuna Leliceni Comuna Lunca de Sus Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Plăieșii de Jos Comuna Sândominic Comuna Sânmartin Comuna Sânmartin Comuna Tusnad

47 / 52

4 363 000 1 200 000 1 500000 550 000 1 518 365 5 200 000 900 000 350 000 1200000


Axa specifică 3.4.2Dezvoltarea programelor cultural-artistice de promovare a culturii și tradițiilor locale

#1 Lista de proiecte pentru organizarea de activități și evenimente culturale și artistice (festivaluri, zilele orașului/ comunei, tabere culturale etc) Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Beneficiar


Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Ciceu Comuna Praid Comuna Satu Mare Comuna Plăieșii de Jos Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Miercurea Ciuc Oraşul Borsec Comuna Ciceu Comuna Praid

Ciclul de prezentări în cadrul Programului ” De la descălecare până la Uniunea Europeană” Programe de muzică clasică – Orchestra de Cameră Ciuc Festivalul de Jazz Festivalul Muzicii Vechi Diferite festivaluri de film Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF.szereda Festivalul de chitară clasică Târg și expoziție – ex. Expo Ciuc Programele culturale cu ocazia Zilei Lirei Zilele Municipiului Miercurea Ciuc Gala Teatrului Csíki Játékszín Ziua Harghita-Băi Altele – Concerte, expoziții, spectacole culturale, conferințe, diferite concursuri, festivaluri de teatru pentru copii etc. Agenda evenimentelor culturale Realizarea unui program /stagiuni de concerte în sezonul de vară Relansarea evenimentelor speciale şi a festivalurilor tradiţionale (baluri de sezon, seri dansante, etc) Programul ”Talentum” Cristuru Secuiesc Accentuarea zilei satului şi evenimentului organizat cu această ocazie Elaborarea unui program cultural anual complex Elaborarea calendarului de evenimente ale comunei și valorificarea interioară a acestuia Dezvoltarea ansamblului folcloric pentru copii Diferite proiecte culturale, tineret, diferite activități extrașcolare etc. Program culturale în colaborare cu orașe înfrățite Tabere de creaţie pentru artişti plastici Intensificarea vieţii culturale Program pentru spijinirea activităţilor culturale

48 / 52

Buget (lei) 500.000,00 88.000,00 44.000,00 132.000,00


#2 Lista de proiecte pentru conservarea şi promovarea patrimoniului tradițional, a valorilor culturale și a folclorului autentic Nr. Crt. Beneficiar 1. Oraşul Miercurea Ciuc 2. Oraşul Miercurea Ciuc 3. Oraşul Miercurea Ciuc 4. Oraşul Miercurea Ciuc 5. Oraşul Miercurea Ciuc 6. Oraşul Miercurea Ciuc 7. Comuna Avrămești 8. Comuna Ciceu 9. Comuna Ditrău 10. Comuna Satu Mare 11. Comuna Satu Mare

Denumirea proiectului punctual Ziua Celor O Mie de Fete Secuiene Ziua Internațională a Romilor Înmormântarea fărșangului Comemorare 15 martie Comemorarea Martirilor de la Arad Comemorarea Revoluției din 1956 Promovarea meșteșugurilor tradiționale locale Formarea conştientă a integrităţii comunitare şi a identităţii locale Promovarea meșteșugurilor tradiționale locale Promovarea în sânul comunității a ideii de ocrotire și renovare a vechilor case, clădiri agricole tradiționale Reînvierea mișcării “kaláka” - clacă

Buget (lei)

Axa specifică 3.4.3 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber

#1 Lista de proiecte pentru realizarea și modernizarea infrastructurii destinate petrecerii timpului liber Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

Beneficiar


Oraşul Miercurea Ciuc Comuna Praid Municipiul Topliţa Municipiul Topliţa Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Orașul Cristuru Secuiesc

Diferite tabere pentru copii (ex. Potiond – Óbuda, Tiszaújváros) Construirea unor spații de joacă pentru copii Identificarea și dezvoltarea zonelor de interes pentru sporturile de iarnă cu areale de agrement Valorificarea și promovarea locurilor unde se practică pescuitul sportiv

Amenajarea malului Târnava Mare în scopuri de divertisment

5.

6. 7. 8.

9.

Comuna Bilbor

10. 11. 12. 13. 14.

Comuna Lupeni Comuna Praid Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare Comuna Satu Mare

49 / 52

Reconversie funcțională a vechii cariere de travertin pentru transformare în amfiteatru în aer liber Realizarea unui parc de aventură Înființare centru de zi pentru tineri Amenajarea/Reabilitarea actualului spațiu de joacă de pe raza comunei Bilbor și înființarea de noi spații de joacă și spații verzi la nivelul comunei Bilbor Dezvoltarea unui parc wellness Înfiinţare cluburi, centre de recreere Amenajarea unor terenuri de joacă educative Amenajare de spații recreative pentru tineri Amenajarea unui centru multifuncțional pentru tineri în clădirea școlii vechi (fitness, aerobic, sah etc.)

Buget (lei)

450 000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 15. 16. 17. 18. 19.

Beneficiar


Buget (lei)

Municipiul Gheorgheni Municipiul Miercurea Ciuc Orașul Bălan Comuna Mădăraș Comuna Lupeni

Reabilitarea și modernizarea Centrului pentru Tineret Reabilitare cinematograf “Harghita” str. Petofi Sándor nr. 38 Centrul Concordia de resurse pentru tineret Construirea unui centru multifuncțional Amenajarea unui centru multifuncțional

3 067 960 7 120 000 90000 3480 000 600000

#2 Lista de proiecte pentru realizarea și modernizarea de parcuri și spații verzi Nr. Beneficiar Crt. 1. Comuna Avrămești 2.

Oraşul Borsec

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Ditrău Comuna Praid Comuna Sărmaș Comuna Sărmaș Comuna Satu Mare Comuna Suseni Municipiul Gheorgheni Orașul Bălan Orașul Băile Tușnad Comuna Leliceni Comuna Lupeni

Denumirea proiectului punctual Amenajarea spațiilor verzi, a parcurilor, terenurilor de joacă pentru copii Reabilitarea parcurilor componente ale zonei istorice - între str. Carpaţi şi Bdul 7 Izvoare (având la bază planurile originare iniţiale) – cu restaurarea componentelor artistice/monumente de for public-statui, fântâni, etc Amenajarea parcurilor, spațiilor de joacă Amenajarea spațiilor verzi, a parcurilor, terenurilor de joacă pentru copii Amenajare de parcuri, spaţii verzi Dezvoltarea, dotarea și întreținerea de spații verzi Construirea și întreținerea spațiilor de joacă pentru copii și spații de petrecere a timpului liber pentru tineri Amenajarea unor parcuri recreative publice Amenajarea parcurilor şi a centrului comunal Amenajarea unui nou parc civic şi de joacă în Mun. Gheorgheni Amenajare fond spațiu verde Amenajare parcurilor si a locurilor pentru copii Amenajare locului de joaca, amenajarea spatiului public Amenajarea parcurilor de joacă pentru copii, spaţiilor verzi și de agrement

Buget (lei) 100 000 1 016 910 1 488000

#3 Lista de proiecte pentru organizarea de programe destinate petrecerii timpului liber Nr. Crt.

Beneficiar


1.

Comuna Avrămeşti

2.

Oraşul Miercurea Ciuc

Dezvoltarea de programe culturale, de tineret, de sport și pentru petrecerea timpului liber dedicate tuturor categoriilor de vârstă Diferite tabere de creație

50 / 52

Buget (lei)


Axa specifică 3.4.4 Dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale

#1 Lista de proiecte pentru sprijinirea extinderii și modernizării facilităților pentru practicarea diverselor sporturi în județul Harghita Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Beneficiar


Municipiul Topliţa Orașul Bălan Orașul Bălan Comuna Praid Comuna Subcetate Comuna Suseni

Sprijinirea Clubului Sportiv Şcolar în vederea susţinerii educaţiei sportive locale Amenajare incintă sală de sport (parcare și împrejmuire) Amenajare zid de sprijin sală de sport Amenajare teren sport Modernizarea sălii de sport a Liceului Miron Cristea din comuna Subcetate Reabilitarea și modernizarea terenului de sport respectiv clădiriilor vestiarului din comuna Suseni Extinderea infrastructurii sportive - Înființarea unei centre comunitare de agrement și sport în satul Avrămești și înființare baze sportive în satele aparținătoare comunei Înfiinţarea infrastructurii sportive (handbal, aerobic, trasee biciclete etc) Construire teren de fotbal, tribună și vestiare Construire sală polivalentă pentru agrement Reamenajare bază sportivă Construire sală de sport la Școala Gimnazială Orbán Balázs Construire sală de sport în cartierul Cserehát Reabilitarea bazei de sport existente a municipiului Organizarea unui complex de practicare a sporturilor de iarnă în imediata vecinătate a pârtiei de schi Extinderea bazei sportive existente Construirea unei teren de minigolf în Poiana Zânelor Construirea unui centru de echitaţie Înființarea, dotarea și darea în folosință a unei baze sportive pe raza comunei Bilbor Extinderea infrastructurii sportive Extinderea infrastructurii sportive Înfiinţare teren de sport multifuncţional Extindere și modernizare infrastructură sportivă (tenis de masă, tenis de câmp, teren off-road, teren de baschet, popice, teren fotbal, săli sportive) Construire complex sportiv multifuncţional Dezvoltarea infrastructurii aferente sporturilor de iarnă prin reconectarea trambulinelor de schi în circuitul competiţional naţional Sală de sport Voşlăbeni Reabilitarea Patinoarului artificial din Gheorgheni Realizare complex sportiv

7.

Comuna Avrămești

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

Comuna Ciumani Comuna Gălăuțaș Municipiul Topliţa Comuna Tulgheş Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec Oraşul Borsec Comuna Bilbor Comuna Ditrău Comuna Lupeni Comuna Praid

23.

Comuna Satu Mare

24.

Comuna Suseni

25.

Comuna Suseni

26. 27. 28.

Comuna Voşlăbeni Municipiul Gheorgheni Municipiul Gheorgheni

51 / 52

Buget (lei) 395 883 2 100 000 3 000 000 260 000 2 000 000 8 900 000 65 742000

ANEXA 1 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Lista proiectelor punctuale, pe direcții strategice, obiective prioritare și axe specifice Nr. Crt. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

Beneficiar


Buget (lei)

Orașul Bălan Orașul Bălan Municipiul Odorheiu Secuiesc Municipiul Miercurea Ciuc Comuna Galautas Comuna Remetea Comuna Ulies Comuna Sâncrăieni Ciucsingeorgiu Ciucsingeorgiu Comuna Racu Comuna Dănești Orașul Băile Tușnad Comuna Cîrța Comuna Ciceu Comuna Ciucsingeorgiu Comuna Ciucsingeorgiu Comuna Sînsimion Comuna Sântimbru Comuna Tușnad

Construire patinoar în aer liber Amenajarea incintei sălii de sport orășenești Construirea unei Săli de Sport cu piscină și a unui centru de recreere Sala de sport la Şcoala Generală “Petőfi Sándor” Constructie Bază Sportivă în Comuna Galautas Patinoar Realizare sală de gimnastică la Școala Generală Ulies Amenajare teren hochei în comuna Sancraieni Construirea salii de sport acoperita pe terenul propriu Amenajarea unui teren de hochey pe terenul propriu Construirea terenurilor de sport Dezvoltarea terenurilor sportive (amenajare teren langa calea ferata, vestiare, etc..) Schimbarea pardoseliei terenului de sport (pardoseala elastica) Amenajarea terenului intre pationar si teren de fotbal, amenajarea diverselor terenuri de sport Dotarea salii de sport Construirea salii de sport acoperita pe terenul propriu Amenajarea unui teren de hochey pe terenul propriu Construirea salii de sport acoperit Acoperirea terenului de hochei Reamenajare bazei sportive, extinderea cu vestiare, finalizarea terenului de fotbal

150 000 200 000 2 294 000 7 500000 480 000 17 560 000 252287 480 000

#2 Lista de proiecte pentru sprijinirea organizării competițiilor sportive Nr. Beneficiar Crt. 1. Oraşul Miercurea Ciuc 2. Oraşul Miercurea Ciuc 3.

Municipiul Topliţa

4.

Comuna Ciceu

5.

Comuna Ditrău

6. 7.

Comuna Lupeni Comuna Sărmaș

52 / 52


Buget (lei)

Turul Ciclist al ținutului Secuiesc Concurs de atelaje canine Harghita – Băi Promovarea programelor privind sportul pentru toţi, prin cooptarea societăţilor comerciale care să se implice în derularea acestor programe Intensificarea vieţii sportive din comuna Ciceu Dezvoltarea de programe culturale, de tineret, de sport și pentru petrecerea timpului liber dedicate tuturor categoriilor de vârstă Dezvoltare programe culturale, sportive, de tineret, și pentru petrecerea timpului liber Organizare evenimente sportive și competiții la nivel de comună cu scopul sporirii coeziunii sociale

ANEXA 2 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Datele semnificative (inclusiv hărți, tabele, figuri) ce completează analiza situației existente

CUPRINS .......................................................................................................................................... pg. Lista abrevierilor utilizate ................................................................................................................... 3 2. Analiza situației existente ............................................................................................................... 5 2.1 Structura demografică .............................................................................................................. 5 2.1.1 Populația județului ............................................................................................................. 5 2.1.2 Forța de muncă .................................................................................................................. 9 2.2 Economie şi sectorul de activităţi comerciale ........................................................................ 11 2.2.1 Analiza situației economice la nivel de județ ................................................................... 11 2.2.2 Situația sectoarelor economice ....................................................................................... 20 2.2.3 Analiza investițiilor ........................................................................................................... 23 2.2.4 Analiza domeniilor de specializare economică ................................................................ 34 2.3 Agricultură, zootehnie și silvicultură ....................................................................................... 50 2.3.1 Analiza fondului funciar ................................................................................................... 50 2.3.2 Exploatări agricole organizate .......................................................................................... 54 2.3.3 Exploatări zootehnice organizate ..................................................................................... 56 2.3.4 Silvicultura ........................................................................................................................ 57 2.4 Energie, resurse naturale și mediu ......................................................................................... 58 2.4.1 Energie și eficiență energetică ......................................................................................... 58 2.4.2 Resurse naturale şi mediu înconjurător ........................................................................... 61 2.4.3 Gestionarea deșeurilor ..................................................................................................... 70 2.5 Infrastructură și echipare teritorială ....................................................................................... 72 2.5.1 Infrastructura de transport .............................................................................................. 72 2.5.2 Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare ............................................................ 82 2.5.3 Infrastructura tehnico – edilitară ..................................................................................... 90 2.6 Turism ..................................................................................................................................... 95 2.6.1 Resurse de turism ............................................................................................................ 95 2.6.2 Potențialul turistic ............................................................................................................ 99 2.7 Educație și învățământ ........................................................................................................... 99 2.7.1 Infrastructura educațională existentă .............................................................................. 99 2.7.2 Resursele umane din domeniul educației ...................................................................... 100 2.7.3 Situația școlarizării ......................................................................................................... 100 2.7.4 Oferta și cererea de forță de muncă raportată la evoluția sectoarelor economice din județ ........................................................................................................................................ 102

1 / 137


2.8 Sănătate ................................................................................................................................ 103 2.8.1 Infrastructura de sănătate ............................................................................................. 103 2.8.2 Gradul de sănătate al populației .................................................................................... 104 2.9 Social ..................................................................................................................................... 106 2.9.1 Analiza nivelului de trai .................................................................................................. 106 2.9.2 Situaţia persoanelor dezavantajate ............................................................................... 107 2.10 Cultură și culte .................................................................................................................... 110 2.10.1 Analiza domeniului cultură și culte .............................................................................. 110 2.11 Tineret și sport .................................................................................................................... 116 2.11.1 Sport ............................................................................................................................. 116 2.11.2 Tineret .......................................................................................................................... 118 2.12 Capacitate administrativă și mediul asociativ ..................................................................... 120 2.12.1 Structura Consiliului Județean ..................................................................................... 120 2.12.2 Asociații de dezvoltare inter-comunitară ..................................................................... 122 2.12.3 Grupuri de acțiune locală ............................................................................................. 124 2.12.4 Societate civilă (ONG, fundații, composesorate etc) ................................................... 125 2.12.5 Colaborare transfrontalieră ......................................................................................... 127 3. Conceptul de dezvoltare strategică a județului Harghita ........................................................... 129 3.1 Corelarea obiectivelor prioritare ale direcţiilor strategice de dezvoltare cu documentele programatice la nivel european, naţional şi sectorial .................................................................... 129

2 / 137


Lista abrevierilor utilizate ABNPR ADI ANAF ANRE ANT CAEN CDI CJ CL CLLD CNP CPHS CZ DGASPC DJ DN DSP FSE GAL IMM INS ISD ISJ ISU MHC ONG OPA ORC PAC PATJ PDR PFA PIB PMUD PNDR POR POSCCE RPL SA SACET SJ SJU SMURD

3 / 137

Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Agenția Națională de Administrare Fiscală Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Agenţiei Naţionale de Transplant Clasificarea Activităților din Economia Națională Cercetare, dezvoltare și inovare Consiliul Județean Consiliul Local Acţiuni de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii / Community-Led Local Development Cod Numeric Personal Centre de plasament pentru copii cu handicap Centre de zi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Drum Județean Drum Național Direcția de Sănătate Publică Fondul Social European Grup de Acțiune Locală Întreprinderile Mici şi Mijlocii Institutul Național de Statistică Investiţiile străine directe Inspectoratul Școlar Județean Inspectoratul pentru Situații de Urgență Microhidrocentrale Organizație Neguvernamentală Organisme private acreditate Oficiul Național al Registrului Comerțului Politica Agricolă Comună Planul de amenajare a teritoriului județean Plan de Dezvoltare Regională Persoana Fizică Autorizată Produs Intern Brut Planul de mobilitate urbană durabilă Programul Național de Dezvoltare Rurală Programul Operațional Regional Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” Recensământul Populației și Locuințelor Societate pe Acțiuni Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică Spital Județean Spital Județean de Urgență Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare


SRL TEN-T UAT UE UIP

4 / 137

Societate cu răspundere limitată Rețeaua Trans - Europeană de transport / Trans-European Transport Network Unitate Administrativ Teritorială Uniunea Europeană Unitatea de Implementare Proiecte


2. Analiza situației existente 2.1 Structura demografică 2.1.1 Populația județului Demografie Tabel 1: Populația la ultimele recensăminte în jud. Harghita și în Regiunea Centru Recensământ

1992

2002

2011

evoluție 2011/1992 (%)

România

22.810.035

21.680.974

20.121.641

-11.79%

Regiunea de Dezvoltare Centru Județul Harghita

2.701.700 348.335

2.523.021 2.360.805 -12,62% 326.222 310.867 -10,76% Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro

Tabel 2 : Numărul locuitorilor în cele mai mari așezări din jud. Harghita în 2011 Populația orașelor Miercurea Ciuc Odorheiu Secuiesc Gheorgheni Toplița Cristuru Secuiesc Vlăhița Bălan Borsec Băile Tușnad

Comune cu mai mult de 5.000 de locuitori 38.966 Praid 6.502 34.257 Remetea 6.165 18.377 Corund 6.135 13.929 Sîndominic 6.110 9.650 Zetea 5.643 6.898 Joseni 5.536 6.115 Ditrău 5.483 2.585 Lunca de Jos 5.328 1.641 Suseni 5.114 Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro

Figura 1: Evoluția populației județului Harghita pe grupe de vârstă (ani) 350.000 300.000

55.709

58.407

71.116 > 60

250.000 200.000

149.869

160.235

150.000 100.000 50.000 0

60.646 57.742

57.528

25 - 59 172.380

15 - 24 5 - 14

37.894

25.920

47.647 18.827

36.417 16.731

1992

2000

2015

0 - 4

Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro

În perioada dintre 1990-2014, în județul Harghita în majoritatea anilor, rata mortalității era mai mare, decât rata natalității. După 1990, în ultimii 24 de ani s-au născut 93.376 oameni, în timp ce au murit 95.231. La începutul anilor 1990, numărul anual al nașterilor a depășit 4.000, iar în perioadele ulterioare acest număr a scăzut constant.

5 / 137


Harta 1: Densitatea populației la nivelul județului Harghita


6 / 137


Tabel 3 : Numărul nașterilor în perioada 1990-2014 Teritoriu Anul Numărul nașterilor Scădere (%)

Numărul nașterilor în anii 1990 și 2014 Regiunea de Dezvoltare Județul Harghita România Centru 1990 2014 1990 2014 1990 2014 4.966 3.294 36.946 24.101 314.746 185.322 33,67% 34,77% 41,13% Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro

Structura etnică Tabel 4 : Distribuția comunităților etnice în anul 2011 Etnie Localizare Județul Harghita Regiunea de Dezvoltare Centru România

Alte comunități etnice 12,60% 82,89% 1,71% 2,77% 64,41% 30,06% 4,96% 0,37% 88.92% 6,5% 3,29% 1,29% Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro

Română

Maghiară

Romă

În ceea ce privește structura distribuției etnice a populației județului Harghita în perioada 1930-2011, după căderea comunismului, în 20 de ani, numărul etnicilor maghiari a scăzut cu 12,68%, iar populația de români a scăzut cu -19,93%, comunitatea romilor fiind singura care a crescut. Conform ultimului recensământ, comunitatea romilor a crescut cu +28,14% față de recensământul din anul 1992. De asemenea, există diferențe și între populația de etnie română (12,60%) și cei care recunosc limba română ca limba maternă (12,79%). Tabel 5 : Distribuția etnică în județul Harghita între anii 1930-2011 Anul Maghiară Română Romă 1

Alte etnii Total

1930

1956

1966

1977

1992

2002

2011

216.615

245.300

248.886

277.587

295.104

276.038

257.707

24.996

25.694

31.272

44.794

48.948

45.870

39.196

2.702

1.514

1.390

3.228

3.827

3.835

5.326

5.879

1.455

840

698

450

477

8.636

250.194

273.964

282.392

326.310

348.335

326.222

310.867


Aceaste diferențe pot fi explicate ca fiind un efect al modului în care populația de etnie romă, a optat între a recunoaște limba maghiară sau limba română ca limba maternă, dar și prin faptul că la ultimul recensământ a fost posibilă autodeclararea ca secui, situație în care limba maternă este cea maghiară. Astfel, numai 0,35% din populația județului Harghita au declarat limba romă ca limbă maternă, iar 1,71% din populația județului s-a declarat de etnie romă. Analizând în timp evoluția numărului de persoane de etnie romă se constată o creștere 1

ucrainiană, germană, turcească, ruso-lipovană, tătară, sârbo-croato-slovenă, slovacă, bulgară, greacă, evreiască, cehă, poloneză, armeană și altele

7 / 137


pronunțată a acestora, cu aproximativ 39%, conform statisticilor centralizate în urma ultimelor două recensăminte din anul 2002 și anul 2011. Tabel 6 : Distribuția populației după limba maternă

Alte comunități etnice Județul Harghita 12,79% 84,09% 0,35% 2,77% Regiunea de Dezvoltare Centru 64,13% 29,05% 1,43% 5,40% România 85,36% 6,26% 1,22% 7,16% Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 – www.recensamantromania.ro Română

Maghiară

Romă

Migrația populației Figura 2: Diferența dintre numărul persoanelor sosite și plecate din județ (migrație externă)2 8000 7000 6000

Numărul persoanelor sosite

5000 4000

Numărul persoanelor plecate

3000 2000 Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro

Dacă luăm în considerare numărul imigranților și emigranților din județ, numărul emigranților este mult mai mare decât numărul imigranților, astfel între 1991 și 2014, diferența dintre numărul persoanelor sosite în județ și numărul persoanelor plecate din județ este foarte mare, în medie de 350 persoane/an; însă apogeul a fost atins în anul 1990, imediat după Revoluție, atunci când s-a înregistrat o diferență între migrația internă și migrația externă de 2.947 locuitori.

2

În interiorul și în exteriorul țării

8 / 137


2.1.2 Forța de muncă Populația activă Harta 2: Rata populației active3 (%), 2015

Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

3

Rata populației active pe localități în județul Harghita a fost calculată ca proporție între populația în vârstă de 15-64 de ani și populația totală după domiciliu la 1 iulie 2015.

9 / 137


Figura 3 : Categorii de populație după nivelul ocupării și rata de ocupare a forței de muncă în perioada 1990-2014 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0

110

Șomeri (mii)

90 70

Populația ocupată (mii)

50

Populația activă (mii)

30 10

Rata ocupării forței de muncă (%)

-10

Pensionari (mii)


Tabel 7 : Câștigul salarial nominal mediu brut lunar la nivel de județe Recensământ România Regiunea de Dezvoltare Centru Județul Harghita Covasna Bistrita-Nasaud Neamt Maramures Vrancea Vaslui Bihor Salaj Caras-Severin Buzau Teleorman Valcea Satu Mare Botosani Braila Suceava Calarasi Ialomita Hunedoara Giurgiu Alba Bacau Tulcea Mehedinti Dambovita Arad Mures

10 / 137

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

1761

1845

1902

1980

2063

2163

2328

1535

1645

1687

1749

1823

1913

2063

1322 1290 1442 1394 1359 1413 1398 1351 1421 1397 1479 1469 1549 1375 1390 1494 1452 1408 1444 1546 1557 1506 1685 1491 1695 1573 1521 1508

1458 1378 1492 1462 1407 1467 1486 1393 1537 1543 1571 1519 1586 1415 1501 1580 1502 1509 1524 1656 1717 1545 1791 1599 1757 1664 1639 1623

1382 1419 1475 1488 1389 1468 1446 1459 1504 1587 1564 1539 1621 1438 1477 1532 1506 1449 1539 1641 1712 1692 1733 1710 1795 1723 1689 1680

1431 1465 1508 1520 1417 1467 1416 1492 1541 1577 1605 1570 1698 1517 1472 1585 1547 1530 1575 1632 1695 1683 1720 1752 1774 1717 1755 1711

1455 1512 1570 1537 1570 1548 1526 1541 1574 1656 1687 1609 1758 1573 1539 1606 1560 1608 1651 1766 1702 1746 1761 1738 1771 1813 1831 1804

1543 1604 1641 1650 1590 1641 1597 1589 1659 1678 1779 1708 1779 1746 1668 1727 1712 1703 1695 1794 1831 1818 1857 1897 1874 1939 1925 1902

1713 1730 1742 1752 1765 1774 1780 1785 1812 1820 1821 1829 1835 1837 1850 1851 1856 1862 1869 1917 1948 1976 2001 2019 2036 2041 2052 2064


Dolj Olt Constanta Galati Brasov Sibiu Iasi Prahova Gorj Arges Timis Cluj Ilfov Municipiul Bucuresti

1644 1608 1736 1636 1639 1659 1680 1772 2032 1713 1767 1772 2126

1777 1713 1894 1696 1788 1766 1781 1894 2025 1858 1834 1882 2332

1737 1660 1821 1728 1777 1836 1806 1899 2083 1966 1923 1897 2375

1840 1670 1932 1800 1898 1917 1841 1925 2114 2021 2034 2012 2570

1889 1809 1956 1844 2013 1964 1880 2076 2188 2123 2158 2153 2742

2018 1900 2047 1967 2045 2123 2048 2125 2219 2267 2324 2287 2695

2129 2149 2167 2169 2207 2232 2265 2329 2424 2449 2499 2535 2874

2507

2506

2721

2902

3022

3148

3338


2.2 Economie şi sectorul de activităţi comerciale 2.2.1 Analiza situației economice la nivel de județ Tabel 8 : Evoluția competitivității (PIB/loc., milioane lei) Nr. crt. Harghita Regiunea Centru România

2010

2011

5.918,2 59.951,8 533.881,1

2012

2013

6.295,9 6.549,0 6.915,6 61.990,1 67.732,8 70.502,9 565.097,2 595.367,3 637.456 Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2016

Se remarcă o creştere a disparităţilor în cadrul Regiunii Centru, în sensul că rata de creştere a PIB-ului pentru Brașov a fost superioară celorlalte judeţe (județul Brașov fiind pe locul 6 în topul județelor din țară, după Municipiul București), mărindu-se decalajul de dezvoltare dintre acestea. Figura 4: Evoluţia PIB în cadrul Regiunii Centru (mil. lei) REV.2 SEC2010 21.000 19.000 17.000 15.000 13.000 11.000 9.000 7.000 5.000 3.000

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu 2008

11 / 137

2009

2010

2011

2012



Componentele Produsului Intern Brut (PIB) Figura 5: Evoluția productivității muncii (PIB/populația ocupată civilă, lei/loc) 2008-2012 80000 60000 40000 20000 0 2008 România

2009

2010

2011

Regiunea Centru

2012

jud. Harghita


Figura 6: Evoluția ratei de ocupare4 (populația ocupată civilă/populația în vârstă de muncă) 0,700 0,500 0,300 0,100 -0,100

2008 România

2009

2010

2011

Regiunea Centru

2012

jud. Harghita


Evoluția sferei antreprenoriale Figura 7: Evoluția numărului de firme active din județul Harghita în perioada 2010 – 2014 7.600

7.572

7.500 7.400 7.300

7.288

7.200 7.100

7.105

7.048

7.000 6.903

6.900 6.800 2010

2011

2012

2013

2014

Sursa: Site-ul Institutului Național de Statistică – www.insse.ro – interogare INT101O, 2015

4

Rata de ocupare a fost calculată ca raportul dintre populația ocupată civilă și populația în vârstă de muncă.

12 / 137


Tabel 9: Evoluția numărului întreprinderilor active pe sectoare ale economiei

2010 2011 2012 2013 2014 491.805 452.010 472.187 485.082 507.440

România Total

Regiunea CENTRU

59.253

54.304

56.069

57.245

59.124

jud. Harghita

7.572

6.903

7.048

7.105

7.288

296

274

271

292

309

20

22

23

22

22

1.300

1.207

1.245

1.243

1.242

17

15

14

22

25

40

45

44

47

51

847

748

760

756

776

2.568

2.344

2.365

2.353

2.386

405

369

371

382

403

I Hoteluri și restaurante

556

508

517

514

526

J Informații și comunicații

207

180

184

193

212

69

60

70

72

71

L Tranzacții imobiliare

118

108

110

102

111

M Activități profesionale, științifice și tehnice N Activități de servicii administrative și activități de servicii support P Învățământ

608

547

564

574

595

228

215

226

237

251

48

42

46

42

43

Q Sănătate și asistență socială

61

62

69

71

71

R Activități de spectacole, culturale și recreative

68

53

59

69

77

A Agricultură, silvicultură și pescuit B Industria extractivă C Industria prelucrătoare D Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare F Construcții G Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor H Transport și depozitare

K Intermedieri financiare și asigurări

S Alte activități de servicii

116 104 110 114 117 Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, interogare INT101O, 2015

Figura 8: Întreprinderi la 1000 de locuitori după numărul de salariați, anul 2014 0-9 persoane

10-49 persoane

50-249 persoane

250 persoane și peste

0,37 2,14

0,07

0,42 2,34

0,09

0,05 0,36 2,47

20,12

19,53

18,88

ROMÂNIA

R E G I U N E A C E N T R U

JUDEȚUL HARGHITA


13 / 137


Indicatori financiari ai întreprinderilor Figura 9: Structura mediului de afaceri din punct de vedere al numărului de întreprinderi (România - stânga și Jud. Harghita - dreapta)

309; 4%

17471; 3% 101679; 20%

2116; 29%

4864; 67%

388290; 77%

agricultură, silvicultură, pescuit industrie și construcții servicii

agricultură, silvicultură, pescuit industrie și construcții servicii

Sursa: Site-ul Institutului Național de Statistică – www.insse.ro – interogare INT101O, date 2014

În ceea ce priveşte structura cifrei de afaceri, se remarcă faptul că întreprinderile din industrie şi construcţii au o pondere mai importantă în Harghita decât la nivel naţional (29% faţă de 20%). Acest lucru arată că baza economică a judeţului se sprijină mai mult pe industrie decât la nivel naţional, chiar dacă sectorul serviciilor domină. Figura 10: Structura mediului de afaceri din punct de vedere al cifrei de afaceri în România (stânga) și Jud. Harghita (dreapta)

239 ; 3%

36.038 ; 3% 593.796 ; 56%

14 / 137

439.854 ; 41%

agricultură, silvicultură, pescuit industrie și construcții

4.378 ; 53%

3.684 ; 44%

agricultură, silvicultură, pescuit industrie și construcții

Sursa: www.listafirme.ro, date 2014


Figura 11: Evoluţia cifrei de afaceri generată de mediul de afaceri din jud. Harghita (mil. lei) 4.500 4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 500 0

2010

2011

2012

2013

2014

143

172

191

226

246

industrie și construcții

3.452

3.734

3.793

4.237

3.859

servicii

3.987

4.301

4.374

4.342

4.470

agricultură, silvicultură, pescuit

Sursa: prelucrare după date ORC Harghita

Figura 12: Evoluţia profitului generat de mediul de afaceri din jud. Harghita (mii lei) 220.000 170.000 120.000 70.000 20.000 -30.000

2010

2011

2012

2013

2014

6.856

9.061

8.486

11.684

11.765

industrie și construcții

147.614

147.317

156.388

157.117

212.741

servicii

118.928

139.087

142.524

145.512

181.220

agricultură, silvicultură, pescuit

Sursa: prelucrare după date ORC Harghita

Tabel 10: Profitabilitatea și rentabilitatea întreprinderilor din jud. Harghita, anul financiar 2014 Rezultatul din activitatea operațională (ROS, %)

Profit/salariat (lei)

A AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT

4,78

7.901,26

B INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

7,44

21.483,01

C INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

5,02

6.676,49

15 / 137


Rezultatul din activitatea operațională (ROS, %)

Profit/salariat (lei)

0,94

9.070,90

11,44

9.972,15

7,69

12.198,65

2,94

8.357,72

0,05

10.732,75

I HOTELURI ȘI RESTAURANTE

3,25

2.110,44

J INFORMAȚII ȘI COMUNICAȚII

12,26

10.310,99

K INTERMEDIERI FINANCIARE ȘI ASIGURĂRI

17,24

19.835,22

L TRANZACȚII IMOBILIARE

17,95

25.231,30

M ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE N ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ȘI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT O ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC P ÎNVĂȚĂMÂNT

20,71

18.380,94

7,78

5.386,38

0,00

0,00

7,48

8.541,90

Q SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

8,18

7.513,24

R ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE

3,40

10.256,51

S ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII

8,55

6.546,07

TOTAL

4,73

8.135,01

D PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER CONDIȚONAT E DISTRIBUȚIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, ACTIVITĂȚI DE DECONTAMINARE F CONSTRUCȚII G COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR H TRANSPORT ȘI DEPOZITARE

Sursa: baza de date ORC, jud. Harghita, 2015

Figura 13: Profitabilitatea și rentabilitatea întreprinderilor din jud. Harghita, anul financiar 2014 30.000 20,71

20

25.000

17,95 17,24

20.000

15 12,26

11,44

15.000

10

5

4,78

7,78

7,69

7,44

0,94 0

2

8,55

8,18

5,02

4

6

profit/salariat (lei)

8

0,05

10

12

14

0,00 16

18

10.000 5.000

3,40

3,25

2,94 0

7,48

20

0

Rezultatul din activitatea operațională (ROS, %)


16 / 137


Populația ocupată / rata șomajului Harta 3: Rata șomajului5 (%), 2015


5

Rata șomajului reprezentată pe harta județului Harghita a fost calculată ca proporția între șomerii înregistrați la sfârșitul lunii noiembrie 2015 și populația în vârstă de 15-64 de ani după domiciliu la 1 iulie 2015.

17 / 137


Figura 14: Evoluția ratei șomajului 2008-2014 12 10,5

10

8,8

8 6

6,5

6,5

7,3

7 6

4 2 0 2008

2009

2010

România

2011 Regiunea Centru

2012

2013

2014

jud. Harghita


18 / 137


Concentrarea mediului de afaceri Harta 4: Concentrarea activității economice în județul Harghita (agenți economici / 1.000 loc)

Sursa: Prelucrarea pe baza datelor I.N.S.S.E.

19 / 137


2.2.2 Situația sectoarelor economice Tabel 11: Contribuția domeniilor economice în județul Harghita după cifra de afaceri și număr de societăți CA 2014 % Nr. DOMENIU ECONOMIC (lei) CA2014 societăți A AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT 245.896.165 2,9% 365 B INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 27.865.590 0,3% 25 C INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 2.843.971.345 33,2% 1.382 D PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ, 196.378.714 2,3% 32 GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER CONDIȚIONAT E DISTRIBUȚIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, 77.319.480 0,9% 60 ACTIVITĂȚI DE DECONTAMINARE F CONSTRUCȚII 713.708.770 8,3% 969 G COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA 3.303.945.740 38,5% 2.752 AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR H TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 518.991.206 6,1% 492 I HOTELURI ȘI RESTAURANTE 148.217.631 1,7% 634 J INFORMAȚII ȘI COMUNICAȚII 64.921.019 0,8% 245 K INTERMEDIERI FINANCIARE ȘI ASIGURĂRI 21.052.735 0,2% 81 L TRANZACȚII IMOBILIARE 39.776.347 0,5% 148 M ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE 85.208.619 1,0% 671 N ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ȘI ACTIVITĂȚI DE SERVICII 129.757.463 1,5% 294 SUPORT O ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN 5.256 0,0% 2 SISTEMUL PUBLIC P ÎNVĂȚĂMÂNT 19.645.759 0,2% 57 Q SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 17.627.195 0,2% 80 R ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE 94.910.552 1,1% 99 S ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII 25.807.343 0,3% 144 TOTAL 8.575.006.929 8.532 Sursa: baza de date ORC, jud. Harghita, 2015

Agricultură, silvicultură și pescuit Tabel 12: Top activități și societăți din domeniul agricultură, silvicultură și pescuit în 2014 Sector activitate/ clasă CAEN Silvicultură şi exploatare forestieră/ 02

Firma

Cifra de afaceri 2014 (lei)

RAPID FOREST SRL CSILLAG SRL HALUPEX SRL

14.323.723 14.089.922 10.032.017


20 / 137


Industrie și construcții Tabel 13: Top activități și societăți din domeniul industrie și construcții în 2014 Sector activitate/ clasă CAEN Industria alimentară/ 10

Fabricarea băuturilor/ 11

Fabricarea produselor textile/ 13

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte/ 14 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite/ 16 Tiparire si reproducerea pe suporți a înregistrărilor/ 18

Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice/ 22

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații/ 25

Fabricarea de mobilă/ 31

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat/ 35

Construcţii de clădiri/ 41 Lucrări de geniu civil/ 42

21 / 137

Firma GORDON-PROD SRL HARMOPAN SA LACTATE HARGHITA SA ROMAQUA GROUP SA PERLA HARGHITEI SA APEMIN TUȘNAD SA COATS ODORHEI SRL HACKENBERG TEXTILE PRODUCTION SRL HACKENBERG TEXTILE SRL NORADA SA IKOS-CONF SA GRANIT-IMPEX SRL APICOM SRL AMECO RENEWABLE ENERGY SRL GENEX COM SRL INFOPRESS GROUP SA ROTAPRINT SRL ALUTUS SA MAXOLL SRL SET PROD-COM SRL HARPLAST SRL MATRITA SA NYKO SRL MIKLOS STEEL SRL IRIS SERVICE CIUC SA INDUSTRY TRANSILVAN SRL FAMOS SA GLOBAL NRG ROM SRL HARGAZ HARGHITA GAZ SA GOSCOM SA HAMERLEMN 2004 SRL VIADUCT SRL FUNDAMENTA SRL ING SERVICE SRL

Cifra de afaceri 2014 (lei) 58.696.646 41.076.161 34.172.873 561.015.428 67.998.687 37.154.570 134.682.685 32.289.056 15.218.780 59.377.991 47.195.337 13.614.762 50.647.426 21.180.409 17.773.622 120.846.300 6.111.549 4.239.028 42.207.673 15.153.175 14.793.953 19.748.988 16.610.339 9.836.555 67.988.585 34.554.504 33.150.806 122.750.174 22.722.539 12.430.586 32.984.657 27.305.770 24.816.468 118.488.947


Sector activitate/ clasă CAEN

Cifra de afaceri 2014 (lei)

Firma MULTIPLAND SRL HIDROTRAN SRL

30.618.108 19.012.771


Figura 15: Aportul în cifra de afaceri a industriilor prelucrătoare din judeţul Harghita 11 - fabricarea băuturilor

1,60% 4,42% 4,38% 1,51% 4,90%

16 - prelucrarea lemnului 10 - industria alimentară

26,56%

31 - fabricarea de mobilă

5,37%

13 - fabricarea de produse textile 14 - fabricarea de îmbrăcăminte

6,91%

18 - tipărituri

7,44%

22 - fabricarea de produse din cauciuc și mase plastice 25 - industria construcțiilor metalice

15,38% 8,42%

29 - fabricarea autovehiculelor

13,13%

17 - fabricarea hârtiei

Sursa: Baza de date Lista firme, date 2014

Servicii Tabel 14: Top activități și societăți din domeniul servicii în 2014 Sector activitate/ clasă CAEN Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor/ 45 Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete/ 46 Comerţ cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor/ 47 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte/ 49 Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi/ 52

22 / 137

Firma

Cifra de afaceri (lei)

IMPAR SRL

56.668.633

STAR MOTOR SRL

38.583.782

SKYTRANSAUTO SRL

21.018.365

AMIGO & INTERCOST SRL

276.276.037

M. TABAC SRL

254.046.971

MELINDA-IMPEX STEEL SA

139.866.950

ELAN-TRIO SRL

211.552.096

EXPLOSIV GROUP SRL

28.836.827

ROMAQUA SERV SA

17.045.703

WABERER`S ROMANIA SA

70.231.898

HAEMMERLING GROUP LOGISTIC SRL

26.175.979

AFEROM TRANS SRL

12.096.492

KBS SPED SRL

25.822.630

TANGRAM-CO SRL

12.866.583


Sector activitate/ clasă CAEN

Firma

Cifra de afaceri (lei)

ELKA INTERNATIONAL SRL

12.832.135


2.2.3 Analiza investițiilor Investiții existente Tabel 15: Investiții nete pe activități economice (milioane lei) CAEN Rev.2

2010

2011

2012

2013

2014

C INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

151

114

124

102

114

G COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR

51

174

60

52

50

F CONSTRUCȚII

26

33

49

22

46

I HOTELURI ȘI RESTAURANTE

12

15

19

35

25

H TRANSPORT ȘI DEPOZITARE

31

28

49

21

24

ALTELE

45

121

70

53

63

Total (industrie, construcții, comerț și alte servicii)

316

485

371

285

322

Sursa: INT105E – Investiții nete din unitățile locale, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2, clase de mărime după numărul de persoane ocupate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

În județul Harghita au primit finanțare europeană numeroase proiecte publice și private de investiții, conform unei situații prezentate la sfârșitul anului 2015 de ADR Centru, situația se prezenta astfel: • Valoarea totală a proiectelor contractate de mediul public și privat în cadrul Programului Operațional Regional a fost de 444.094.186 lei • Numărul total al proiectelor contractate de mediul public și privat în cadrul Programului Operațional Regional a fost de 87 proiecte, dintre care: o 6 proiecte contractate pe DMI 1.1., cu o valoare totală de 92.514.978 lei; o 6 proiecte contractate pe DMI 1.2., cu o valoare totală de 34.703.110 lei; o 2 proiecte contractate pe DMI 2.1., cu o valoare totală de 114.711.724 lei; o 1 proiecte contractat pe DMI 3.1., cu o valoare totală de 6.644.481 lei; o 5 proiecte contractate pe DMI 3.2., cu o valoare totală de 13.240.824 lei; o 18 proiecte contractate pe DMI 3.4., cu o valoare totală de 81.477.364 lei; o 1 proiect contractat pe DMI 4.2., cu o valoare totală de 9.494.113 lei; o 5 proiecte contractate pe DMI 5.2., cu o valoare totală de 55.775.971 lei; o 15 proiecte contractate pe DMI 5.3., cu o valoare totală de 12.009.919 lei; • Valoarea proiectelor contractate în vederea sprijinirii dezvoltării microîntreprinderilor a fost de 23.521.702 lei, prin intermediul a 28 proiecte contractate în cadrul POR;

23 / 137


În județul Harghita au primit finanțare europeană numeroase proiecte private de investiții importante pentru domeniul public, pentru care s-au atras fonduri europene, din care exemplificăm în continuare: Tabel 16: Proiecte contractate în domeniul public în jud. Harghita Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea:

24 / 137

TEAM - Training pentru Eficientizarea AdMinistraţiei Consiliul Judeţean Harghita Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Axa Prioritară 1/ DMI 1.3. Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale ACCES - accesibilitate, calitate, competenţă, eficienţă şi simplificare în furnizarea serviciilor publice de către instituţiile administraţiei publice din judeţul Harghita Instituţia Prefectului Judeţul Harghita Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Axa Prioritară 2/ DMI 2.2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor Dezvoltarea infrastructurii publice urbane. Modernizarea spațiilor publice urbane Str. Petofi Sandor, Piata Majlath, Gusztav Karoly și Piața Libertății din Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Programul Operaţional Regional Axa prioritară 1/ DMI 1.1 Centre Urbane Reabilitarea și modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale: Centru pentru tineret faza I. Municipiul Miercurea Ciuc Programul Operaţional Regional Axa prioritară 1/ DMI 1.1 Centre Urbane Program de dezvoltare a infrastructurii publice urbane: Modernizarea spațiilor verzi Parcul Central din Miercurea Ciuc Municipiul Miercurea Ciuc Programul Operaţional Regional Axa prioritară 1/ DMI 1.1 Centre Urbane Intărirea siguranței publice prin instalarea de camere de supraveghere Municipiul Toplița Programul Operaţional Regional Axa prioritară 1/ DMI 1.1 Centre Urbane Modernizarea străzilor din municipiul Toplița județul Harghita, în vederea dezvoltării căilor de circulație Municipiul Toplița Programul Operaţional Regional Axa prioritară 1/ DMI 1.1 Centre Urbane

ANEXA 2 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Datele semnificative (inclusiv hărți, tabele, figuri) ce completează analiza situației existente Nume proiect:

Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea: Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea:

Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea:

Nume proiect: Beneficiar: Program Operaţional: Operaţiunea:

25 / 137

Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe în vederea ridicării performanței energetice - 2 blocuri de locuințe din Municipiul Miercurea Ciuc cu regim de înălțime P+10E Municipiul Miercurea Ciuc Programul Operaţional Regional Axa prioritară 1/ DMI 1.2 Eficiență energetică Reabilitare DJ 132 UAT Jud. Harghita Programul Operaţional Regional Axa prioritară 2/ DMI 2.1 Drumuri județene/ străzi urbane Reabilitare drum județean DJ 123A Tușnad - Sancraieni km 0+000 - 14+600 Consiliul Județean Harghita Programul Operaţional Regional Drumuri județene/ străzi urbane Reabilitarea, reamenajarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului integrat al Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc Judetul Harghita Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3/ DMI 3.1 Reabilitarea /modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Extinderea și Reamenajarea Centrului de ingrijire și asistență Gheorgheni și asigurarea dotărilor necesare DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI HARGHITA Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3/ DMI 3.2 Reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale Îmbunătățirea serviciului social de creșă din Mun. Miercurea Ciuc Consiliul local al Municipiului Miercurea Ciuc Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3/ DMI 3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale Reabilitarea, modernizarea și echiparea liceelor "Marton Aron" și "Segito Maria" din Miercurea Ciuc UAT Municipiului Miercurea Ciuc Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3/ DMI 3.4


Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/baza-de-date-proiecte-contractate

Figura 16: Valoarea finanțării contractate de UAT-uri din zona urbană din județul Harghita 57.882.439

60.000.000 50.000.000

41.507.082

40.000.000 30.000.000 20.000.000 10.000.000

9.946.218

4.150.571

1.284.172

9.182.560

0 Borsec

Miercurea Ciuc

Gheorgheni

Toplița

Odorheiu Secuiesc

Bălan

Sursa: Prelucrarea consultantului, pe baza de date ADR Centru, decembrie 2015

Tabel 17: Investiții contractate prin principalele măsuri PNDR 2007-2013, în jud. Harghita Măsură de finanțare (domeniu) Investiții publice Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” Măsura 125 „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii” Investiții private Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” Măsura 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” Măsura 312 “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro – întreprinderi” Măsura 313 “Încurajarea activităților turistice”

contractate

finalizate

derulare

Valoarea nerambursabilă a proiectelor finalizate (mil. Euro)

161

128

28

48,62

29

20

9

28,90

Număr proiecte

70

49

1

4,54

43

28

3

4,04

144

117

-

12,19

71

43 3 5,11 Sursa: Date furnizate de OJFIR Harghita, ianuarie 2016

Investiții publice • Investiții de renovare și modernizare a satelor din județul Harghita: o Proiecte depuse în cadrul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, inclusiv prin axa IV LEADER - Implementarea strategiilor de dezvoltare locală si submasura d) „Investiții privind lucrări de refacere și modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundații în anul 2010” – pentru comunele cu infrastructură tehnico-edilitară afectate de inundaţii în anul 2010, incluse în Anexa la HG nr. 378/2011

26 / 137


o Numărul acestor proiecte a fost de - 24 proiecte contractate în cadrul Măsurii 322, aproape jumătate dintre acestea fiind finalizate; valoarea nerambursabilă a proiectelor finalizate este de 43.289.068 euro; - 137 proiecte contractate în cadrul Măsurii 322 LEADER, peste 85% dintre acestea fiind finalizate; valoarea nerambursabilă a proiectelor finalizate este de 5.327.196 euro. Investițiile realizate prin programul PNDR, Măsura 3226, au fost: investiții de reabilitare și dezvoltare a drumurilor comunale, refacere și modernizare a drumurilor comunale afectate de inundații, înființare/ modernizare infrastructură alimentare cu apă, canalizare menajeră, staţii de epurare, reabilitare reţele stradale, investiții în dotarea serviciilor publice de deszăpezire şi întreţinere de vară a drumurilor comunale, înfiinţare şi dotare centre de zi, dotare și dotare aşezăminte culturale etc. • Investiții în silvicultură: o Numărul de proiecte depuse în cadrul Măsurii 125 „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii” a fost de 29 proiecte, peste 65% dintre acestea fiind finalizate; valoarea nerambursabilă a proiectelor finalizate este de 28.905.566,81 euro. o Investițiile realizate prin programul PNDR, Măsura 125, au fost de amenajare a drumurilor agricole și forestiere. Investiții private • Investiții în agricultură: o Numărul de proiecte depuse în cadrul Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” a fost de 70 proiecte, din care 49 proiecte au fost finalizate, un proiect se află în stadiul de implementare, restul de proiecte fiind reziliate de către APDRP sau contracte la care solicitanții au renunțat din imposibilitatea asigurării cofinanțării sau alte motive. o În privința numărului de proiecte depuse pe Măsura 121, s-au remarcat următoarele UAT-uri: Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Vlăhița, cu câte 5 proiecte contractate. o Valoarea nerambursabilă a proiectelor finalizate este de 4.538.282 euro. o Investițiile realizate prin programul PNDR, Măsura 121, au fost: investiții în utilaje agricole pentru reînnoirea parcului auto existent, investiții în înfiinţarea de ferme vegetale, modernizarea/extinderea/ înființarea de ferme zootehnice, înființarea/ modernizarea exploatațiilor pomicole etc. • Investiții în procesarea produselor agricole: o Numărul de proiecte depuse în cadrul Măsurii 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” a fost de 43 proiecte, 28 dintre acestea fiind finalizate, 3 proiecte se află în stadiul de implementare, restul de proiecte fiind reziliate de către APDRP sau contracte la care solicitanții au renunțat din imposibilitatea asigurării cofinanțării sau alte motive. 6

Sursa: site-ul www.apdrp.ro

27 / 137


•

o Valoarea nerambursabilă a proiectelor finalizate este de 4.039.515 euro. o Investițiile realizate prin programul PNDR, Măsura 123, au fost: investiții în modernizarea/extinderea/ înființarea fabricilor de procesare lapte etc. Investiții în dezvoltarea activităților non-agricole și încurajarea activităților turistice: o Numărul de proiecte depuse de microîntreprinderile din spațiul rural a fost de 144 de proiecte (din care 117 proiecte finalizate, având o valoare nerambursabilă de 12.195.439,64 euro) în cadrul Măsurii 312 “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro – întreprinderi” și 71 de proiecte (din care 43 de proiecte finalizate, având o valoare nerambursabilă de 5.112.383,17 euro) în cadrul Măsurii 313 “Încurajarea activităților turistice” . o În privința numărului de proiecte depuse pe Măsura 312, s-au remarcat următoarele UAT-uri: Brădești (10 proiecte), Zetea (10 proiecte), Feliceni (6 proiecte), Joseni (6 proiecte), Lăzarea (6 proiecte), Leliceni (5 proiecte), Lueta (7 proiecte). o Pe Măsura 313 s-au depus proiecte în special pentru realizarea de investiții în localitățile: Zetea (14 proiecte). o Aceste programe au sprijinit înființarea de mici afaceri, în activități non-agricole, vizând reducerea populației rurale care trăiește la nivelul de subzistență. În cadrul acestor programe de finanțare s-au realizat atât investiții în mici unități productive (industria mobilei, industria de textile, construcții metalice, fabricare materiale de construcții, peleți etc.), cât și investiții în dezvoltarea serviciilor medicale, turism (pensiuni turistice, agro-pensiuni și servicii de agrement).

Parcuri industriale Accesibilitatea aeriană este foarte importantă în ceea ce priveşte atragerea investitorilor străini, precum şi exportul în străinătate. Având în vedere că în viitorul apropiat crearea unui aeroport internaţional nu este justificată, strategia propune înfiinţarea unui aeroport de mici dimensiuni care ar oferi servicii de trafic regional şi ar putea primi zboruri charter. Astfel, există informații privind proprietățile existente (terenuri, imobile) de pe teritoriul UAT-urilor din județul Harghita, disponibile pentru realizarea de investiții. Investiții străine Primele 5 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD7 la 31 decembrie 2014 la nivelul României au fost: Olanda (23,6%), Austria (16,1%), Germania (12,4%), Cipru (7,1%) şi Franţa (6,8%), care împreună reprezint 66% din soldul total ISD la nivel de țară. În comparație cu valorile medii naționale, în cazul județului Harghita, se observă o concentrare mai mare (83,1%) a ISD-ului după primele cinci țări de proveniență. Se observă faptul că Ungaria este principala țară investitoare în județul Harghita, aproape o treime a ISD-ului județului în anul 2015 provenind din 7

în funcţie de ţara de rezidență a deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor cu investiţie străină directă din România

28 / 137


țara respectivă. Olanda și Austria sunt cele două țări străine care apar în topul țărilor investitoare atât la nivel de țară, cât și la nivelul județului Harghita. Figura 17: Situația investițiilor străine (lei) în jud. Harghita, la 31.12.2015 0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

90000000

20 100

80000000 70000000 60000000 50000000

50

40000000 30000000 20000000 10000000 0

0

Total capital străin investit

Număr societăți


Figura 18: Evoluția investițiilor străine (total aport subscris, lei) în jud. Harghita 2.500.000 2.000.000 1.500.000 1.000.000 500.000 0 servicii industrie și construcții agricultură, silvicultură, pescuit

2010

2011

2012

2013

2014

2015

230.740

706.490

31.740

75.390

188.920

127.180

1.328.960 1.745.270 246.080

251.100

723.310

4.550

2.350

103.685

20.500

91.500


29 / 137


Tabel 18: Top domenii de investiții străine în industrie și construcții 2010-2015 CAEN 3109 3900 1413 3530 1105 1310 1051

descriere CAEN Fabricarea de mobilă n.c.a. Activități și servicii de decontaminare Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) Furnizarea de abur și aer condiționat Fabricarea berii Pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile Fabricarea produselor lactate și a branzeturilor

Total aport subscris (lei) 1.728.410 715.460

Nr. investitori 2 1

654.600

1

525.610 1 250.000 1 218.430 3 134.500 2 Sursa: baza de date ORC, jud. Harghita, 2015

Tabel 19: Top domenii de investiții străine în servicii 2010-2015 CAEN 4613 4649 4669 4619

Total aport Nr. subscris (lei) investitori Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții 434.210 14 Comerț cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc 152.100 2 Comerț cu ridicata al altor mașini și echipamente 139.270 5 Intermedieri în comerțul cu produse diverse 109.400 9 Sursa: baza de date ORC, jud. Harghita, 2015 descriere CAEN

Tabel 20: Top domenii de investiții străine în agricultură, silvicultură și pescuit 2010-2015 CAEN 220 142 141

descriere CAEN Exploatarea forestieră Creșterea altor bovine Creșterea bovinelor de lapte

Total aport Nr. subscris (lei) investitori 90.200 3 87.835 9 37.300 2 Sursa: baza de date ORC, jud. Harghita, 2015

Cercetare, dezvoltare, inovare În anul 2014, din numărul total de salariați din activitatea de cercetare - dezvoltare din Regiunea Centru, județul Harghita deține un procent subunitar, cea mai mare pondere a fost în județele Brașov și Sibiu, cu valori apropiate, ponderea fiind de aproximativ 40%. La nivel județean, actorii implicați în activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare este prezentată detaliat în Anexă. • Centre universitare8 (extensii ale unor facultăți din centre universitare de importanță regională sau națională): o Universitatea ”Babeș Bolyai” - Cluj Napoca, prin: - Facultatea de Geografie (Geografia Turismului) - Gheorgheni - Facultatea de Matematică și Informatică - Miercurea Ciuc - Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației - Odorheiu Secuiesc o Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, prin: 8

Sursa:Profilul jud. Harghita_actualizat 28.08.2012

30 / 137


•

•

- Facultatea de Drept - Miercurea Ciuc - Facultatea de Științe Economice - Miercurea Ciuc o Universitatea ”Transilvania” - Brașov, prin: - Centrul ID - Miercurea Ciuc, Colegiul Național Octavian Goga o Universitatea SAPIENTIA9 - Cluj Napoca, prin: - Facultatea de Științe Economice și Umaniste - Miercurea Ciuc - Facultatea de Științe - Miercurea Ciuc Institute și centre de cercetare o Institutul de Formare Profesională în Transporturi - Miercurea Ciuc o GAC Grupul de Antropologie Comunicațională - Miercurea Ciuc o Colegiul pentru Studii Moderne de Business - Odorheiu Secuiesc o Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Miercurea-Ciuc – se află în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Sișești” București o Centrul de cercetări de Biochimie și Biotehnologii - Miercurea Ciuc o Centrul de Cercetare ”Oeconomica Sapientia” - Miercurea Ciuc o Centrul de Cercetare ”Științe Sociale Aplicate” - Miercurea Ciuc o Centrul de Cercetare ”Confluențe Interculturale” - Miercurea Ciuc Întreprinderi cu activitate în domeniul cercetare-dezvoltare10: 6 întreprinderi înființate după anul 2000, cu o cifră de afaceri cumulată în 2014, de 1,48 milioane lei; acestea desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare în biotehnologie, ştiinţe naturale şi inginerie, ştiinţe sociale şi umaniste.

Incubatoare de afaceri, clustere, asociaţii profesionale Clustere: • IT Plus Cluster - Mirecurea Ciuc Înființat în 2013 prin asocierea a paisprezece societăți informatice cu Consiliul Județean Harghita, Primăria Miercurea Ciuc, Facultatea de Științe Economice și Umaniste a Universității Sapientia, Liceul Teoretic Márton Áron, clusterul ajuns la 28 de membri. Companiile care formează clusterul se organizează în jurul a patru activități principale: dezvoltare și sprijin în legătură cu soluții software personalizate, consultanță IT, furnizarea și întreținerea de produse hardware și soluții de telecomunicații.11 •

Harghita Wood Cluster (Cluster în industria lemnului „Harghita”) - Miercurea Ciuc 12

Clusterul a fost înființat în 2014, prin participarea mai multor firme şi composesorate din zona Ciuc împreună cu Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, alături de Universitatea „Transilvania” din 9

Fundația Sapientia - Universitatea SAPIENTIA este o universitate privată cu predare în limba maghiară, fiind fondată în Cluj Napoca în anul 2000 10 Sursa: baza de date ORC, jud. Harghita, 2015 11 Sursa : www.itpluscluster.ro 12 Sursa: http://informatiahr.ro/workshop-regional-clustere-si-cercetare-in-industria-lemnului-in-sprijinul-imm-urilorla-miercurea-ciuc/

31 / 137


Braşov şi Universitatea „Sapientia” din Miercurea-Ciuc, la care se adaugă organizaţia catalizator ADR Centru. Scopul acestuia este să vină în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii din zona Ciuc, în contextul preconizatei deschideri a unei fabrici de prelucrare a lemnului în judeţul Covasna a concernului Holzindustrie Schweihofer, întrucât reprezentanţii firmelor mici şi mijlocii, consideră că această investiţie va absorbi majoritatea lemnului brut din zonă, inclusiv din Harghita, iar multe societăţi mici de profil vor fi afectate. O altă intenţie de acest fel există şi în zona Gheorgheni, fiind iniţiată de Asociaţia Arbor. • Clusterul inovativ REGIOFA - Odorheiu Secuiesc13 Clusterul s-a fondat în anul 2011 cu firme din domeniul industriei lemnului, în prezent având 35 de membri care acoperă o gamă largă de activităţi în domeniu, de la extragerea masei lemnoase până la produsul finit (cherestea, mobilier, uşi interioare şi exterioare, saune, case de lemn şi producţia accesoriilor). • Consorțiul Clusterelor ”TRANSYLVANIA”din Regiunea Centru14 are 21 de clustere, cu misiunea de a contribui la formarea unei regiuni competitive și specializate inteligent. Principalele domenii de activitate sunt cele cu potențial mare de dezvoltare, dar insuficient valorificat și unde inovația și tradiția sunt în sinergie, precum: turismul și ocrotirea sănătății, în special balneoturismul (ecoturism, turism montan, turism cultural etc.), industria alimentară și agricultura, energia regenerabilă (biomasă, energie solară, construcții verzi etc.); industria creativă (IT, inovare și tehnologie, media, tipografie, design, ambalaje etc.); industria lemnului și a mobilei, industria textile și confecții. Pe lângă acestea se adaugă și clusterele a căror obiectiv de activitate se circumscrie industriei grele: industria aerospațială, mecatronică, industria electrotehnică, industria prelucrării metalelor. Un atu important al Consorțiului Clusterelor ”TRANSYLVANIA”din Regiunea Centru este existență unui potențial semnificativ de cooperarea trans-sectorială. Asociații profesionale: • Asociația Centru Harghita de Inovare şi Incubare în Afaceri - Miercurea Ciuc Asociația are ca principale obiective formarea, educarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial şi a unor atitudini pozitive faţă de sectorul privat și sprijinirea creării, demarării şi dezvoltării, pe plan local, de întreprinderi mici si mijlocii private.15 • Asociația Întreprinzătorilor din Ciuc Activitatea asociației este orientată către promovarea și apărarea intereselor economice, de producție, prestări servicii, comerț, financiare, juridice etc. ale întreprinzătorilor particulari din zona Ciucului. • Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Zona Odorhei A fost constituită pentru a reprezenta mai bine interesele întreprinzătorilor din zona Odorhei, pentru a dezvolta mediul de afaceri local şi pentru a promova valorile culturale locale şi tradiţionale. 13

http://www.regiofa.ro/1/descrierea-clusterului-Regiofa Sursa : site-ul www.adrcentru.ro - Analiza domeniului Cercetare-Inovare-Transfer tehnologic 15 Sursa : http://biichr.ro/ 14

32 / 137


Asociația Întreprinzătorilor ARBOR din Gheorgheni Asociaţia a fost înfiinţată de către 7 societăţi (aproximativ 1000 de angajaţi), cu scopul de a contribui la dezvoltarea economică şi socială a depresiunii Giurgeului, prin promovarea administrării durabile a pădurilor şi prin prelucrarea mai eficientă a lemnului exploatat, propunându-şi crearea unor locuri de muncă la nivel local. Asociaţia s-a implicat în comunitate şi prin sprijinirea materială a diferitelor evenimente culturale şi sportive locale. Incubatoare de afaceri: În Miercurea-Ciuc si Odorheiu Secuiesc sunt în curs de creare structuri pentru a sprijini dezvoltarea IMM-urilor: • Incubatorul de afaceri de la Odorheiu-Secuiesc16, denumit Centru Inovativ de Dezvoltare Economică în Judeţul Harghita – „Harghita Business Center” 17 În clădirea centrului vor fi 48 de birouri, pe lângă acestea se vor găsi spații cum ar fi secretariatul, săli de conferință sau expoziționale. Vor fi sprijinite firmele cu activitate inovativă, respectiv tinerii au posibilitatea de a se alătura sistemului start-up din Ungaria și astfel să beneficieze de consultanță on-line, posibilitatea obținerii de informații în legătură cu investițiile și concursurile de proiecte, instruirea personalului care va lucra în cadrul centrului, stabilirea relațiilor de colaborare cu instituțiile de învățământ superior. Se analizează de asemenea soluțiile practice în ceea ce privește participarea la concursurile inovative, colaborare prin intermediul proiectului Horizont 2020 și participarea în calitate de parteneri în cadrul proiectelor europene Danube, Eurostars, Eureka. Prin crearea acestei structuri de afaceri se urmărește: o Creşterea viabilităţii sectorului IMM prin crearea infrastructurii economice specifice; o Creşterea competitivităţii a antreprenorialului judeţean prin asigurarea serviciilor de specialitate în afaceri; o Sprijinirea start-up-urilor prin crearea unui mediu de afaceri adecvat; o Creşterea valorii adăugate prin promovarea know-how-ului specifice tehnologiilor moderne; o Sprijinirea inovaţiei în rândul IMM-urilor. • Incubatorul de afaceri din Ciuc • Asociația Centrul de Incubare în Afaceri ECHO18, Gheorgheni, constituită cu scopul de a asigura incubarea şi promovarea Microîntreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii; creşterea economică a Oraşului Gheorgheni şi a microregiunii Gheorgheni. Printre serviciile centrului de incubare se numără: suport logistic, cursuri şi schimburi de experienţă, servicii de consultanţă şi intermediere, acces la baze de date. •

16

Sursa: http://www.judetulharghita.ro/stiri/firme-inovative-la-incubatorul-de-afaceri-de-la-odorheiu-secuiesc.html Sursa: www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Programok/.../rop4_2_ro.pdf 18 http://www.echo.ro/ 17

33 / 137


2.2.4 Analiza domeniilor de specializare economică Figura 19: Distribuția numărului de salariați pe sectoare economice în județul Harghita

1770; 2% Agricultură, silvicultură, pescuit

33551; 49%

Industrie și construcții

33551; 49% Servicii

Sursa: www.listafirme.ro, date provizorii 2014

Tabel 21: Indicele de specializare economică a judeţului Harghita

Grupa CAEN2 11-Fabricarea băuturilor 37-Colectarea și epurarea apelor uzate 16-Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; 31-Fabricarea de mobilă 18-Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor 02-Silvicultură și exploatare forestieră 14-Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 87-Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare 55-Hoteluri și alte facilități de cazare 58-Activități de editare 13-Fabricarea produselor textile 08-Alte activități extractive 10-Industria alimentară 46-Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 17 – Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

Nr. mediu salariați pe cod CAEN Harghita 2.539 102

Nr. mediu salariați pe cod CAEN național 16.835 1.367

3.792

% % Indice 19 20 Harghita național 5,32% 0,21%

0,45% 0,04%

11,72 5,80

51.517

7,94%

1,39%

5,72

2.660

62.758

5,57%

1,69%

3,29

607

14.324

1,27%

0,39%

3,29

1.144 4.026

38.719 136.886

2,40% 8,43%

1,04% 3,69%

2,30 2,29

10

413

0,02%

0,01%

1,88

913 366 707 142 2.415

39.697 15.934 31.025 8.577 146.830

1,91% 0,77% 1,48% 0,30% 5,06%

1,07% 0,43% 0,84% 0,23% 3,96%

1,79 1,78 1,77 1,29 1,28

4.615

280.731

9,66%

7,57%

1,28

187

11.497

0,39%

0,31%

1,26


19 20

Total salariați la nivel județean: 47.752 salariați Total salariați la nivel național: 3.710.708 salariați

34 / 137


Indicele de specializare este utilizat pentru a arăta domeniile de activitate în care județul este mai dezvoltat relativ la nivelul național, pe baza numărului de salariați din domeniul respectiv. Modalitatea de calcul presupune raportarea ponderii numărului de salariați ai domeniului respectiv din total salariați la nivel județean la ponderea numărului de salariați pe domeniul analizat din total salariați la nivel național. Domeniile de specializare relevante se consideră a fi cele care au indicele de specializare > 1. Tabel 22: Topul firmelor după cifra de afaceri la nivelul judeţului Harghita Nr Crt. 1 2 3 4 5

Firma

Cod CAEN

ROMAQUA GROUP S.A. AMIGO & INTERCOST S.R.L. M.TABAC S.R.L. ELAN TRIO S.R.L. MELINDA IMPEX STEEL S.A.

1107 4639 4635 4711 4672

Localitate Borsec Odorheiu Secuiesc Miercurea Ciuc Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc

Cifra de Afaceri Salariați (RON) 561.015.428 1895 276.276.037 631 254.046.971 64 211 552 096 670 139 866 950 139 Sursa: www.listafirme.ro, date 2014

Industria fabricării de băuturi, cu un reprezentant important, cu capital local (Romaqua Group S.A.) domină, cu o cifră de afaceri de aproximativ două ori mai mare decât societatea pe locul 2, distribuitorul en-gros, Amigo&Intercost (al cărui societate legată, Amigo SRL se regăsește și în topul firmelor de fabricare a băuturilor. Două alte societăți deținute de antreprenori locali (ELAN TRIO SRL și MELINDA IMPEX STEEL SRL) se mai regăsesc în acest top. Prezența ELAN TRIO SRL o societate având activitatea în domeniul CAEN 47 – Comerț cu amănuntul cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, este în top 3 la nivel național între retailerii cu capital local (dominat de multinaționalele Kaufland, LIDL, Carrefour etc.), un lucru important și caracteristic economiei județului: firmele antreprenoriale cu capital local domină în acest moment economia județului. Descriere a domeniilor de specializare economică a județului Harghita Industria fabricării de băuturi (CAEN 11)21 Industria fabricării de băuturi, concentrată în Borsec pe fabricarea de apă minerală și alte băuturi răcoritoare, a înregistrat o creștere continuă din 2011 (un an de declin); comparativ cu județul Brașov, regiunea Centru, creșterea față de 2010 este mai mare (5%) iar comparativ cu anul 2013, evoluția este pozitivă +4%. Tabel 23: Evoluţia cifrei de afaceri din domeniul CAEN 11 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 7.624,99

2011 7.785,54

2012 8.511,84

2013 8.488,35

2014 8.522,11

Evoluție față de 2010 12%

796,08

761,26

854,02

826,28

810,08

2%

708,00 53,34

700,44 30,72

780,15 45,79

742,65 53,70

721,21 2% 55,97 5% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014

21

721,21 mil. lei cifră de afaceri, 2,98% rată a profitului, 26 de societăți comerciale cu 2539 de salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

35 / 137


Figura 20: Topul firmelor după cifra de afaceri în domeniul CAEN 11 la nivelul judeţului Harghita


Industria fabricării de băuturi în județul Harghita este dominată de 4 companii care activează în domeniul îmbutelierii de ape minerale, dintr-un total total de 22 de societăți active în domeniu. Romaqua Group SRL este o companie cu tradiție, fiind înființată în anul 1999, având ca piață de desfacere principală a produselor din portofoliu piața națională. Societatea cu 1895 de salariați, a realizat în ultimii ani investiții importante care se ridică până acum la peste 190 mil. euro, mizând în primul rând pe tehnologii și echipamente de vârf la nivel mondial22; Romaqua group concentrează 77,79% din industria pe județ, dar sunt importante și Perla Harghitei S.A., sau Apemin Tușnad S.A. cu produse cunoscute la nivel național. Colectarea și epurarea apelor uzate (CAEN 37)23 În domeniul colectării și epurării apelor uzate sunt active multe firme microregionale, fără a avea activități deosebit de mari din punct de vedere a cifrei de afaceri, dar servesc diferite zone din Jud. Harghita. Tabel 24: Evoluţia cifrei de afaceri din domeniul 37 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 126,01 4,94 2,46 0,78

2011 185,15 6,70 3,46 0,99

2012 208,22 8,62 5,20 1,28

2013 199,18 12,41 7,88 1,48

Evoluție față de 2010 270,45 115% 16,00 224% 10,41 323% 1,56 101% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014 2014

Figura 21: Topul firmelor după cifra de afaceri în domeniul CAEN 37, la nivelul judeţului Harghita


În acest domeniu nu sunt societăți mari, cea mai mare entitate se încadrează în categoria de IMM. Totodată trebuie menționat, că societățile HARVIZ S.A. – deservind o mare parte din 22

Site-ul societății http://www.romaqua-group.ro/despre.php 10,41 mil. lei cifră de afaceri, 10,34% rată a profitului, 6 societăți comerciale cu 102 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita 23

36 / 137


județ, mai ales zona Miercurea Ciuc, iar Aqua Nova Harghita Srl. (deservind zona Odorheiu Secuiesc) sunt cei mai mari jucători în acest domeniu, dar activitatea lor de bază este în domeniul 36: Captarea, tratarea și distribuția apei și nu în domeniul 37. Tabel 25: Societățile cu cea mai mare cifră de afaceri în domeniul 36: Captarea, tratarea și distribuția apei – având activitate și în domeniul Colectarea și epurarea apelor uzate (CAEN 37) Denumire firmă

Cifră de afaceri

HARVIZ S.A Aqua Nova Harghita Srl.

Profit

10.426.194 12.295.002

Salariați

1.337.169 170 1.728.852 110 Sursa: www.listafirme.ro, date 2014

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei (CAEN 16)24 Prelucrarea lemnului este una dintre activitățile importante din zonă, Județul Harghita având resurse mari din acest punct de vedere și existând o tradiție legată de prelucrarea lemnului. Județul Harghita nu este la un nivel similar cu județele Brașov (sau Alba) din cauza lipsei de investiții mari (de ex. Schweighoffer din jud. Alba) și din acest motiv structura domeniului este mult mai diversificată, favorizând IMM-urile. Tabel 26: Evoluţia cifrei de afaceri din domeniul CAEN 16 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 6.544,09 2.640,71 336,51 363,04

2011

2012

2013

9.360,59 4.468,21 387,63 752,20

10.904,37 5.142,49 415,40 917,53

12.058,92 5.836,51 418,21 1.050,55

Evoluție față de 2010 12.931,66 98% 5.890,84 123% 417,50 24% 1.022,84 182% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014 2014



Chiar dacă primele 5 societăți din domeniu se încadrează în categoria de IMM, numai unul avînd cifră de afaceri de peste 20 milioane de lei, totuși putem remarca că multe societăți mici au această activitate și numărul angajaților în domeniu este semnificativ. 24

485,46 mil. lei cifră de afaceri, 3,8% rată a profitului, 593 societăți comerciale cu 4.013 salariați în 2014 (top 4 pe județ după numărul de salariați) , conform datelor ORC Harghita

37 / 137


Fabricarea de mobilă (CAEN 31)25 Fabricarea de mobilă în județul Harghita este în legătură strânsă cu materia primă obținută din lemn și cu prestația semnificativă a societăților din domeniul CAEN 16. - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei. Cifra de afaceri din domeniu este una dintre cele mai mari la nivelul Regiunii Centru, reprezentând 22% din totalul regiunii, cu o evoluție semnificativă (+26% față de nivelul anului 2010). Tabel 27: Evoluţia cifrei de afaceri a domeniului CAEN 31 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010

2011

2012

2013

6.253,69 791,01 181,66 41,42

7.070,08 844,32 182,32 49,90

7.833,37 914,95 195,70 55,03

8.699,21 937,59 209,82 58,00

2014

Evoluție față de 2010

9.347,40 49% 1.022,01 29% 228,95 26% 73,15 77% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014



Dintre societățile de top din domeniu unele produc semnificativ și pentru export, dar acoperă în mare parte necesitatea pieței din jud. Harghita. Societățile au predominant capital local, favorizând antreprenoriatul din zonă. Tipărire și reproducere pe suporți a înregistrărilor (CAEN 18)26 Județul Harghita începând cu anii ’90 a devenit una din cele mai importante HUB-uri în domeniul tipăririi, având societăți importante la nivel național, înființate din capital local. În acest domeniu județul Harghita domină regiunea Centru și după o scădere de 27% față de nivelul din 2010 are o pondere de peste 57% din cifra de afaceri a regiunii. Tabel 28: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 18 (mil. lei) Nivel teritorial

2010

2011

2012

2013

România Regiunea Centru Harghita Brașov

2.501,00 286,02 198,46 31,39

2703,52 283,20 189,11 35,56

2879,87 306,87 199,25 40,38

2919,04 271,06 168,37 36,89

25

2014


3146,56 26% 253,85 -11% 145,69 -27% 39,25 25% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014

232,77 mil. lei cifră de afaceri, 3,98% rată a profitului, 87 societăți comerciale cu 2.750 salariați în 2014 (top 5 pe județ după numărul de salariați) , conform datelor ORC Harghita 26 14,68 mil. lei cifră de afaceri, 0,75% rată a profitului, 34 societăți comerciale cu 607 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

38 / 137




După mai multe schimbări de acționari, INFOPRESS GROUP (o societate înființată de antreprenori locali și preluat de investitori străini) este lider pe piață.

Silvicultura și exploatarea forestieră (CAEN 02)27 Datorită resurselor naturale de care dispune județul, silvicultura și exploatarea forestieră sunt activități importante în Harghita; din punct de vedere a structurii, se prezintă diferit față de majoritatea județelor din România : cei mai importanți proprietari de păduri sunt composesoratele, înființate pe baza legii 1/2000, care gestionează acest domeniu, contractând activitatea propriu-zisă cu firme de specialitate. Evoluția cifrei de afaceri în domeniu, față de 2010, se datorează clarificării și respectării legislației în domeniu, astfel încât jud. Harghita realizează aproximativ 1/5 din cifra de afaceri a regiunii. Tabel 29: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 02 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010

2011

2012

2013

2.940,67 510,93 99,59 122,39

3.491,00 614,82 122,00 153,92

3.814,87 686,71 129,25 174,79

4.452,92 829,46 153,59 220,25

2014 Evoluție față de 2010 4.890,38 66% 947,83 86% 169,71 70% 245,69 101% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014

Figura 25: Topul firmelor după cifra de afaceri domeniul CAEN 02, la nivelul judeţului Harghita


Domeniul este dominat de IMM-uri cu capital local, investițiile mari ocolind județul în acest sens, fapt ce a permis antreprenoriatului local să se dezvolte în aproape toate UAT-urile. 27

175,88 mil. lei cifră de afaceri, 4,65% rată a profitului, 206 societăți comerciale cu 1.136 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

39 / 137


Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (CAEN 14)28 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte reprezintă un important element din structura economică a județului, chiar dacă reprezintă numai 12% din valoarea cifrei de afaceri a regiunii; în ultimii patru ani se observă un avans semnificativ al cifrei de afaceri. Tabel 30: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 14 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

6551,11

7578,64

8163,29

8172,26

9016,95

Evoluție față de 2010 38%

1490,88

1709,05

1666,10

1411,48

1465,68

-2%

139,51 164,27

172,85 205,24

177,13 197,65

173,69 198,36

2010

2011

2012

2013

2014

187,50 34% 206,16 26% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014



Domeniul este dominat de investiții cu capital străin, activități preponderent de tip ”lohn”, din privatizări a firmelor de stat. Zona Odorheiu Secuiesc este reprezentativă în acest domeniu, societățiile NORADA S.A și IKOS CONF S.A. fiind cei mai importanți angajatori din zonă. Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (CAEN 87)29 Serviciile din domeniul CAEN 87 reprezintă o pondere mare din totalul cifrei de afaceri a Regiunii Centru, cu un avans foarte mare în ultimii 4 ani. Tabel 31: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 87 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 13,74 0,87 0,24 0,56

2011 17,03 0,66 0,28 0,25

2012 22,49 0,77 0,25 0,37

2013 25,94 0,62 0,29 0,18

2014


30,03 119% 0,77 -12% 0,42 75% 0,18 -68% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014

28

205,70 mil. lei cifră de afaceri, 9,91% rată a profitului, 88 societăți comerciale cu 4.328 salariați în 2014 (top 3 pe județ după numărul de salariați) , conform datelor ORC Harghita 29 0,42 mil. lei cifră de afaceri, 1,63% rată a profitului, 2 societăți comerciale cu 10 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

40 / 137




Cifra de afaceri este relativ mică, realizată de puțini operatori pe acest segment. Hoteluri și alte facilități de cazare, cu cazare (CAEN 55) 30 Domeniul hotelier și alte facilități de cazare din județul Harghita, în ciuda percepției importanței turismului din zonă, nu reprezintă un procent foarte mare din totalul cifrei de afaceri a Regiunii Centru. Specialiștii din zonă consideră că activitățile de cazare neraportate reprezintă un volum important. Tabel 32: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 55 (mil. lei) Nivel teritorial

2010

2011

2012

2013


2.842,93 404,75 49,93 138,73

3.179,79 462,82 59,07 157,73

3.549,55 496,54 62,73 158,81

3.595,66 525,84 60,36 180,71

2014


3.825,73 35% 557,53 38% 66,58 33% 185,27 34% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014



Domeniul este dominat de câteva societăți cu cifră de afaceri sub 10 milione de lei; există apoi mulți operatori mici, care dețin pensiuni turistice, pensiuni agroturistice (multe înființate cu ajutorul fondurilor europene – SAPARD sau PNDR 2007-2013). Activități de editare (CAEN 58)31 Activitățile de editare sunt diversificate și reprezintă un procent de sub 10% din cifra de afaceri a regiunii Centru. 30

69,7 mil. lei cifră de afaceri, 3,61% rată a profitului, 233 societăți comerciale cu 931 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita 31 18,64 mil. lei cifră de afaceri, 3,19% rată a profitului, 40 societăți comerciale cu 367 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

41 / 137


Tabel 33: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 58 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 2.114,24 129,27 13,67 50,01

2011 2.400,01 149,56 13,67 58,70

2012 2.516,10 152,72 15,09 57,76

2013 2.694,83 155,84 16,55 56,16




O singură societate, Udvarhelyi Hirado SRL realizează peste 50% din cifra de afaceri a domeniului, având o acoperire cu ziare locale în zonele Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, dar având și alte ziare din alte județe ale României (Kronika – Cluj, Vasarhelyi Hirado – Mureș). Celelalte societăți sunt de categoria întreprinderilor mici, acoperind zone specifice de editare. Fabricarea produselor textile (CAEN 13)32 Fabricarea produselor textile are o istorie lungă în zona Odorheiu Secuiesc, firmele înființate în perioada comunismului au fost privatizate și dezvoltate de investitori străini. Cifra de afaceri cumulată a județului ajunge la peste 23% din cifra de afaceri a regiunii. Domeniul (cu este în continuă creștere din 2010, creștere care a încetinit în 2014 (+2% față de 2013, în cifra de afaceri). Tabel 34: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 13 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 3.302,78 582,88 160,77 153,51

2011 3.998,07 665,64 177,25 156,29

2012 4.530,15 692,31 188,22 168,20

2013 4.895,26 755,34 198,77 180,42




32

201,73 mil. lei cifră de afaceri, 7,77% rată a profitului, 26 societăți comerciale cu 700 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

42 / 137


Societățile cu capital predominant străin desfășoară activitatea în zona Odorheiu Secuiesc (4 din 5 societăți), angajatori importanți, cu o producție importantă la export. 66,7% din rezultatul județului este realizat de societatea COATS ODORHEI SRL, în Odorheiu Secuiesc operând cea mai nouă unitate de producție a grupului britanic Coats Ltd. Alte activități extractive (CAEN 08)33 Activitățile extractive au avut o creștere importantă a cifrei de afaceri în jud. Harghita, mai ales datorită dezvoltării industriei de construcții (în special infrastructură). Industria clasică de extracție nu mai prezintă importanță la nivelul județului, tendințele naționale fiind valabile și pentru județul Harghita. Tabel 35: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 08 (mil. lei) Nivel teritorial

2010

2011

2012

2013


1.326,92 125,64 13,17 12,86

1.526,06 147,09 13,29 12,12

1.756,10 174,67 20,17 13,51

1.766,65 183,43 21,05 14,34

2014





În acest domeniu activează societăți cu capital local, cu împărțire microregională; nu figurează activitatea de extracție a societății Lafarge (care a fuzionat cu HOLCIM) din zona Gheorgheni, care reprezintă una din cele mai importante societăți din domeniu (rezultat neînregistrat în județul Harghita). Industria alimentară (CAEN 10)34 Județul Harghita este unul dintre județele în care fermele de semisubzistență sunt active în zona rurală, astfel consumul de alimente – mai ales în zonă rurală – este acoperit în mare parte sub această formă (fără a avea date statistice sigure în acest sens, studiile Universității Sapientia, studiile MUTF confirmă acest lucru). Rezultatele societăților comerciale active în domeniu reprezintă doar 7% din cifra de afaceri regională, cu o dinamică pozitivă. 33

27,85 mil. lei cifră de afaceri, 15,5% rată a profitului, 24 societăți comerciale cu 200 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita 34 374,67 mil. lei cifră de afaceri, 5,59% rată a profitului, 149 societăți comerciale cu 2.539 salariați în 2014 (top 6 pe județ după numărul de salariați) , conform datelor ORC Harghita

43 / 137


Tabel 36: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 10 (mil. lei) Nivel teritorial

2010

2011

2012

2013


26.299,13 3322,73 281,45 569,57

31.385,29 3757,16 305,75 615,67

34.195,11 4066,45 310,88 684,20

36.633,71 4547,47 331,08 729,44

2014





Lista produselor cu rețete tradiționale românești și a rețetelor consacrate este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 37 : Lista rețetelor consacrate și a produselor tradiționale înregistrate pe teritoriul județului Harghita Denumirea produsului Producătorul produsului Nr. atestatului Observații atestat Cașcaval Dalia din lapte S.C.BOMILACT MĂDĂRAȘ S.R.L. 76/26.10.2015 Rețetă consacrată pasteurizat Chefir 3,3% grăsime S.C.BOMILACT MĂDĂRAȘ S.R.L. 74/26.10.2015 Rețetă consacrată Cașcaval Rucăr din lapte S.C.BOMILACT MĂDĂRAȘ S.R.L. 75/26.10.2015 Rețetă consacrată pasteurizat Sana 3,6 % grăsime S.C.BOMILACT MĂDĂRAȘ S.R.L. 77/26.10.2015 Rețetă consacrată Pâine tradițională de casă ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ JANOSI TIBOR 371 Produs tradițional janosi Pâine tradițională de casă - SC INTERSERV MOLNAR SRL 458 Produs tradițional Gyimesi Sursa: Registrul național al rețetelor consacrate (RNRC) conform Ordinului nr. 394 din 2014, actualizat, www.madr.ro ; Registrul naţional al produselor tradiţionale (RNPT) conform ordinului nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale, actualizat, www.madr.ro

Existența unei tradiții privind industria produselor alimentare în județul Harghita este dovedită prin faptul că în Registrul Național al rețetelor consacrate sunt înregistrate 4 rețete din industria produselor lactate care sunt fabricate cu respectarea compoziției utilizate de peste 30 ani. De asemenea, autenticitatea unor produse din industria alimentară este dovedită de înregistrarea a 2 produse de panificație în Registrul național al produselor tradiționale. Conform legislației35, prin produs traditional se înțelege un produs alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziția lui aditivi alimentari, care prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii. 35

- Ordinul nr. 724/2013 privind atestarea produselor tradiționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 11.11.2013

44 / 137


Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (CAEN 46)36 Domeniul comerțului cu ridicata a avut o creștere semnificativă, mai accelerată față de nivelul Regiunii Centru, dar nu atinge 10% din totalul cifrei de afaceri în anul 2014. În schimb reprezintă primul domeniu economic al județului cu o pondere de 22,7%. Tabel 38: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 46 (mil. lei) Nivel teritorial

2010

2011

2012

2013

2014


164.931,14 16018,14 1445,36 7962,26

194.313,46 17629,60 1605,36 8289,53

208.695,75 18656,86 1688,33 8687,47

220.864,27 19641,75 1732,75 8728,23





Societățile care domină acest sector sunt predominant societăți antreprenoriale, AMIGO&INTERCOST, cel mai mare jucător în domeniu este un distribuitor important de băuturi, care este activ și în afara județului, ca și celelalte societăți din domeniu, fiind jucători importanți la nivel regional sau la nivel național în subdomeniul lor. Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie (CAEN 17)37 Domeniul reprezintă doar 4% în cifra de afaceri la nivelul Regiunii Centru, cu o evoluție constantă în ultimii ani, față de Brașov sau România pe ansamblu. Tabel 39: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 17 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 2.530,08 639,84 36,82 205,49

2011 2.942,66 732,83 39,90 256,86

2012 3.198,02 785,51 39,40 266,27

2013 3.448,12 885,69 40,92 311,82


36

1.939,50 mil. lei cifră de afaceri, 3,19% rată a profitului, 883 societăți comerciale cu 4.734 salariați în 2014 (top 2 pe județ după numărul de salariați) , conform datelor ORC Harghita 37 40,99 mil. lei cifră de afaceri, 11,93% rată a profitului, 14 societăți comerciale cu 187 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

45 / 137




74% din rezultatele în domeniu la nivel de județ sunt realizate de o singură societate ABC IMPEX SRL din Odorheiu Secuiesc, cu capital local, care se află de altfel în primele 30 de societăți la nivel național. Din punct de vedere al specializării județene pe sectoare economice, prin prisma celui mai mare excedent comercial (la nivelul anului 2012) diversificarea economică la nivelul județului Harghita evidențiază pe lângă fabricarea de îmbrăcăminte și fabricarea de produse din lemn (ambele analizate anterior), comerțul cu mărfuri și produse diverse. Comerț cu amănuntul cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (CAEN 47)38 În domeniul CAEN 47, județul Harghita prezintă o situație specială deoarece întreprinderile locale domină piața (la nivel național piața este dominată de retaileri multinaționali ex. Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image etc.). Societățile multinaționale sunt prezente în județ, dar pe piață actorii locali au un rol foarte important (necaracteristic în majoritatea județelor din România). În ceea ce privește cifra de afaceri la nivelul județului, aceasta se situează pe locul 2. Tabel 40: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 47 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 90.469,53 6.237,47 727,95 1.537,33

2011 111.993,86 6.887,38 814,69 1.736,71

2012 123.915,02 7.319,37 907,08 1.887,64

2013 128.559,81 7.103,35 956,44 1.995,84

2014 Evoluție față de 2010 140.273,43 55% 7.740,58 24% 1.002,36 38% 2.171,57 41% Sursa: www.listafirme.ro, date 2014



Prezența unei întreprinderi mari în acest domeniu (ELAN TRIO Srl), cu branduri proprii (ca Elan, Gobe), explică faptul că multe întreprinderi agricole, producătoare de alimente au la dispoziție lanțul întegrat (de la producător la comerciant), existând o dependență mai redusă față de firmele multinaționale. 38

1.005,12 mil. lei cifră de afaceri, 2,67% rată a profitului, 1.544 societăți comerciale cu 5.648 salariați în 2014 (top 1 pe județ după numărul de salariați) , conform datelor ORC Harghita

46 / 137


În ceea ce privește domeniile ce definesc profilul industrial al județului Harghita, pe lângă cele identificate ca specializare economică, se mai remarcă fabricarea de produse din cauciuc și mase plastice - CAEN 22 și industria construcțiilor metalice - CAEN 25. În aceste două domenii importante din industria prelucrătoare există o diversitate deosebită de firme. Societățile sunt deținute în marea majoritate de către antreprenori locali, sunt firme privatizate dar și investiții noi (sau investiții după dizolvarea întreprinderilor de stat după 1989). Societățile din top 10 sunt localizate în marea majoritate în zona Odorheiu Secuiesc sau în zona Miercurea Ciuc, numai trei societăți din cele două domenii sunt localizate în afara celor două poluri, respectiv Gheorgheni. În cele două domenii sunt 5 societăți care depășesc cifra de afaceri de 10 milioane de lei, dar marea majoritate (18) a societăților au o cifră de afaceri de peste 1 milion de EUR (peste 4.5 milione de lei), reprezentând importanța locală a acestor societăți pentru economia județului. Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (CAEN 22)39 Domeniul este în continuă scădere din 2010, cu -16% 2014/2013; aportul la rezultatul pe Regiunea Centru este de doar 9,53%. Tabel 41: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 22 (mil. lei) Nivel teritorial

2010

2011

2012

2013


18.875,56 1.848,18 133,01 761,68

17.855,42 1.685,73 127,76 692,33

16.643,27 1.491,95 124,37 564,64

14.932,42 1.258,98 120,57 423,82

2014


11.726,03 -38% 1.056,21 -43% 100,69 -24% 357,90 -53% Sursa: Lista Firme, date 2014

Peste 70% din cifra de afaceri pe 2014 a fost realizată de 3 societăți comerciale: MAXOLL SRL (mașini și materiale de ambalat), SALASTAR SRL (ambalaje flexibile) și SET PROD COM SRL (profile). Figura 36: Topul firmelor după cifra de afaceri în domeniul CAEN 22, la nivelul judeţului Harghita

Sursa: Lista Firme, date 2014

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații (CAEN 25)40 Domeniul este în continuă scădere din 2010, cu -14% 2014/2013; aportul la rezultatul pe Regiunea Centru este de doar 5,27%. 39

142,64 mil. lei cifră de afaceri, 9,06% rată a profitului, 55 societăți comerciale cu 539 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita 40 118,95 mil. lei cifră de afaceri, 4,19% rată a profitului, 82 societăți comerciale cu 1.205 salariați în 2014, conform datelor ORC Harghita

47 / 137


Tabel 42: Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul CAEN 25 (mil. lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010

2011

2012

2013

16.991,98 2.762,96 119,02 1.206,49

15.680,75 2.478,68 110,33 1.068,75

14.675,69 2.290,80 104,57 1.004,80

13.366,79 2.026,03 102,97 790,67

2014


10.846,10 -36% 1.679,15 -39% 88,62 -26% 611,31 -49% Sursa: Lista Firme, date 2014

40,9% din cifra de afaceri a județului este realizată de două societăți comerciale din Odorheiu Secuiesc: MATRITA SA (echipamente și produse de procesare metalică), NYKO SRL (structuri metalice sudate). Figura 37: Topul firmelor după cifra de afaceri în domeniul CAEN 25, la nivelul judeţului Harghita

Sursa: Lista Firme, date 2014

Activități de servicii în tehnologia informației (CAEN 62) Serviciile în tehnologia informației se află în creștere contiună în ceea ce privește cifra de afaceri, dar cifra de afaceri a județului Harghita reprezintă numai o pondere mică (4%) din totalul cifrei de afaceri a Regiunii Centru. Tabel 43: Evoluția cifrei de afaceri în domeniul CAEN 62 (mil. Lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 6.997,82 384,82 19,34 163,7

2011 8.282,34 537,58 20,10 259,78

2012 9.847,09 616,46 19,04 300,97

2013 10.888,34 646,35 20,31 318,88


Există mulți operatori economici mici în domeniul serviciilor în tehnologia informației. Figura 38: Topul firmelor după cifra de afaceri în domeniul CAEN 62, la nivelul județului Harghita Firma 1 NEXTRA SRL 2 DEPISTO STAR SRL 3 IMPACT-COM SRL 4 MAGIC SOLUTIONS SRL 5 DORSUM SOFTWARE SRL 6 CONSOFT SRL 7 SKY-SOFT SRL 8 OBC ELEKTRON SRL 9 CONSENSUS SRL 10 ENETIX SOFTWARE SRL

Jud HR HR HR HR HR HR HR HR HR HR

Localitate Miercurea Ciuc Gheorgheni Platonesti Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc Miercurea Ciuc

Cifra Afaceri (RON) 4.699.655 3.985.425 3.395.697 2.584.080 2.370.670 2.088.707 1.745.162 1.641.213 1.097.594 1.081.872

Profit net (RON) 696.229 55.246 (20.707) 621.680 162.680 82.351 274.576 1.627 52.354 16.691

Salariati 10 19 3 21 7 6 5 12 4 24

Sursa: www.risco.ro , date 2014

48 / 137


Activități de servicii informatice (CAEN 63) Activitățile de servicii informatice a înregistrat o creștere condinuă din anul 2010. Tabel 44: Evoluția cifrei de afaceri în domeniul CAEN 63 (mil. Lei) Nivel teritorial România Regiunea Centru Harghita Brașov

2010 1.095,23 36,18 2,34 16,77

2011 1.330,28 44,5 2,92 19,71

2012 1.497,44 79,79 3,28 25,41

2013 1.664,45 89,87 4,02 26,17


Acest tip de servicu este dominat de operatori mici economici, peste 30% din cifra de afaceri a județului Harghita fiind realizată de cele cinci firme top. Figura 39: Topul firmelor după cifra de afaceri în domeniul CAEN 63, la nivelul județului Harghita Firma 1 A.D. SRL 2 TAYLOR DEVELOPMENTS SRL 3 CONT-COMP SRL 4 HOSTWARE SOLUTIONS SRL 5 ONLINE NAVIGATOR SRL

Jud HR HR HR HR HR

Localitate Miercurea Ciuc Izvoare Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc Petreni

Cifra Afaceri (RON) 273.537 222.241 212.145 206.855 181.199

Profit net (RON) 125.635 34.583 66.193 14.001 89.787

Salariati 1 1 4 1 3

Sursa: www.risco.ro, date 2014

49 / 137


2.3 Agricultură, zootehnie și silvicultură 2.3.1 Analiza fondului funciar Județul Harghita deține o pondere modestă a suprafețelor cultivate cu livezi și vii (0,20% din totalul suprafeței agricole), majoritatea se regăsesc în zonele cu relief depresionar și de deal, respectiv: în comuna Șimonești (cea mai mare pondere – 41,54%), comuna Lupeni – 20,22% și orașul Cristuru Secuiesc – 7,72%. Harta 5: Ponderea suprafeței arabile din totalul suprafeței agricole în județul Harghita

Sursa: Institutul Național de Statistică, anul 2014

50 / 137


Harta 6 : Ponderea suprafeței de pășuni și fânețe din totalul suprafeței agricole în jud. Harghita


51 / 137


Tabel 45: Analiza structurii fondului funciar la nivelul anului 2014 Fondul funciar 2014 Categoria de folosință Suprafața Totală (ST) Suprafața Agricolă (SA): - Suprafața arabilă - Pășuni și fânețe - Livezi și vii Terenuri neagricole (TN): - Păduri - Ape și bălți - Suprafața ocupată cu construcții - Suprafața ocupată cu căi de comunicație și CF - Terenuri degradate

România 23.839.071

% din SA

14.630.072

% din ST 61,37%

Județul Harghita 663.890 % din SA 395.393 78.453

19,84%

316.124

79,96%

816

0,20%

9.395.303

64,22%

4.828.411

33,00%

406.358

2,78%

9.208.999

% din TN

6.734.003

73,13%

237.574

88,48%

831.495

9,02%

5.066

1,88%

758.285

8,24%

12.671

4,72%

389.795

4,23%

8.555

3,19%

495.421

5,38%

4.631

1,73%

38,63%

268.497 % din TN

% din ST 59,60%

40,40%


Situația retrocedărilor terenurilor agricole și forestiere O situație statistică întocmită de Instituția Prefectului județul Harghita41 privind necesitatea de teren, a fost prezentată la jumătatea anului 2014 și relevă următoarea stare de fapt: • Terenuri pentru care a fost emis titlul de proprietate o terenuri agricole în suprafaţă de 185.687 ha o terenuri forestiere pentru 178.322 de ha • Terenuri pentru care s-au eliberat procese verbale de punere în posesie dar nu s-a finalizat eliberarea titlurilor de proprietate o terenuri agricole în suprafaţă de 16.677 ha o terenuri forestiere pentru 18.029 ha • Suprafețe validate pentru care încă nu s-a efectuat punerea în posesie o terenuri agricole în suprafață de 137.293 ha o terenuri forestiere pentru 23.854 ha • Cereri nesoluționate de comisiile locale de fond funciar o terenuri agricole în suprafață de 10.000 ha o terenuri forestiere pentru 8.370 ha 41

http://informatiahr.ro/despre-situatia-actuala-a-procesului-de-retrocedare-peste-500-000-de-hectare-de-terendin-judet-nu-au-intocmite-planurile-parcelare-fara-de-care-nu-pot-fi-eliberate-titlurile-de-proprietate-catre-fo/

52 / 137


Modul de folosință al terenurilor Figura 40 : Valoarea producției ramurii agricole pe sectoare, în jud. Harghita în perioada 20102014 (mii lei) 900.000,00 800.000,00 700.000,00 600.000,00 500.000,00 400.000,00 300.000,00 200.000,00 100.000,00 0,00

2010

2011

2012

2013

2014

Producția vegetala

632.808,00

811.485,00

443.433,00

615.154,00

880.460,00

Producția animala

325.442,00

325.346,00

401.406,00

395.163,00

444.305,00

425,00

22,00

1.367,00

846,00

8.715,00

Servicii agricole


Relieful județului reprezentat de munți, dealuri și depresiuni cu o altitudine de peste 500m și clima specifică zonelor de contact montan și submontan, nu conturează un fond favorabil pentru a miza pe desfășurarea activităților agricole ca forță motoare a economiei județului Harghita. Practicarea agriculturii pierde din vedere importanța protejării mediului înconjurător, în consecință atenția acordată conservării mediului, atât în domeniul agricol cât și în cel al exploatării forestiere, se situează la un nivel scăzut. O consecință directă a acestei situații este acumularea substanțelor nocive în produsele de natură agricolă și implicit contaminarea alimentelor, cu efecte negative asupra sănătății oamenilor.

53 / 137


2.3.2 Exploatări agricole organizate Figura 41 : Producţia totală a principalelor culturi vegetale în jud. Harghita în perioada 20102014 (tone/an) 300.000 250.000 Cereale boabe

200.000

Grâu și secară

150.000

Cartofi

100.000

Orz și orzoaică Furaje verzi

50.000 0 2010

2011

2012

2013

2014


Se poate observa scara semnificativă a fluctuațiilor înregistrate de culturile de cereale, cartofi, legume, furaje verzi. De asemenea, se observă o evoluție per total crescătoare a culturilor analizate. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare produce anual pe o suprafață de 50 ha o cantitate de aproximativ 750 tone42 din soiuri solicitate de piață de proveniența din import (Clasa A și Clasa B) și din soiuri proprii de semințe, se poate produce categoria Superelită (SE), Elită (E), Clasa A și Clasa B. Suplimentar, stațiunea produce și alte specii de sămânță pentru fermierii din zonă, cum ar fi semințe pentru grâu de toamnă (150 tone) și de primăvară (30 tone), semințe pentru triticale de toamnă (30 tone) și de primăvară (15-20 tone), semințe de orzoaică (30 tone) și semințe de ovăz (15-20 tone) pentru culturi de primăvară și există posibilități de a produce semințe de diferite plante furajere. La nivelul județului, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Miercurea-Ciuc face eforturi în vederea îmbunătățirii producției totale a culturii de cartofi prin crearea unor soiuri din ce în ce mai rezistente, adaptate mediului și condițiilor de practicare a agriculturii convenționale și în perspectivă pentru o agricultură biologică pentru o anumită zonă ecologică din județ. Conform raportului privind rezultatele activității de cercetare publicat pe site-ul MADR, stațiunea are înregistrate 1243 soiuri de cartof create, printre care: Catellyna, Rozana, Nativ, Robusta, Ago, Harghita, Rozal etc. 42 43

Conform datelor furnizate de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Miercurea-Ciuc în luna aprilie 2016 Sursa: http://www.madr.ro/docs/cercetare/Rezultate_activitate_de_cercetare/SCDC_Miercurea_Ciuc.pdf

54 / 137


Figura 42 : Evoluția producţiei de cartofi de toamnă în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (tone/an)

2014 2013 2012 2011 2010 0 Cartofi de toamnă

50.000 2010 145.615

100.000 150.000 200.000 250.000 300.000 2011 250.180

2012 98.287

2013 170.091

2014 238.632


Anii 2010 - 2013 au adus valori mai scăzute ale recoltelor de cereale boabe și alte recolte. Aceste variaţii de cantitate ale culturilor vegetale afectează în cea mai mare măsură zonele rurale care depind cel mai mult de acest sector. Figura 43 : Evoluția parcului de tractoare şi maşini agricole din jud. Harghita în perioada 20102014 Vindrovere Prese balotat Combine cartofi Combine furaje Combine cereale Masini de stropit Semănători Cultivatoare Pluguri Tractoare 0 Anul 2014

500

1.000

Anul 2013

1.500

2.000

Anul 2012

2.500 Anul 2011

3.000

3.500

4.000

Anul 2010


55 / 137


2.3.3 Exploatări zootehnice organizate Tabel 46 : Evoluția efectivelor de animale în jud. Harghita în perioada 2010-2014 Categorie de animale

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Număr

Bovine

63.103

60.445

63.967

64.388

71.159

Vaci, bivolițe și juninci

47.102

42.383

44.328

43.755

50.959

4.141

3.740

3.838

3.821

4.564

Vaci și bivolițe

42.961

38.643

40.490

39.934

46.395

Porcine

50.976

50.725

44.281

41.406

37.564

6.719

8.225

5.526

5.352

4.784

521

522

510

514

574

Ovine

160.975

164.291

166.718

186.852

190.512

Oi și mioare

145.486

146.961

149.070

166.912

168.609

Caprine

19.029

20.022

21.406

22.368

23.934

Capre

15.216

16.299

16.849

16.974

17.626

Cabaline

18.227

17.958

18.805

18.469

18.105

Cabaline de muncă

16.864

16.685

14.344

14.696

13.953

Păsări

499.677

429.113

683.893

689.909

499.800

Păsări ouătoare adulte

441.480

399.715

325.091

314.051

327.450

Familii de albine

22.813

21.947

21.561

22.217

19.339

Iepuri

16.876

15.678

16.144

15.786

16.401

Juninci

Scroafe de prăsilă Scrofițe pentru reproducție


Figura 44: Evoluția efectivului de păsări din jud. Harghita în perioada 2010-2014 (capete) 800.000 700.000 600.000 500.000 400.000 300.000 200.000 100.000 0 Păsări

Păsări Păsări ouătoare 2010

2011

2012

2013

2014

499.677 429.113 683.893 689.909 499.800

Păsări ouătoare 441.480 399.715 325.091 314.051 327.450


56 / 137


Figura 45: Evoluția efectivului de bovine din jud. Harghita în perioada 2010-2014 (capete) 80.000 70.000 60.000 50.000 40.000 30.000 20.000 10.000 0

2010

2011

2012

2013

2014

Bovine

63.103

60.445

63.967

64.388

71.159

Vaci, bivolițe și juninci

47.102

42.383

44.328

43.755

50.959

Juninci

4.141

3.740

3.838

3.821

4.564

Vaci și bivolițe

42.961

38.643

40.490

39.934

46.395


2.3.4 Silvicultura Tabel 47: Situația suprafețelor forestiere în jud. Harghita în perioada 2010-2014 Categorii de terenuri și specii de păduri

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Mii Ha

Total

262,3

262,4

262,4

264,1

264,1

Suprafața pădurilor

257,2

257,3

257,8

259,4

260,1

Rășinoase

193,6

192,8

195,5

192,9

193

63,6

64,5

62,3

66,5

67,1

5,1

5,1

4,6

4,7

4

Foioase Alte terenuri


Figura 46: Structura pădurilor din județul Harghita după tipul copacilor 4%

2%

1%

19%

74%

Păduri de brazi Păduri de fagi Păduri de stejar Alte păduri de conifere Alte păduri de foioase

Sursa: Consiliul Județean Harghita Agenția de Management Energetic

57 / 137


Figura 47: Tipul de proprietate a pădurilor

2%

9%

Proprietate publică a statului Proprietate publică a administrației locale Composesorate

13%

29%

Persoane fizice Biserici 47%

Sursa: Consiliul Județean Harghita Agenția de Management Energetic

Tabel 48 : Suprafața terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în jud. Harghita Categorii de regenerări artificiale (pe specii de păduri) Regenerări artificaiale - total Rășinoase Foioase

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Ha 706

775

827

626

696

674

752

782

591

665

32

23

45

35

31


Tabel 49 : Volumul de lemn recoltat pe specii în jud. Harghita în perioada 2010-2014 Categorii de păduri Total

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Mii Mc 999,8

1.031,2

983,9

1.095,5

1.042,8

Răsinoase

778,5

773,4

721,1

835,3

808,2

Fag

192,0

214,7

207,0

206,9

187,8

6,1

9,2

14,7

9,0

8,4

Diverse specii tari

16,3

22,5

29,3

27,4

25,5

Diverse specii moi

6,9

11,4

11,8

16,9

12,9

Stejar


2.4 Energie, resurse naturale și mediu 2.4.1 Energie și eficiență energetică Tabel 50 : Energia termică distribuită

Anul 2010

Anul 2013

Anul 2014

12.801.073 12.341.232 10.962.751 10.703.499

9.845.167

România

58 / 137

Anul 2011

Anul 2012 UM: Gigacalorii

Regiunea Centru

420.448

458.666

396.417

338.704

303.417

Jud. Harghita cu localitățile: Municipiul Miercurea Ciuc Municipiul Gheorgheni

127.984 66.610 31.902

119.488 58.100 33.428

102.362 46.360 33.012

86.801 36.326 30.418

68.036 26.668 26.231


Municipiul Toplița Municipiul Odorheiu Secuiesc Orașul Cristuru Secuiesc Orașul Vlăhița

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

2.416 3.386 2.804 1.779 0 20.172 18.259 14.889 13.116 10.786 2.910 2.058 1.246 948 814 3.974 4.257 4.051 4.214 3.537 Sursa: INSSE, GOS109A - Energia termică distribuită pe județe și localități

Sistemul centralizat se confruntă cu dificultăți majore ca urmare a uzurii: pierderea de agent termic este foarte mare, costurile aferente sunt mult mai mari, iar ca urmare a debrașării consumatorilor casnici, transferul de căldură prin locuințe neîncălzite reduce confortul termic și crește consumul pentru încălzirea locuințelor conectate la sistem, iar costurile de încălzire cresc. În același timp calitatea apei calde se înrăutățește, volumul de apă caldă răcindu-se în conductele de distribuție pe parcursul staționării pe țeavă. Eficiența energetică a clădirilor publice județene În vederea îmbunătățirii eficienței energetice, Directiva Uniunii Europene 2012/27/UE prevede renovarea anuală a cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de organisme publice pentru a îndeplini cerințele minime prevăzute în Directiva 2010/31/UE. Producția de energie regenerabilă și potențialul de producție energetică Conform Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile obiectivul general al României este creșterea ponderii energiei din surse regenerabile la 24 % din întregul consum până în anul 2020, obiectiv propus care ar determina o creștere de 6,2% față de anul de referință 2005, când ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie era 17,8%.44 Județul Harghita este o zonă cu un mare potențial de producere de energie regenerabilă în special din biomasă și energie hidro, însă în rândul resurselor alternative cu potențial pot fi amintite energia solară, energia eoliană și energia geotermică. S.C. Goscom S.A. este operatorul licențiat pentru producerea și distribuția energiei termice în Miercurea Ciuc, care în cadrul unui program de termoficare între 2006-2015 a instalat 6 cazane cu funcționare pe biomasă sub formă de peleți. 45 Producția de energie regenerabilă și potențialul de producție energetică Astfel, diverși agenți economici din județ s-au arătat tot mai interesați de realizarea centrelor de energie regenerabilă, în vederea obținerii de certificate verzi, care se acordă pentru fiecare MWh de energie livrată în sistemul național. Conform Planului National de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile, în anul 2010, situația potențialului energetic anual al surselor regenerabile la nivel național este prezentat în tabelul următor, dar potențialul utilizabil este mult mai mic datorită limitărilor tehnologice, eficienței energetice și restricțiilor de mediu: 44 45

Directiva 2009/28/CE http://goscom.ro/

59 / 137


Tabel 51 : Potențialul energetic al surselor regenerabile la nivel național (2010) Sursa de energie regenerabilă

Potențialul energetic anual

Energie solară – termică

Echivalent economic energie (mii tep)

Aplicație

1.433,0

Energie termică

6

60*10 GJ

Energie solară - fotovoltaic

1.200 GWh

103,2

Energie electrică

Energie eoliană

23.000 GWh

1.978,0

Energie electrică

Energie hidroelectrică

40.000 GWh

3.440,0

Energie electrică

Energie hidroelectrică sub 10 MW

6.000 GWh

516,0

Energie electrică

Biomasă și biogaz

318*10 GJ

7.597,0

Energie termică

Energie geotermală

6

6

7*10 GJ

167,0 Energie termică Sursa: www.icemenerg.ro/PROSERV/PNAER.htm

Pe baza unui studiu realizat de Icemenerg S.A., situația producției energiei regenerabile prognozate pentru anul 2010, respectiv pentru 2015 la nivelul țării era următoarea: Tabel 52 : Producția energie regenerabile prognozată Surse de energie regenerabilă Energie solară Energie eoliană Energie hidro - total, din care: Hidroenergie de mică putere (max 10 MW) Biomasă Energie geotermală Total

2010 (GWh)

2015 (GWh)

1.860 11.600 314 1.001 18.200 18.700 1.100 1.600 1.134 3.654 - - 19.650 23.367 Sursa: http://www.icemenerg.ro/PROSERV/PNAER.htm

Energie de biomasă Din datele primite de la Agenția de Management Energetic a județului Harghita, observăm că acesta este unul din județele cu cea mai bogată sursă de biomasă forestieră din țară: • Suceava: 647,0 mii m3 • Harghita: 206,5 mii m3 • Neamț: 175,0 mii m3 • Bacău: 132,0 mii m3 Analizând resursele ce generează potențialul de biomasă agricolă, județul ocupă ultimul loc din țară: • Harghita: 41,004 mii to • Covasna: 73,000 mii to • Brașov 89,000 mii to. 46 Poziția fruntașă ocupată se datorează faptului că pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale județului, 73,13 % din suprafața terenurilor neagricole din țară este acoperită de păduri, iar această proporție este 88,48% în județul Harghita. 46

Consiliul Județean Harghita Agenția de Management Energetic

60 / 137


Energia hidroelectrică Valorificarea potențialului hidroenergetic al județului Harghita este esențial de luat în calcul ținând cont că județul dispune de o rețea hidrografică bogată, suprapunându-se cu bazinele hidrografice ale Mureșului (1196 km), Oltului (930 km) și Siretului (474 km). De aici izvorăsc și râurile Târnava Mică, Târnava Mare, Trotuș și Bistricioara. Dintre cele cinci hidrocentrale, numai una, Hidrocentrala din Corbu este în proprietatea exclusivă a administrației locale și nu este racordată la sistemul energetic național, produce energie pentru clădirile locale publice și iluminatul public local. Hidrocentrala de la Mădăraș este în proprietatea administrației locale și în proprietate privată. Celelalte hidrocentrale sunt în proprietate privată, fiind racordate la rețeaua națională și energia produsă este valorificată în rețeaua națională. Energia solară Programul ”Casa verde”, finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu, promovează folosirea energiei solare în gospodăriile populației și sprijină achiziționarea unor sisteme de producere a energiei din surse solare. 2.4.2 Resurse naturale şi mediu înconjurător Situația resurselor naturale Singura exploatare de lignit își desfășoară activitatea la Borsec şi este o unitate economică cu o importantă însemnătate locală. În cazul gazelor naturale punctele de exploatate sunt cantonate în apropierea reţelei naţionale de transport şi distribuţie, acestea neavând utilizare industrială în judeţul Harghita. Tehnologia de extracţie şi prelucrare a zăcămintelor de minereuri şi a celor de turbă în multe cazuri a avut o consecinţă negativă, cu efect asupra deteriorării condiţiilor de mediu şi poluarea atmosferei în zonele de exploatare. Apele de suprafață de pe teritoriul Harghitei sunt utilizate la asigurarea alimentării centralizate cu apă a consumatorilor (gospodării și unități industriale) racordați la sistemele de alimentare cu apă potabilă și pentru generarea energiei electrice în cadrul a 5 hidrocentrale. Din nefericire, această resursă nu este exploatată în mod rațional și sustenabil, fapt ilustrat atât în cercetările efectuate, cât și în demersurile întreprinse de ONG-urile de mediu47. Tabel 53: Situaţia exploatărilor forestiere din judeţul Harghita

Anul 2010

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Mii mc

România

16.991,6

18.705

19.081,2

19.282,1

17.889,3

Regiunea Centru

3.911,8

4.385,2

4.265,4

4.455,5

4.411,8

999,8

1.031,2

Harghita

47

Anul 2011

983,9 1.095,5 1.042,8 Sursa: Site-ul Institutului Naţional de Statistică

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/publicatii/harta-pierderii-padurii-3-hectare/

61 / 137


Tabel 54: Suprafața terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în jud. Harghita (UM: mii Ha)

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

România

10,11

11,50

11,03

10,44

12,51

Regiunea Centru

1,99

2,27

2,47

2,12

2,27

Harghita

0,71

0,78

0,83

0,63

0,70

Sursa: Site-ul Institutului Național de Statistică, 2015

Biodiversitatea și zonele protejate În județul Harghita identificăm două din cele cinci regiuni biogeografice existente pe teritoriul României (alpină și continentală), lucru care indică un nivel mediu al biodiversității. Cele 35 de arii protejate sunt compuse din rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, specii de plante ocrotite, specii rare din fauna ocrotită, arbori seculari şi parcuri dendrologice, precum şi perimetre de protecţie ale izvoarelor de ape minerale şi ale emanaţiilor de gaze mofetice, toate acestea constituindu-se în: • 9 rezervaţii geologice; • 1 rezervaţie zoologică; • 1 rezervaţie speologică; • 20 rezervaţii botanice; • 4 rezervaţii mixte. Siturile Natura 2000, de importanță comunitară (ROSCI)48, prezintă caracteristicile regiunilor biogeografice în spațiul cărora au fost declarate, iar acestea sunt: 1. Harghita Mădăraş (ROSCI0090) – Harghita; 2. Herculian (ROSCI0091) – Harghita, Covasna; 3. Călimani - Gurghiu (ROSCI0019) – Harghita, Mureş, Bistriţa Năsăud, Suceava; 4. Cheile Bicazului - Hăşmaş (ROSCI0027) – Harghita, Neamţ; 5. Cheile Vârghişului (ROSCI0036) - Harghita, Covasna; 6. Ciomad – Balvanyos (ROSCI0037) - Harghita, Covasna; 7. Mlaştina după Luncă (ROSCI0113) – Harghita; 8. Tinovul Apa Lina - Honcsok (ROSCI0241) - Harghita, Covasna; 9. Tinovul de la Dealul Albinelor (ROSCI0243) – Harghita, Mureş; 10. Tinovul de la Fântâna Brazilor (ROSCI0244) – Harghita; 11. Tinovul Luci (ROSCI0246) - Harghita; 12. Tinovul Mohoş - Lacul Sf. Ana (ROSCI0248) - Harghita, Covasna; 13. Topliţa - Scaunul Rotund Borsec (ROSCI0252) - Harghita; 14. Pârâul Barlangos (ROSCI0189) - Harghita; 15. Borzont (ROSCI0279) - Harghita; 16. Dealurile Târnavei Mici - Bicheş (ROSCI0297) – Harghita, Mureş; 17. Munții Ciucului (ROSCI0323) – Harghita, Bacău, Neamţ; 48

Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor - Natura2000

62 / 137


18. Nemira - Lapoş (ROSCI0327) – Harghita, Covasna, Bacău; 19. Porumbeni (ROSCI0357) – Harghita, Mureş; 20. Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc şi Vânători (ROSCI0383) – Harghita, Mureş; 21. Bazinul Ciucului de Jos (ROSCI0007) – Harghita. Ariile de protecție specială avifaunistică (ROSPA)49 din județul Harghita sunt: 1. Cheile Bicazului – Hăşmaş (ROSPA0018) – Harghita, Neamţ; 2. Dealurile Homoroadelor (ROSPA0027) – Harghita, Braşov, Covasna; 3. Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului (ROSPA0028) – Harghita, Mureş; 4. Defileul Mureşului Superior (ROSPA0030) – Harghita, Mureş; 5. Depresiunea şi Munţii Giurgeului (ROSPA0033) – Harghita, Mureş; 6. Depresiunea şi Munţii Ciucului (ROSPA0034) – Harghita; 7. Munţii Bodoc – Baraolt (ROSPA0082) – Harghita, Braşov, Covasna; 8. Masivul Ceahlău (ROSPA0129) - Harghita, Neamţ; 9. Munţii Călimani (ROSPA0133) – Harghita, Mureş, Bistriţa Năsăud, Suceava. Conform „Situației contractelor de administrare și a convențiilor de custodie ale ariilor naturale protejate”50, 4 arii naturale protejate sunt atribuite în administrare şi 13 situri sunt atribuite în custodie. Rezervaţia geologică de la Sâncrăieni (2.459), Lacul Rat (2.460), Vulcanii Noroioşi de la Filiaş (2.462), Poiana narciselor de la Vlahiţa (2.468), Pârâul Dobreanului (2.474), Mlaştina Buýdos – Santimbru (2.475), Rezervaţia botanică Borsec (2.481), Cascada de apă termală (2.491), Munţii Ciucului (ROSCI0323), Tinovul Apa Lină-Honcsok (ROSCI0241), Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc şi Vânători (ROSCI0383), Depresiunea şi Munţii Ciucului (ROSPA0034 – fără suprafaţa care se suprapune cu ROSCI0090 şi suprafaţa aflată la est de situl ROSCI0090) şi Porumbeni (ROSCI0357) sunt arii pentru care nu au fost atribuite convenţii sau contracte de administrare.51 Tabel 55: Administratori/ custozi situri Natura 2000 Nr. crt. Denumire arie naturală protejată Cod Administrator/ custode Parcuri Naţionale, Naturale, situri Natura 2000 - atribuite în administrare ROSCI0027 / RNP-Romsilva - Administraţia Parcului 1 Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş ROSPA0018 Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş ROSCI0019 / RNP-Romsilva - Administraţia Parcului 2 Parcul Naţional Călimani ROSPA0133 Naţional Călimani ROSCI0113 / ROSCI0279 / Parcul Natural Defileul Mureşului ROSCI0243 / 3 SC Ocolul Silvic de Regim Gheorghieni SA Superior ROSPA0030 / ROSPA0033 / ROSCI0019

49

Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor - Natura2000 Site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor - http://www.mmediu.ro/categorie/arii-naturale-protejate/16 51 Arii naturale protejate neatribuite în administrare sau custodie conform adnotării anterioare 50

63 / 137


Nr. crt.

Denumire arie naturală protejată

Cod

Administrator/ custode Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în parteneriat cu Asociaţia Microregională 4 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului ROSCI0297 Târnava Mică Bălăuşeri-Sovata şi Asociaţia "Grupul Milvus" Situri Natura 2000, arii protejate de interes naţional - atribuite în custodie 5 Nemira - Lapoş ROSCI0327 Asociația Ecomondia 6 Topliţa Scaunul Rotund Borsec ROSCI0252 Romaqua Group Borsec ROSCI0090 / 7 Harghita Madaraş Ocolul Silvic Particular Liban-Zetea ROSPA0034 8 Pietrele roşii de la Tulgheş 2.470. Direcţia Silvică Harghita 9 Piatra Şoimilor 2.484. Organizaţia geoecologică Accent 10 Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007 Organizaţia geoecologică Accent 11 Pârâul Bârlangoş ROSCI0189 Gyilkosto Adventure 12 Mlaştina Dumbrava Harghitei 2.477. Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita 13 Tinovul de la Fântâna Brazilor ROSCI0244 Societatea de Geografie Cholnoky Jenö 14 Muntele de sare Praid 2.458. Societatea de Geografie Cholnoky Jeno 15 Dealul Melcului (Firtuş) 2.461. Societatea de Geografie Cholnoky Jeno 16 Tinovul Luci ROSCI0246 Asociaţia Composesorală Sîncrăieni ROSPA0027 / 17 Dealurile Homoroadelor Ocolul Silvic Privat Baraolt ROSCI0036 ROSCI0248 / 18 Tinovul Mohos - Sfânta Ana ECOS Club SRL ROSPA0082 30 Depresiunea şi Munţii Ciucului ROSPA0034 - 31 Porumbeni ROSCI0357 - Sursa: Site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor

Ariile naturale protejate sunt importante pentru menținerea biodiversității ecosistemelor, a speciilor, precum și a varietății genetice, care alcătuiesc diversitatea vieții; pe teritoriul județului Harghita sunt recunoscute un număr de 35 arii protejate52. Aceste rezervații naturale și monumente ale naturii sunt trecute ca zone naturale protejate de interes național în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate și ocupă momentan 34% din suprafața totală a județului. La nivel județean se întâlnesc și o serie de situri Natura 2000, identificate cu scopul menținerii și refacerii habitatelor și speciilor de interes comunitar, împărțite în arii de protecție specială avifaunistică și situri de importanță comunitară, lista completă a acestora și a custozilor se regăsește în Anexă. Flora În județul Harghita structura vegetației este rezultatul influențelor induse de substrat, relief, sol, climă și activitate umană. Astfel, vegetația dominantă este cea caracteristică zonelor muntoase, cea mai mare suprafață din județ este ocupată de pădurile de molid (parțial în amestec cu brad), păduri mixte, dar și de pădurile aluviale, pădurile de fag, de stejar, pădurile dacice şi 52

Conform Hotărîrii Consiliului Județean nr. 162/2205, modificată prin HCJ nr. 142/2006

64 / 137


acidofile, ce au o importanță esențială în alcătuirea vegetației forestiere precum şi în conservarea pe termen lung a carnivorelor mari. Speciile de interes comunitar prezente pe teritoriul judeţului Harghita sunt: Clopoţel (Campanula serrata), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus, Trifoiaş de baltă (Marsilea quadrifolia), Angelică de baltă (Angelica palustris), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus), Clopoţel (Campanula serrata), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Iarba gâtului (Tozzia carpathica), Dicranum viride. Specii de floră sălbatică de interes economic și cultural sunt: Narcissus stellaris - narcisă, Colchicum autumnale, Crocus heufellianus - brândușă de toamnă, Leucojum vernum - ghiocel bogat, Galanthus nivalis -ghiocel, Fritillaria meleagris - lalea pestriţă, Trollius europaeus - bulbucul de munte, Iris sibirica – stânjenel, ciuperci - Agaricus, piciorul-căprioarei - Macrolepiota procera, roșcovă - Lactarius deliciosus, hrib - Boletus edulis, gălbior - Cantharellus cibarius și altele. Ocazional se culeg mure, măceșe și plante medicinale, fără impact semnificativ asupra speciilor spontane. Fauna Fauna județului Harghita este diversificată și influențată de etajul vegetației de care aparține, astfel mamiferele sunt bine reprezentate prin carnivorele mari (urs, lup, râs), dar și prin vidră, jder, bursuc, pisică sălbatică. Speciile de interes comunitar prezente pe teritoriul judeţului Harghita sunt: • Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton carpatic (Triturus montandoni), Triton cu creastă (Triturus cristatus) etc.; Mamifere: Lup (Canis lupus), Urs brun (Ursus arctos), Vidră, Lutră (Lutra lutra), Râs (Lynx lynx), Liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Liliac comun (Myotis myotis), Liliac comun mic (Myotis blythii), Liliac cârn (Barbastella barbastellus) etc.; Nevertebrate: Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Euphydryas maturna, Lycaena dispar, Croitor de fag (Rosalia alpina), Carab (Carabus hampei), Callimorpha quadripunctaria, Rădaşcă, Răgacea (Lucanus cervus), Cucujus cinnaberinus, Cosaşul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), Cărăbuş (Osmoderma eremita), Croitor mare (Cerambyx cerdo) etc.; Pești: Dunariţă (Sabanejewia aurata), Zglăvoc (Cottus gobio), Chişcar (Eudontomyzon danfordi), Lostriţă (Hucho hucho), Petroc (Gobio uranoscopus), Moioagă (Barbus meridionalis) etc. Specii de faună de interes economic prezente pe teritoriul județului sunt: • Speciile vânate în județ: mistreț - Sus scrofa, potârniche - Perdix perdix, iepure - Lepus europaeus, căprior - Capreolus capreolus, cerb - Cervus elaphus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, jder - Martes foina, pisică sălbatică - Felis silvestris, păsări acvatice: raţă mare - Anas platyrhynchos, raţă pitică - Anas crecca, raţă cârâitoare - Anas querquedula, Speciile de peşti pescuite în apele din județ: clean - Squalus cephalus, mreană vânătă - Barbus petenyi, mreană - Barbus barbus, ştiucă - Esox lucius, păstrăv indigen - Salmo fario, mihalţ - Lota lota, beldiţă - Alburnoides bipunctatus, babuşcă - Rutilis

65 / 137


rutilus, biban - Perca fluviatilis, roşioară - Scardinius erythrophthalmus, oblete - Alburnus alburnus, scobar - Chondrostoma nasus, porcuşor - Gobio gobio şi chiar ţipar - Misgurnus fossilis. Specii de faună de interes cultural întâlnite pe teritoriul județului sunt: • Ţiparul - Misgurnus fossilis: fiind o specie de peşte care trăieşte în mlaştini, ape stătătoare, era prezent în număr mare în Bazinul Ciucului de Jos, înaintea regularizării Oltului şi a pâraielor. Unii autori din sec. XIX, fac referiri asupra prinderii şi consumului frecvent a speciei de către localnicii care locuiau aproape de lunca Oltului. Această specie era consumată cel mai des în timpul posturilor. Sunt referiri şi la faptul că probabil s-a dat numele zonei după această specie, care în limba maghiară se numeşte “csík”. • Barza albă - Ciconia ciconia este o specie asociată aşezărilor umane. Populaţia din comuna Sânsimion și Cetăţuia formează una dintre cele mai mari şi dense colonii de berze albe din România. Localnicii simpatizează, în general, această specie, considerând-o aducătoare de noroc, dar există şi cazuri de conflict, când berzele îşi construiesc cuibul chiar peste intrarea în casă, aproape de geamuri. Mediu înconjurător Judeţul Harghita deţine o bogată reţea hidrografică, cu o lungime de aproximativ 2.600 km, formată din râuri, lacuri şi mlaştini; de asemenea, există şi importante rezerve de ape subterane. Reţeaua hidrografică este compusă din bazinele hidrografice ale celor trei râuri importante de pe suprafaţa judeţului, astfel53: Mureş – 49,3%, Olt – 32 %, Siret – 18,7 %. Resursele de apă sunt utilizate cu precădere pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a aşezărilor urbane şi rurale, dar şi a operatorilor economici. (a se consulta Tabelul “Situaţia centralizată a captărilor de suprafaţă şi subterană, pe teritoriul judeţului” și detaliile din) Calitatea apelor54 Tabel 56 : Situaţia centralizată a captărilor de suprafaţă şi subterană, pe teritoriul judeţului: Bazin hidrografic Mureş Olt Siret TOTAL

53

Apă captată (mii mc) Total Suprafaţă Subteran 15.866,43 14.293,29 1.573,15 17.469,24 15.674,46 1.794,78 1.554,16 1.106,11 448,05 34.889,83 31.073,86 3.815,97 Sursa: Raport Judeţean privind starea Mediului, 2014

Raport Judeţean privind starea Mediului, anul 2014 Pentru stabilirea calităţii apei din judeţul Harghita sunt analizaţi, prelucraţi statistic şi interpretaţi, de către instituţiile abilitate ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, următorii indicatori: Indicatorii “regimului de oxigen” (RO): oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn; Indicatori din grupa “nutrienţilor”: amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total, fosfaţi; Indicatorii din grupa de “salinitate”: reziduu filtrabil uscat, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu; Indicatorii din grupa “poluanţilor toxici specifici de origine naturală”: Cr, Cu, Zn, Pb, cadmiu, Fe, Mn, Ni; Indicatori din grupa “alţi indicatori chimici relevanţi”: fenoli, detergenţi. 54

66 / 137


Pe teritoriul judeţului există SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR HARGHITA – Bazinul Hidrografic Olt55, prin care sunt în curs de implementare: Proiectul PPPDEI şi alte Proiecte AXA 5 POS MEDIU şi este finalizat Proiectul „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Olt” - PPPDEI, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu56. Calitatea apei de suprafaţă şi subterane a reţelei hidrografice din judeţul Harghita, se caracterizează prin indicatori specifici buni şi foarte buni, cu excepţie în cazul unor corpuri de apă naturale sau corpuri de apă puternic modificaţi, prezentate în Anexă. • Corpul Homorodul Mic din bazinul hidrografic Olt - indicatorii fizico-chimici, grupa nutrienţi şi condiţii de oxigenare, apa se caracterizează prin categoria moderată; • Corpul Cormos din bazinul hidrografic Olt - din punct de vedere biologic şi chimic, calitatea apei este proastă; • Olt (aval confluenţa Şipoş – aval confluenţa Cad) – din punct de vedere fizico-chimic calitatea apei este moderată la grupa nutrienţi şi condiţii de oxigenare; • Olt (aval confluenţa Cad – aval confluenţa Mitaci) - din punct de vedere fizico-chimic, calitatea apei este moderată la grupa nutrienţi şi condiţii de oxigenare; corpul de apă se caracterizează prin potenţial ecologic moderat; • Corpul de apă Lacul Sfânta Ana - având în vedere caracterul corpului de apă, situat în craterul vulcanic al Munţilor Ciomad (zona Băile Tuşnad), cu alimentare doar din ape de precipitaţii, lacul este slab populat de specii. Din punct de vedere al elementelor fizicochimice, calitatea apei este de categorie moderată, cauzată de valorile pH. Din punct de vedere biologic, din cauza faptului că lacul este slab populat, iar în perioada caldă a crescut biomasa fitoplanctonului, apa s-a caracterizat ca fiind de categorie slabă. • Corp freatic ROOT01 – Depresiunea Ciucului și Corp de adâncime ROOT10 – Depresiunea Ciucului, din bazinul hidrografic Olt, au fost încadrate în categoria „stare chimică slabă”, din cauza activităţilor agricole, înregistrându-se depăşiri semnificative la indicatorul azotaţi - NO3, faţă de valoarea de prag (50 mg/l) prevăzută prin HG nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, hotărâre ce transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, astfel57: o Depresiunea Ciucului, ROOT01, Forajul Sânsimion F4 - NO3 = 81,182 mg/l; o Depresiunea Ciucului, ROOT10, Forajul Heineken F2 - NO3 = 60,209 mg/l; o Depresiunea Ciucului, ROOT10, Forajul Miercurea Ciuc F2 - NO3 = 65,699 mg/l; 55

http://www.rowater.ro/daolt/sgaharghita/default.aspx http://www.rowater.ro/daolt/continut%20Site/Proiecte.aspx 57 Raport Judeţean privind starea Mediului, anul 2014 56

67 / 137


Calitatea solului Tabel 57 : Calitatea solurilor din judeţul Harghita, pe clase I ha 2.768

II % 0,7

ha 15.423

% 3,9

Clase de calitate III IV V ha % ha % ha % 92.145 23,3 161.353 40,8 123.783 31,3 Sursa: Raport Judeţean privind starea Mediului, 2014

În judeţul Harghita, aproximativ 70% din solurile sunt de clase inferioare – IV și V, iar ponderea solurilor roditoare, de clasa I este nesemnificativă – 0,7%. (a se consulta tabelul “Calitatea solurilor din judeţul Harghita, pe clase”). Utilizarea de îngraşăminte în judeţ se realizează pe o suprafaţă de teren arabil de circa 39.000 ha, fapt ce pune presiune asupra calităţii solului. În anul 2014, 103,105 tone de produse de protecţie a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) s-au utilizat pe o suprafaţă de 110.576 ha. (a se consulta tabelul “Cantitatea de produse de protecţie a plantelor folosită pe suprafaţa jud. Harghita” din Anexa 2). În judeţul Harghita58 există 30 de situri potenţial contaminate şi 2 situri contaminate corespunzător. Terenurile sunt afectate de diverşi factori limitativi împărţiţi în trei categorii: 1. Factori limitativi dependenţi de sol a. Factori limitativi dependenţi de însuşiri fizico-chimice ale solului: • textura – în zona Tuşnad, solul are o textură nisipoasă, fapt ce nu afectează stabilitatea acestuia, iar în zona Odorheiului Secuiesc solul prezintă o textură argiloasă ce oferă predispoziţie la alunecări de teren; • porozitatea – în zona de deal a municipiului Odorheiu Secuiesc, porozitatea solului este mică, având drept consecinţă, alunecări de teren; • conţinutul de elemente nutritive – sunt deficitare solurile prezente pe teritoriul judeţului ce prezintă următoarele caracteristici: hidromorfe, acide şi neevoluate; b. Factori limitativi dependenţi de sol, dar influenţaţi şi de alţi factori de teren: • gleizarea – în urma studiilor desfăşurare de APM Harghita, s-a constatat o înrăutăţire accelerată a regimului aero-hidric al solului, fapt ce are consecinţe grave, ducând la scăderea porozităţii totale, ce atrage după sine reducerea activităţii biologice şi înrăutăţirea condiţiilor de care depinde mobilizarea elementelor nutritive din sol; • pseudogleizarea – determină modificări ale solului asemănătoare cu cele provocate de gleizare; 2. Factori limitativi dependenţi de factori de teren, alţii decât solul: a. Factori limitativi dependenţi de geomorfologia terenului (panta) – influenţează regimul hidric al solului; b. Factori limitativi dependenţi de hidrologie:

58

Conform Hotărârii nr. 683/2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Gestionare a Siturilor Contaminate din România

68 / 137


• apa freatică – influenţează gradul de mineralizare a apei, dezvoltându-se procese de salinizare, gleizare, înmlăştenire şi turbificare; • inundabilitatea – în zonele de joasă altitudine, în special din apropierea pârâurilor montane, există risc de inundaţii; c. Factori limitativi dependenţi de climă: • temperatura – influenţează negativ activităţile agricole desfăşurate în zona de munte, unde temperatura multianuală se încadrează între 6,5oC şi 4,5oC; • precipitaţiile - în zona de deal, seceta influenţează în mod negativ creşterea plantelor şi implicit dezvoltarea agriculturii; 3. Factori limitativi dependenţi de principalele activităţi antropice Tabel 58: Cantitatea de produse de protecţie a plantelor folosită pe suprafaţa jud. Harghita Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

Categoria PPP utilizate pentru tratamentul seminţelor Erbicide Fungicide Insecticide Insectofungicide Acaricide Regulatori de creştere Altele Total pe judeţ

Cantitatea utilizată (tone)

Suprafaţa tratată (ha)

6,811

13.695

34,054 40.881 47,975 35.520 4,310 17.141 1,915 1.929 0,174 40 4,496 1.258 3,370 112 103,105 110.576 Sursa: Raport Județean privind starea Mediului, 2014

Calitatea aerului Evaluarea calităţii aerului de pe teritoriul judeţului Harghita se realizează prin două modalităţi: măsurători manuale şi măsurători automate. În urma măsurătorilor efectuate la nivel judeţean de Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în luna august 2014, conform STAS 12574/87 - ”Aer din zone protejate. Condiţii de calitate”, au rezultat următoarele59: • nivelul concentraţiei poluanţilor a fost sub valorile limită, stabilit în urma a 365 de determinări pe an, privind concentraţia poluanţilor gazoşi (SO2, NO2, NH3) la sediul APM Harghita; astfel, a fost înregistrată valoarea medie anuală a SO2 de 3,58 µg/m3 (valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane este de 125 µg/m3), valoarea medie anuală a NO2 de 20,4 µg/m3 şi valoarea medie anuala a NH3 de 20 µg/m3; • valoarea pulberilor totale în suspensie s-a încadrat în limita zilnică de 75 µg/mc, respectiv 57,1 µg/mc, conform celor 365 de determinări de pulberi totale în suspensie – TSP, efectuate la sediul AMP Harghita; în cazul determinărilor din Centrul Oraşului Gheorgheni, pe parcursul a

59

Raport Județean privind starea Mediului, anul 2014

69 / 137


349 validări zilnice, a fost constatată depăşirea limitei admise cu 43,33%, respectiv 107,5 µg/mc; • nivelul pulberilor sedimentabile a fost în limita lunară, în medie, de 6,77 g/mp/lună, conform celor 97 de probe specifice determinării acestui indicator realizate la nivel de judeţ. Aspecte climatice, riscuri naturale și antropice Clima predominantă este cea continental – temperată, dar cu efecte montane, anual sunt 5-10 zile, când temperatura este sub −28 °C în unele cazuri chiar atingând şi –33 °C iar la altitudini mai înalte, temperatura este mai ridicată cu 5-8 grade Celsius. Temperatura medie anuală a Depresiunii Ciuc este de 5,9 °C. Clima în această zonă este rece, verile fiind foarte scurte, doar 2-3 luni pe an, cu temperaturi între 10−32 °C în timpul zilei şi 2−15 °C pe timpul nopţii, iar iernile lungi, de 5-6 luni pe an. În munţi, zăpada persistă peste 6 luni, cu temperaturi frecvent sub −32 °C. Acest fenomen generează o microclimă specifică a zonelor situate între munţi înalţi. La nivelul județului Harghita, în urma unor analize, s-a constatat că nu există industrii cu grad ridicat de poluare a aerului atmosferic, iar factorii cu rol determinant în alterarea calității aerului sunt în general traficul rutier, sistemele de încălzire, lipsa unor amenajări corespunzătoare a platformelor de colectare de deșeuri, defrişarea pădurilor, gradul mic de regenerare forestieră etc. Schimbările climatice, riscuri naturale și antropice Clima nefavorabilă de la nivel judeţean atrage după sine, în mod special pentru Depresiunea Gheorgheni, un potenţial scăzut în dezvoltarea agriculturii; de asemenea se estimează încălzire, astfel teoretic, condiţiile pentru producţia vegetală ar trebui să devină mai favorabile. Evenimentele meteorologice extreme sunt legate din ce în ce mai frecvent de schimbările climatice, iar pentru combaterea acestor efecte nefaste, este necesar a se stabili măsuri clare şi timpurii în ceea ce priveşte politicile de schimbări climatice; acestea vor pune capăt incertitudinii actuale care întârzie investiţiile din sectorul energetic de care este nevoie urgentă şi vor ajuta la creşterea economiilor, precum şi la dezvoltarea unei infrastructuri cu emisii scăzute de carbon, moderne şi competitive. 2.4.3 Gestionarea deșeurilor Gestiunea deşeurilor urbane în localităţile din judeţul Harghita, atât la nivel urban, cât şi la nivelul comunităţilor rurale, se realizează în baza Legii nr. 101/2006 şi a Legii nr. 211/2011, cu ajutorul serviciilor de salubrizare. Pentru acest proiect s-a emis acrodul de mediu nr. 3 din 28.12.2012 de către APM Harghita, iar lucrările de închidere și ecologizare au fost începute în cursul lunii mai 2015. Totodată s-a dat ordin de începere a lucrărilor de execuție-conform Autorizațiilor de construire 17/16.04.2015 și 13/24.04.2015 - pentru construirea centrelor de colectare selectivă, precum și a Stației de transfer de la Corund. 60 60

http://www.prefecturahr.ro/dbimg/documente_stiri/686/apm.pdf

70 / 137


Deşeuri municipale Cantităţile generale de deşeuri municipale din judeţ se referă la următoarele tipuri de deşeuri61: deşeuri menajere, deşeuri asimilabile celor menajere rezultate din comerţ, industrie şi instituţii, deşeuri voluminoase, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale. Analizând datele din tabelul de mai jos se observă o reducere a cantităţii de deşeuri municipale în mediul urban pusă pe seama măsurilor de informare suplimentară a populației. Tabel 59 : Deşeuri municipale generale şi colectate la nivelul judeţului Harghita Anul 2012 2013 2014 Total Deşeuri municipale (tone) din care: 47.768 43.711 41.508 Urban 34.089,1 27.662,6 25.154 Rural 13.678,9 16.048,4 16.354 Sursa: Raport Județean privind starea Mediului, anul 2014

Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice a atins nivelul de 164,56 tone, la nivelul anului 2013, cantitatea estimată a fi colectată pe cap/locuitor a fost de 0,5 kg. (a se consulta tabelul “Cantităţile de DEEE62 colectate la nivel judeţean, de operatorii economici autorizaţi” din Anexă) Tabel 60 : Cantităţile de DEEE63 colectate la nivel judeţean, de operatorii economici autorizaţi Anul Cantitate DEEE colectată (tone) Nr. locuitori Cantitatea de DEEE colectată pe cap de locuitor kg/loc/an

2011 151,07 336.230

2012 177,02 335.624

2013 164,56 335.192

0,4

0,5

0,5

Sursa: Raport Județean privind starea Mediului, 2014

Tabel 61 : Colectarea şi valorificarea de deşeuri de ambalaje în judeţul Harghita Anul Hârtie şi carton (tone) PE (tone) PET (tone) Sticlă (tone)

2011 2012 2013 1.548,24 1.428,64 2.709,75 177,06 114,00 200,63 538,17 469,00 200,19 NA NA 197,07 Sursa: Raport Județean privind starea Mediului, anul 2014

Există 9 operatori economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje în judeţul Harghita; 2 operatori sunt autorizaţi ca producători de ambalaje de plastic, iar 2 sunt autorizaţi pentru reciclarea acestor deşeuri. Operatorii economici autorizaţi din judeţ, au colectat şi valorificat în perioada 2011-2013, deşeuri de ambalaje în cantitate aproape dublă (+90%) pentru hârtie şi carton în 2013 faţă de 2012, în creştere pentru PE (+76%), iar în ceea ce priveşte PET, în scădere (57%). (a se consulta tabelul “Colectarea şi valorificarea de deşeuri de ambalaje în judeţul Harghita” din Anexă) 61

Raport Județean privind starea Mediului, anul 2014 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 63 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 62

71 / 137


Începând cu anul 2010, în judeţul Harghita aproape întreaga populaţie este conectată la servicii de salubrizare, realizându-se o colectare separată a deşeurilor, în mod special, a deşeurilor menajere periculoase, precum uleiul de motor, vopselurile, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului, bateriile uzate, tuburile fluorescente, medicamentele expirate, uleiurile şi grăsimile, cosmeticele; unele dintre substanţele casnice de curăţat nu sunt colectate separat, ducând astfel la contaminarea elementelor de mediu. 2.5 Infrastructură și echipare teritorială 2.5.1 Infrastructura de transport Dinamica lungimii drumurilor publice din județul Harghita a înregistrat progrese superioare ritmurilor de creștere a lungimilor la nivel regional și național, valoarea absolută îmbunătățindu-se cu 174 km în intervalul anilor 2010-2014, ceea ce înseamnă aproximativ 9%64. Deși dinamica este favorabilă, starea rețelei de infrastructură rutieră din județ impune o accelerare a ritmului de creștere prin stimularea investițiilor și valorificarea oportunității de extindere și reabilitare a acestora prin intermediul proiectelor cu finanțare europeană. Rețeaua de infrastructură rutieră a județului Harghita este caracterizată printr-o densitate a drumurilor publice de 31,45 km 100 kmp. 64

Sursa: Analiza evoluția lungimii drumurilor publice în perioada 2010 – 2014, date INS

72 / 137


65

Căi feroviare de transport Harta 7: Căile ferate din județul Harghita

Sursa : elaborat de consultant

Tabel 62 : Infrastructura feroviară la nivelul anului 2014 Căi ferate (km)

Total

Electrificate

Regiunea Centru

1.333

666

Județul Harghita

207

173 Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Căi rutiere de transport – rețeaua de drumuri publice Tabel 63 : Evoluția rețelei rutiere în județul Harghita

Lungime drumuri publice (km) Total, din care:

2010 2011 2012 2013 2014 1.914 2.112 2.111 2.111 2.088

Naționale

443

446

445

445

446

Județene

849

850

850

850

845

Comunale

622

816

816

816

797

Sursa: INSSE

65

Profilul județului Harghita – Oportunități de dezvoltare și afaceri (2012), ADR Centru

73 / 137


Harta 8: Drumurile din județul Harghita și conexiunea la rețeaua TEN-T

Sursa: Consiliul Județean Harghita

74 / 137


Harta 9: Drumurile publice cu conectivitate directă / indirectă la rețeaua TEN-T în Județul Harghita

Sursa: Portofoliu proiecte PDR Centru

Tabel 64: Evoluția lungimii drumurilor publice în perioada 2010 - 2014 Valori absolute (km) Valori relative (%)

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

+2.976

+506

+174

+3,61%

+4,68%

+9,09% Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Tabel 65 : Densitatea drumurilor publice în anii 2010 și 2014 nr. km drumuri publice/ 100 kmp teritoriu 2010 2014

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

34,56%

31,67%

28,83%

35,81%

33,16%

31,45% Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Accesibilitatea rutieră Relieful predominant muntos care caracterizează județul Harghita a influențat de-a lungul timpului nivelul relativ scăzut al densității drumurilor existente în comparație cu alte județe ale țării, unde rețeaua de drumuri este mai dezvoltată, raportat la suprafața județului. Majoritatea căilor de comunicație se află în lungul văilor principalelor cursuri de ape sau în lungul zonelor de 75 / 137


contact, dintre principalele forme de relief și numai câteva traversează zona muntoasă prin trecători înalte. Legătura între județele Harghita și Mureș este asigurată de drumul ce urmărește valea râului Târnavei Mari, trecând prin orașele Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, unde se racordează la artera principală Brașov-Sighișoara. Din drumul național Miercurea Ciuc – Odorheiu Secuiesc - Praid, ramificația prin valea Homorodului Mic asigură legătura către județul Covasna, iar cea de pe valea Homorodului Mare către județul Brașov. Șoseaua principală, care traversează județul de la sud la nord în lungul Oltului și al Mureșului, în general are același traseu, ca și calea ferată. Din acesta se desprind spre est trei drumuri de importanță națională, care traversează Carpații Orientali, asigurând legătura spre Moldova: • șoseaua Miercurea Ciuc - Adjud, care trece prin pasul Ghimeș în valea Trotușului; • șoseaua Gheorgheni - Lacu Roșu - Cheile Bicazului; • șoseaua Toplița - Borsec - Tulgheș, spre județul Neamț. Din șoseaua principală sud-nord menționată se mai ramifică la Sânmartin drumul județean către Valea Uzului, care asigură legătura spre județul Bacău, iar la Cozmeni pornește o ramificație către Târgu Secuiesc din județul Covasna prin depresiunea Cașinului. Circulația între depresiunea Ciucului și partea de vest a județului este asigurată prin șoseaua Miercurea Ciuc - Vlahița - Odorheiu Secuiesc - Praid, traversând Munții Harghitei prin pasul Vlăhița. Depresiunea Giurgeului este legată cu zona de vest a județului prin șoselele care traversează Munții Gurghiului prin pasul Bucin: Gheorgheni - Praid și Gheorgheni - Odorheiu Secuiesc prin pasul Liban, trecând pe lângă lacul de acumulare Zetea. Tabel 66 : Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Miercurea Ciuc spre municipiile și orașele din județul Harghita (viteza medie de deplasare: 55 km/h). De la Miercurea Ciuc la: Municipiu

Accesibilitate rutieră Distanța (km)

Timpul de parcurgere (minute)

Odorheiu Secuiesc

52

57

Gheorgheni

56

61

Toplița

92

100

Băile Tușnad

31

33

Bălan

36

39

Borsec

117

128

Cristuru Secuiesc

77

84

Vlăhița

29

32

Oras

Sursa: Profilul județului Harghita (2012)

Timpul mediu de parcurs spre oricare dintre aceste destinații este de circa 67 minute, iar distanța medie este de 61,25 km, ceea ce denotă o bună conectivitate la nivelul județului. În ceea ce privește legăturile cu orașele din afara județului, distanțele cele mai importante sunt:

76 / 137


Distanța dintre Miercurea Ciuc și București : 262 km Distanța dintre Miercurea Ciuc și orașele vecine de importanță regională sau națională: o Miercurea Ciuc – Târgu Mureș (nord-vest): 155 km o Miercurea Ciuc – Piatra Neamț (nord-est): 138 km o Miercurea Ciuc – Bacău (est): 139 km o Miercurea Ciuc – Sibiu (sud-vest): 195 km o Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe: 67 km o Miercurea Ciuc – Brașov (sud - est): 97 km Distanța de la Miercurea Ciuc la cele mai apropiate aeroporturi: o Miercurea Ciuc - Aeroportul Internațional Târgu Mureș : 169 km o Miercurea Ciuc - Aeroportul Internațional Cluj Napoca: 243 km

• •

•

Situația drumurilor județene Figura 48 : Evoluția lungimii drumurilor județene în perioada 2010 - 2014 900 800

145

145

145

145

199

202

190

188

124

700

De pământ

600

282

500 400

93 401

300

437

437

437

200

346

100 0

104

66

78

80

2010

2011

2012

2013

Pietruite Cu îmbrăcăminți ușoare rutiere (IUR) Modernizate

2014

Sursa Site-ul Institutului Național de Statistică – www.insse.ro – interogarea INSSE\TRN139A

Tabel 67 : Starea drumurilor județene la nivel național, regional și local An 2010 2011 2012

77 / 137

Lungime drumuri județene (km) Total, din care: Modernizate

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

35.221

4.689

849

8.229

1.147

104

16.328

1.955

401

Pietruite

8.353

1.267

199

De pământ

2.311

320

145

35.374

4.696

850

Cu îmbrăcăminți ușoare rutiere (IUR)

Total, din care: Modernizate

9.212

1.155

66

15.910

1.991

437

Pietruite

7.971

1.230

202

De pământ

2.281

320

145

35.380

4.732

850


Total, din care:


An

Lungime drumuri județene (km) Modernizate

2013 2014

Regiunea Centru

Județul Harghita

9.542

1.315

78

15.985

1.952

437

Pietruite

7.648

1.161

190

De pământ

2.205

304

145

Total, din care:

35.587

4.776

850

Modernizate

10.304

1.318

80



România

15.721

2.022

437

Pietruite

7.351

1.118

188

De pământ

2.211

318

145

Total, din care:

35.505

4.699

845

Modernizate

10.923

1.594

346


15.235

1.615

93

Pietruite

7.150

1.188

282

De pământ

2.197

302

124 Sursa: INSSE

Situația străzilor orășenești Tabel 68 : Lungimea și starea străzilor orășenești în perioada 2010-2014 An Jud. Harghita Mun. Miercurea Ciuc Mun. Gheorgheni Mun. Toplița Mun. Odorheiu Secuiesc Oraș Băile Tușnad Oraș Bălan Oraș Borsec Oraș Cristuru Secuiesc Oraș Vlăhița

Lungime străzi orășenești (km)

2010

2011

2012

2013

2014

Total, din care:

473

482

482

495

495

Modernizate

269

282

297

300

313

Total, din care:

103

103

103

103

103

Modernizate

77

79

85

85

85

Total, din care:

64

64

64

64

64

Modernizate

32

32

40

38

38

Total, din care:

79

79

79

79

79

Modernizate

32

40

40

40

40

Total, din care:

80

88

88

92

92

Modernizate

54

56

57

61

70

Total, din care:

16

16

16

20

20

Modernizate

12

12

12

13

13

Total, din care:

16

16

16

16

16

Modernizate

7

7

7

7

7

Total, din care:

40

40

40

40

40

Modernizate

11

11

11

11

11

Total, din care:

40

41

41

41

41

Modernizate

26

27

27

27

27

Total, din care:

35

35

35

40

40

18 18 18 18 22 Modernizate Sursa: INSSE\GOS104A - Lungimea străzilor orășenești pe județe și localități; INSSE\GOS105A - Lungimea străzilor orășenești modernizate, pe județe și localități

78 / 137


Situaţia drumurilor şi trotuarelor comunale Tabel 69 : Starea drumurilor comunale la nivel național, regional și local An

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

Total, din care:

30.613

3.853

622

253

1

Modernizate Cu îmbrăcăminți ușoare rutiere (IUR)

1.696 4.909

442

45

Pietruite

15.104

1.744

276

De pământ

8.904

1.414

300

Total, din care:

31.674

4.067

816

Modernizate

2.320

278

1

2010

2011

Lungime drumuri comunale (km)


4.964

460

68

Pietruite

15.224

1.721

253

De pământ

9.166

1.608

494

Total, din care:

31.918

4.153

816

Modernizate

2.478

347

42


5.256

441

68

Pietruite

15.129

1.713

277

De pământ

9.055

1.652

429

Total, din care:

32.190

4.162

816


2.893

328

42

5.565

551

68

Pietruite

14.910

1.698

277

De pământ

8.822

1.585

429

2014

Total, din care:

32.585

4.144

797


3.145

347

42

5.992

638

147

Pietruite

14.746

1.741

341

De pământ

8.702

1.418

267

2012

2013

Sursa: INSSE\TRN139A - Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperământ, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Tabel 70: Evoluția lungimii drumurilor comunale în perioada 2010 - 2014

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

Valori absolute (km)

1.972

291

175

Valori relative (%)

6,44%

7,55%

28,13%

Sursa: prelucrare pe baza datelor furnizate de INSSE\TRN139A - Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperământ, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

79 / 137


Tabel 71 : Situația trotuarelor raportat la drumurile intravilane din județul Harghita UAT MIERCUREA CIUC GHEORGHENI TOPLIȚA ODORHEIU SECUIESC BĂILE TUȘNAD BĂLAN VLĂHIȚA AVRĂMEȘTI BRĂDEȘTI CIUCSINGEORGIU CORUND DITRĂU JOSENI LAZAREA LUNCA DE JOS MEREȘTI TULGHEȘ ULIEȘ VOSLABENI

categorie municipiu municipiu municipiu municipiu oraș oraș oraș comună comună comună comună comună comună comună comună comună comună comună comună

Drumuri intravilane (mp) Trotuare (mp) pondere 683.274 151.985 22,2% 331.520 34.053 10,3% 292.648 28.129 9,6% 407.330 113.952 28,0% 71.974 5.664 7,9% 81.075 16.860 20,8% 743.443 15.400 2,1% 243.000 include trotuare 31.412 2.000 6,4% 1.420.000 include trotuare 190.453 2.600 1,4% 258.215 3.531 1,4% 1.002.400 2.000 0,2% 236.800 18.000 7,6% 319.473 392 0,1% 84.198 264 0,3% 219.500 2.040 0,9% 211.320 include trotuare 512.800 3.000 0,6% 7.340.835 399.870 5,4% 66 Sursa: Inventarul bunurilor aparținând domeniului public Harghita

Reparaţii şi construcţii de drumuri, calitatea drumurilor Tabel 72 : Starea drumurilor publice la nivel național, regional și local An 2010

Lungime drumuri publice (km)

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

Total, din care:

82.386

10.801

1.914

Modernizate

25.171

3.575

543


22.300

2.446

451

Pietruite

23.683

3.046

475

De pământ

11.232

1.734

445

Total, din care:

83.738

11.057

2.112

Modernizate

26.911

3.647

508


21.909

2.499

510

Pietruite

23.456

2.983

455

De pământ

11.462

1.928

639

Total, din care:

84.185

11.179

2.111

Modernizate

27.665

3.884

561


22.208

2.438

509

Pietruite

23.037

2.901

467

De pământ

11.275

1.956

574

Total, din care:

84.887

11.295

2.111

Modernizate

29.153

3.943

565

2011

2012

2013

66

Hotărâre nr. 1351 din 27 decembrie 2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Harghita, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Harghita

80 / 137



22.191

2.606

507

Pietruite

22.495

2.843

465

De pământ

11.048

1.903

574

Total, din care:

85.362

11.307

2.088

Modernizate

30.240

4.354

831


22.088

2.287

243

Pietruite

22.120

2.946

623

De pământ

10.914

1.720

391

2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Tabel 73: Ponderea drumurilor publice modernizate din total drumuri publice în anii 2010 și 2014 2010 2014

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

30,55%

33,10%

28,37%

35,43%

38,51%


Tabel 74: Ponderea drumurilor comunale modernizate în anii 2010 și 2014 2010 2014

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

5,54%

6,56%

0,16%

9,65%

8,37%


Conform datelor furnizate de Consiliul Județean Harghita, operatorii de transport care asigură conectivitatea la nivel teritorial, sunt: SC CSIKI TRANS SRL, SC Corundtrans Csavargo SRL, SC Balint Trans SRL, SC Gas Tours SRL.

81 / 137


2.5.2 Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare Harta 10: Distribuția lungimii principalelor rețele de utilități în Jud. Harghita în anul 2014


82 / 137


Tabel 75: Rețeaua sistemului de alimentare cu apă și consumatorii racordați în anii 2012 și 2014 An

2012

Lungimea rețelei existente (km)

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

Total, din care:

63.094,90

7.627,00

1.208,80

În mediul urban

27.225,80

3.780,50

393,80

În mediul rural

35.869,10

3.846,50

815,00

Populație stabilă

20.095.996,00

2.360.578,00

311.048,00

Nr. consumatori racordați

11.931.011,00

1.499.379,00

158.895,00

59,37%

63,52%

51,08%

Total, din care:

74.263,20

9.344,30

1.451,40

În mediul urban

28.321,90

4.092,10

452,60

În mediul rural

45.941,30

5.252,20

998,80

Populație stabilă

19.947.311,00

2.355.312,00

310.336,00

Nr. consumatori racordați

12.454.909,00

1.629.593,00

170.861,00

62,44%

69,19%

55,06%

Ponderea populației cu acces la apă potabilă

2014

Ponderea populației cu acces la apă potabilă

Sursa: INSSE\GOS110B - Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe ; INSSE\PMI109A - Locuitorii cu locuințele conectate la sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Tabel 76: Evoluția lungimii rețelei simple de distribuție a apei potabile în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (km)

2010

2014

Județul Harghita, cu localitățile:

1.208,8

1.451,4

Mun. Miercurea Ciuc

83,3

109,8

Mun. Gheorgheni

78,0

78,0

Mun. Toplița

46,3

58,5

Mun. Odorheiu Secuiesc

74,7

85,3

Oraș Băile Tușnad

13,8

13,8

Oraș Bălan

11,1

11,1

Oraș Borsec

19,6

19,6

Oraș Cristuru Secuiesc

27,5

37,0

Oraș Vlăhița

39,5

39,5

Atid

21,0

29,2

Avramești

8,1

26,8

Brădești

7,2

7,2

Căpîlnița

17,0

17,0

Carta

13,3

13,3

Ciceu

2,5

:

Ciumani

29,0

29,0

67

Corbu

1,5

1,5

Corund

34,6

35,0

Date lipsă, conform înregistrării și codificării consultate pe site-ul INSSE

83 / 137

67


2010

2014

Cozmeni

16,0

16,0

Dănești

11,0

11,0

Dealu

36,7

36,7

Dirjiu

15,3

15,3

Ditrău

:

27,0

Feliceni

17,3

19,3

Frumoasa

28,0

29,2

Gălăuțaș

8,0

9,2

Joseni

34,0

34,0

Lazarea

7,0

13,0

Leliceni

22,2

22,2

Lueta

43,0

43,0

Lunca de Sus

2,6

17,0

Lupeni

59,1

59,1

Mădăraș

9,2

10,0

Martiniș

25,6

32,0

Merești

17,0

12,0

Mihăileni

18,8

18,8

Mugeni

17,3

19,9

Ocland

17,0

17,0

Păuleni-Ciuc

18,4

18,4

Porumbeni

14,0

14,0

Praid

37,0

39,4

Racu

:

14,5

Remetea

37,6

37,6

Sâncrăieni

14,0

21,0

Sânmartin

13,0

14,3

Sântimbru

13,0

13,0

Satu Mare

5,4

6,1

Siculeni

:

27,2

Sîndominic

12,0

12,0

Sînsimion

14,0

14,0

Suseni

:

29,0

Tomești

13,7

19,5

Tulgheș

3,5

6,3

Tușnad

13,2

13,9

Ulieș

14,6

14,6

Vârșag

37,4

37,4

Zetea

14,9

25,9

Sursa: INSSE\GOS106B - Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile, pe județe și localități

84 / 137


Tabel 77: Evoluția cantității de apă potabilă distribuită în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (mii mc) Județul Harghita, cu localitățile: din care pentru uz casnic: Mun. Miercurea Ciuc din care pentru uz casnic: Mun. Gheorgheni din care pentru uz casnic: Mun. Toplița din care pentru uz casnic: Mun. Odorheiu Secuiesc din care pentru uz casnic: Oraș Băile Tușnad din care pentru uz casnic: Oraș Bălan din care pentru uz casnic: Oraș Borsec din care pentru uz casnic: Oraș Cristuru Secuiesc din care pentru uz casnic: Oraș Vlăhița din care pentru uz casnic: Atid din care pentru uz casnic: Avramești din care pentru uz casnic: Brădești din care pentru uz casnic: Căpîlnița din care pentru uz casnic: Carta din care pentru uz casnic: Ciceu din care pentru uz casnic: Ciumani din care pentru uz casnic: Corbu din care pentru uz casnic: Corund din care pentru uz casnic: Cozmeni

85 / 137

2010

2011

2012

2013

2014

11.332

10.829

10.905

10.439

10.126

7.829

7.360

7.430

7.286

7.181

2.305

2.167

2.168

1.906

1.809

1.061

1.023

1.031

1.024

1.030

1.145

1.078

1.071

1.019

1.006

682

651

674

640

639

500

443

439

425

409

400

351

342

341

324

2.104

1.985

1.990

1.958

1.828

1.376

1.092

1.095

1.065

1.042

242

216

207

196

191

133

123

125

127

113

564

384

384

299

270

468

322

322

236

221

340

320

295

304

270

132

120

75

72

63

360

356

397

373

372

247

246

253

253

253

117

145

225

217

229

92

118

202

196

176

110

110

110

110

110

107

107

107

107

107

39

39

39

48

78

7

7

7

16

36

17

17

17

17

26

17

17

17

17

25

292

292

292

292

292

269

269

269

269

269

28

33

32

32

32

19

23

22

22

22

17

16

:

:

:

17

16

:

:

:

5

5

5

5

8

4

4

4

4

6

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

145

145

145

145

145

135

135

135

135

126

36

35

36

36

34


2010

2011

2012

2013

2014

din care pentru uz casnic:

35

34

34

34

32

Dănești

24

24

21

21

25

20

20

18

18

21

313

305

305

305

305

313

305

305

305

305

54

54

52

52

52

42

42

42

42

42

:

12

18

30

28

:

6

9

23

26

208

197

194

194

194

208

197

194

194

194

71

72

76

71

71

63

64

67

60

60

113

120

114

94

87

90

100

95

78

75

53

54

51

51

51

49

47

47

47

47

:

:

:

:

2

:

:

:

:

:

44

43

40

43

43

41

40

37

40

40

205

205

206

206

206

195

195

196

196

196

57

57

57

57

57

39

39

39

39

39

290

290

290

290

290

220

220

220

220

220

19

22

23

23

24

11

20

21

21

22

110

110

113

128

128

84

84

87

101

101

140

140

130

110

60

120

120

112

95

50

3

10

13

13

17

3

9

11

11

14

288

279

294

294

294

283

274

289

289

289

34

34

32

28

28

34

34

32

28

28

90

90

90

90

90

90

90

90

90

90

16

15

22

23

27

12

11

18

20

24

din care pentru uz casnic: Dealu din care pentru uz casnic: Dirjiu din care pentru uz casnic: Ditrău din care pentru uz casnic: Feliceni din care pentru uz casnic: Frumoasa din care pentru uz casnic: Gălăuțaș din care pentru uz casnic: Joseni din care pentru uz casnic: Lazarea din care pentru uz casnic: Leliceni din care pentru uz casnic: Lueta din care pentru uz casnic: Lunca de Sus din care pentru uz casnic: Lupeni din care pentru uz casnic: Mădăraș din care pentru uz casnic: Martiniș din care pentru uz casnic: Merești din care pentru uz casnic: Mihăileni din care pentru uz casnic: Mugeni din care pentru uz casnic: Ocland din care pentru uz casnic: Păuleni-Ciuc din care pentru uz casnic: Porumbeni din care pentru uz casnic:

86 / 137


Praid din care pentru uz casnic: Racu din care pentru uz casnic: Remetea din care pentru uz casnic: Sâncrăieni din care pentru uz casnic: Sânmartin din care pentru uz casnic: Sântimbru din care pentru uz casnic: Satu Mare din care pentru uz casnic: Siculeni din care pentru uz casnic: Sîndominic din care pentru uz casnic: Sînsimion din care pentru uz casnic: Suseni din care pentru uz casnic: Tomești din care pentru uz casnic: Tulgheș din care pentru uz casnic: Tușnad din care pentru uz casnic: Ulieș din care pentru uz casnic: Vârșag din care pentru uz casnic: Zetea din care pentru uz casnic:

2010

2011

2012

2013

2014

240

240

241

241

241

220

220

221

220

220

:

:

:

:

6

:

:

:

:

6

70

70

70

70

70

65

65

65

65

65

50

50

50

50

50

46

46

46

46

46

42

44

46

46

45

33

34

36

36

34

44

44

44

44

44

29

29

29

29

29

9

9

10

8

8

1

1

1

2

2

:

:

:

21

21

:

:

:

21

21

5

7

7

7

7

4

6

6

6

6

58

50

38

38

37

55

47

36

36

35

:

40

37

37

37

:

37

34

34

34

47

46

46

46

46

25

24

24

24

24

69

110

110

110

110

57

100

100

100

100

33

33

33

33

33

30

30

30

30

30

40

40

40

40

40

32

32

32

32

32

95

95

95

95

95

87

87

87

87

87

27

27

40

43

43

22

22

35

38

38

Sursa: INSSE\GOS108A - Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor, pe județe și localități

Tabel 78: Rețeaua sistemului de canalizare și locuitorii conectați în anii 2010 și 2014 An

Lungimea conductelor de canalizare (km)

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

21.977,50

3.535,90

603,90

Populație stabilă

20.095.996,00

2.360.578,00

311.048,00

Nr. locuitori conectați

9.314.022,00

1.269.848,00

131.704,00

Total 2012

87 / 137


An

Lungimea conductelor de canalizare (km)

România

Regiunea Centru

Județul Harghita

46,35%

53,79%

42,34%

28.659,50

4.923,90

827,60

Populație stabilă

19.947.311,00

2.355.312,00

310.336,00

Nr. locuitori conectați

9.391.503,00

1.342.855,00

147.428,00

47,08%

57,01%

47,51%

Ponderea populației care beneficiază de canalizare Total 2014

Ponderea populației care beneficiază de canalizare

Sursa: INSSE\GOS110B - Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe; INSSE\PMI109A - Locuitorii cu locuințele conectate la sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Tabel 79: Evoluția lungimii conductelor de canalizare în jud. Harghita în perioada 2010-2014 (km)

88 / 137

UAT

2010

2014


603,9

827,6

Mun. Miercurea Ciuc

60,7

75,3

Mun. Gheorgheni

23

23

Mun. Toplița

43

59,1


50,4

63,2


13,6

17,3

Oraș Bălan

7,8

7,8

Oraș Borsec

19,6

19,6


22,5

34

Oraș Vlăhița

10,9

10,9

Avramești

11,9

17

Brădești

7,9

7,9

Capîlnița

0,3

1

Carta

18,9

19

Ciumani

28

28

Corbu

7,6

7,6

Corund

14

14

Dănești

:

16

Dirjiu

6

6

Ditrău

:

24

Frumoasa

25

25

Gălăuțaș

13,7

13,7

Joseni

37,9

37,9

Lazarea

12,8

23,5

Lueta

0,2

0,2

Lupeni

14,5

14,5

Mădăraș

:

11

Martiniș

:

15


UAT

2010

2014

Păuleni-Ciuc

18,4

18,4

Praid

12,2

15,6

Racu

:

13,8

Remetea

35

35

Sâncrăieni

:

15

Sânmartin

8,2

8,2

Sântimbru

:

11

Satu Mare

4,3

6,6

Siculeni

:

24

Sîndominic

10,6

11

Sînsimion

4

4

Subcetate

0,5

:

Suseni

:

3

Tomești

18,1

21,4

Tulgheș

15,7

15,1

Ulieș

0,2

0,2

Voslăbeni

14,5

21,8

Zetea

12

12

Sursa: INSSE\GOS110A - Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, pe județe și localități

Tabel 80: Aglomerări umane cu proiecte de investiţii în apă uzată neconforme 68

Nr. crt.

Nume aglomerare

1

Vlăhița

15 Borsec

2

Mădăraș

16 Lunca

3

Sicuieni-Ciceu

17 Bălan

4

Frumoasa

18 Corund

5

Zetea

19 Praid

6

Ciucsângeorgiu

20 Suseni

7

Lupeni

21 Tulgheș

8

Sânsimion

22 Sărmaș

9

Brădești

23 Lueta

10

Frumoasa

24 Lazarea

11

Sâncrăieni

25 Gălăuțaș

12

Sânmartin

26 Bilbor

13

Sântimbru

14

Dealu

27 Căpîlnița

Sursa: Anexa 9 la Ghidul solicitantului aferent Submăsurii 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de 69 bază la scară mică publicat pe website-ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

68

aglomerare umană - o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibile colectarea apelor uzate şi dirijarea lor spre o staţie de epurare sau spre un punct final de evacuare 69 Anexa 9 – Lista aglomerărilor cu proiecte de investiţii în apă uzată neconforme (în pericol de infringement); http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_7_2_infrastructura_rurala

89 / 137


În judeţul Harghita deţin licenţe de funcţionare70 13 operatori de sisteme de alimentare cu apă şi canalizare: • ROMAQUA PREST SA Borsec (Licenţă nr. 1905/16.03.2012, clasa 3, valabilă până la data de 16.03.2017) • MATRIXCOMP SRL Bradeşti (Licenţă nr. 2198/25.10.2012, clasa 3, valabilă până la data de 25.10.2017) • AQUA NOVA HARGITA SRL Odorheiu Secuiesc (Licenţă nr. 2926/31.07.2014, clasa 2, valabilă până la data de 31.07.2019) • • • • •

HARVIZ SA Miercurea Ciuc (Licenţă nr. 3407/29.09.2015, clasa 2, valabilă până la data de 29.09.2020) REDISZA SA Remetea (Licenţă nr. 3201/02.04.2015, clasa 3, valabilă până la data de 02.04.2020) AQUA CALIMANI SRL Topliţa (Licenţă nr. 3480/23.11.2015, clasa 3, valabilă până la data de 23.11.2020) GOSCOM ZETEA SRL Zetea (Licență nr. 2270/19.12.2012, clasa 3, valabilă până la data de 19.12.2017)71 SUNNYGLOBE SRL Odorheiul Secuiesc (Licență nr. 3293/19.05.2015, clasa 3, valabilă până la data de 19.05.2020)

• •

• • •

ECKEN KOZMU SRL Sâncraieni (Licență nr. 3058/28.11.2014, clasa 3, valabilă până la data de 28.11.2019) GOSCOM LUPENI SRL Lupeni (Licență nr. 3008/02.10.2014, clasa 3, valabilă până la data de 02.10.2019) ORAȘUL BĂLAN (Licență nr. 2987/17.09.2014, clasa 3, valabilă până la data de 17.09.2019) COMUNA VOȘLĂBENI (Licență nr. 3474/23.11.2015, clasa 3, valabilă până la data de 23.11.2020)72 GOSPODARIE COMUNALĂ TUȘNAD SRL Băile TuȘnad (Licență nr. 1637/22.08.2011, clasa 3, valabilă până la data de 22.08.2016)

2.5.3 Infrastructura tehnico – edilitară Rețele de energie electrică Operatorii pentru serviciile de iluminat public autorizaţi în judeţ sunt: EDA ELEKES SRL Feliceni (Licență nr. 2291/14.01.2013, clasa 2, valabilă până la data de 03.10.2016, ELECTRIC-INST SRL Miercurea Ciuc (Licență nr. 3447/29.10.2015, clasa 3, valabilă până la data de 29.10.2016, CABSAT SRL Odorheiu Secuiesc (Licență nr. 3120/21.01.2015, clasa 3, valabilă până la data de 21.01.2016).

70

Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (Direcția Reglementări, Licențe, Prețuri și Tarife) – Evidența licențelor valabile la data de 23.12.2015) - http://www.anrsc.ro/activitate/licente-si-autorizatii/ 71 Operator regional doar pentru serviciul de canalizare 72 Operator regional doar pentru serviciul de canalizare

90 / 137


Tabel 81: Evoluția situației privind serviciile publice de alimentare cu energie termică în perioada 2010-2015 Gradul de contorizare a branșamentelor (%)

Total branșamente existente în funcțiune Denumire operator

Încălzire

Apă caldă de consum

Total apartamente racordate la sistemul centralizat

la data de 30.09.2010

la data de 30.11.2015

la data de 30.09.2010

la data de 30.11.2015

la data de 30.09.2010

la data de 30.11.2015

la data de 30.09.2010

la data de 30.11.2015

GOSCOM SA Miercurea Ciuc

386

339

100

100

100

100

8696

3436

S.C. GO S.A.Gheorgheni (la data de 30.09.2010) E-STAR Centrul de Dezvoltare Regională SRL Gheorgheni (la data de 30.11.2015)

217

263

98

100

100

100

3480

3617

ACATEL SA Cristuru - Secuiesc

45

Potrivit HCL nr. 59/2015, activitatea suspendată temporar pe un termen de 3 ani

100

-

100

-

415

-

Oraşul Vlăhiţa - Punct de lucru

45

45

100

100

100

100

283

304

URBANA SA Odorheiu Secuiesc

320

293

67

100

100

100

2792

2200

Sursa: http://www.anrsc.ro/activitate/starea-serviciilor-energetice/

91 / 137

ANEXA 2 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. HĂRȚI, TABELE, FIGURI și DETALII ce completează analiza situației existente

Rețele de termoficare Tabel 82: Evoluția cantității de energie termică distribuită în perioada 2010-2014 (Gcal) 2010

2014

12.801.073

9.845.167

Regiunea Centru

420.448

303.417


127.984

68.036

Mun. Miercurea Ciuc

66.610

26.668

Mun. Gheorgheni

31.902

26.231

2.416

:

20.172

10.786


2.910

814

Oraș Vlăhița

3.974

3.537

România

Mun. Toplița Mun. Odorheiu Secuiesc

73

Sursa: INSSE\GOS109A - Energia termică distribuită pe județe și localități

Rețele de gaze naturale Tabel 83: Evoluția lungimii conductelor de gaze naturale în perioada 2010-2014 (km) 2010

2014

România

34.725,7

37.890,3

Regiunea Centru

8.211,6

8.478,3


510,9

541,4

Mun. Miercurea Ciuc

66,5

79,8

Mun. Gheorgheni

6,2

6,2


75,3

80,8


12,3

12,3

Oraș Bălan

11,7

11,7


29,8

31,3

Oraș Vlăhița

22,1

22,7

Avramești

3,1

3,1

Brădești

18,7

22,9

Căpâlnița

15,4

15,4

Ciucsîngeorgiu

27,8

27,8

Feliceni

23,7

23,7

Frumoasa

28,9

28,9

Leliceni

9,9

9,9

Lupeni

3,9

3,9

Mugeni

31,3

31,3

Păuleni-Ciuc

17,2

17,2

Porumbeni

10,3

10,3

Săcel

8,9

8,9

Sâncrăieni

16,1

16,1

Sânmartin

13,8

13,8

Satu Mare

11,6

16,6

73



2010

2014

Secuieni

14,1

14,5

Simonești

5,0

5,0

Sîndominic

26,6

26,6

Voslăbeni

0,7

0,7

Sursa: INSSE\GOS116A - Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor, pe județe și localități; INSSE\GOS116B - Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Tabel 84: Evoluția cantității de gaze naturale distribuite în perioada 2010-2014 (mii mc) România din care pentru uz casnic: Regiunea Centru din care pentru uz casnic: Județul Harghita, cu localitățile: din care pentru uz casnic: Mun. Miercurea Ciuc din care pentru uz casnic: Mun. Gheorgheni din care pentru uz casnic: Mun. Odorheiu Secuiesc din care pentru uz casnic: Oraș Băile Tușnad din care pentru uz casnic: Oraș Bălan din care pentru uz casnic: Oraș Cristuru Secuiesc din care pentru uz casnic: Oraș Vlăhița din care pentru uz casnic: Avramești din care pentru uz casnic: Brădești din care pentru uz casnic: Căpâlnița din care pentru uz casnic: Ciucsîngeorgiu din care pentru uz casnic: Feliceni din care pentru uz casnic: Frumoasa din care pentru uz casnic: Leliceni

93 / 137

2010

2011

2012

2013

2014

9.639.054

10.269.684

9.386.112

8.632.133

8.154.534

2.822.605

2.962.772

2.824.197

2.789.048

2.690.608

1.872.781

1.927.887

1.651.298

1.457.283

1.027.843

571.215

608.152

567.234

535.040

489.743

77.292

73.109

73.617

65.610

60.931

33.756

29.265

30.262

27.355

26.147

32.950

31.088

29.395

27.794

26.714

13.991

9.298

9.024

9.612

9.793

3.523

2.597

1.599

1.254

955

28

31

35

41

88

25.447

25.005

25.125

23.290

20.714

10.674

11.132

10.604

9.850

8.867

1.427

1.384

1.520

1.476

1.692

454

611

572

536

500

2.563

2.447

2.440

2.155

2.065

1.919

1.813

1.790

1.642

1.590

4.820

4.389

7.588

4.189

3.682

2.158

2.405

4.361

2.162

1.934

1.426

1.036

1.162

1.049

900

1.104

833

827

771

669

86

67

88

68

55

73

58

58

46

46

390

346

335

277

245

267

255

220

197

172

234

177

162

147

134

191

157

143

131

124

87

111

128

121

145

55

69

80

78

89

345

332

322

285

274

272

255

241

215

214

527

496

476

430

434

306

282

278

252

274

39

41

48

48

58


din care pentru uz casnic:

2010

2011

2012

2013

2014

32

34

42

42

51

Lupeni

74

:

:

:

:

:

Mugeni

525

500

481

435

394

422

376

351

315

291

367

369

358

307

311

294

293

284

246

252

498

463

443

432

422

176

160

152

129

123

80

60

54

53

47

68

50

45

45

37

136

415

193

193

199

79

98

114

119

121

88

113

163

161

187

44

53

61

65

77

247

173

165

131

124

214

123

114

99

87

621

626

502

527

422

324

281

271

217

208

82

89

84

78

75

60

64

58

54

58

754

753

756

681

658

551

534

537

491

482

30

32

30

29

25

:

:

:

:

:

din care pentru uz casnic: Păuleni-Ciuc din care pentru uz casnic: Porumbeni din care pentru uz casnic: Săcel din care pentru uz casnic: Sâncrăieni din care pentru uz casnic: Sânmartin din care pentru uz casnic: Satu Mare din care pentru uz casnic: Secuieni din care pentru uz casnic: Simonești din care pentru uz casnic: Sîndominic din care pentru uz casnic: Voslăbeni din care pentru uz casnic:

Sursa: INSSE\GOS118A - Gaze naturale distribuite, după destinație, pe județe și localități INSSE\GOS118B - Gaze naturale distribuite, după destinație, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

74


94 / 137


2.6 Turism 2.6.1 Resurse de turism Infrastructura de cazare Harta 11: Distribuția numărului unităților de cazare în județul Harghita

Sursa: prelucrare proprie conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, TEMPO – Online

95 / 137


Tabel 85 : Numărul structurilor de primire turistică, la 31 iulie în jud. Harghita Tipuri de structuri de primire turistică Total Hoteluri și moteluri

2010 281 29

2011 229 30

2012 344 28

2013 322 27

2014 321 29

2015 357 29

9 5 14 1

10 6 8 2

12 10 12 2

10 13 11 2

12 15 14 2

16 14 14 3

Cabane turistice Campinguri şi unităţi tip căsuţă Vile turistice și bungalouri Tabere de elevi și preșcolari

61 59 93 92 87 97 156 107 179 161 156 178 2 3 3 1 1 1 Popasuri turistice Sursa: Site-ul Direcției Județene de Statistică – Harghita: www.harghita.insse.ro , 2015 Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

Tabel 86 : Evoluția numărului structurilor de primire turistică la nivel național, regional și județean între anii 2010-2015 2010

2011

2014

2015

5003

2012 2013 UM: Număr 5821 6009

România

5222

6130

6821

Regiune Centru

1188

1197

1526

1642

1745

2107

Harghita, din care:

281

229

344

322

321

357

Mediul urbal

112

111

148

147

156

168

Mediul rural

169 118 196 175 165 189 75 Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Figura 49 : Categorii de structuri de primire turistică în județul Harghita, în 2015 Pensiuni agroturistice

4% 4% 1% 4% 0% 8%

Pensiuni turistice Hoteluri și moteluri Cabane turistice

51% 28%

Campinguri şi unităţi tip căsuţă Vile turistice și bungalouri Tabere de elevi și preșcolari Popasuri turistice

Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO – Online

75

statistici.insse.ro – TUR101C- Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități și TUR101D- Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

96 / 137


Tabel 87: Capacitatea de cazare în funcțiune Anul 2010

Anul 2011

Anul 2013

Anul 2014

România

63,808,286

68,417,259

74,135,614

77,028,488

77,676,817

Regiunea Centru

11,664,662

12,867,390

15,696,661

17,985,041

18,381,088

Harghita, din care:

952,047

1,105,876

1,535,565

1,956,867

2,002,102

Mediul urban

605,554

757,794

1,075,337

1,261,468

1,265,604

Mediul rural

346,493

348,082

460,228

695,399

736,498

Anul 2012 UM: Locuri- zile

76

Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Tabel 88: Evoluția capacității de cazare turistică între anii 2010-2015 (nr. locuri) în județul Harghita Anul 2010

Județ Harghita

Anul 2011

6.909

Anul 2012

6.759

8.542

Anul 2013

Anul 2014

8.015

8.045

Anul 2015 8.547


Tabel 89: Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune România

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 25.2% 26.3% 25.9% 25.1% 26.1%

Regiunea Centru

23.3%

25.7%

23.4%

22.4%

23.1%

Harghita, din care:

21.8%

22.7%

19.9%

16.3%

16.5%

Mediul urban

29.0%

28.5%

23.8%

20.1%

20.5%

Mediul rural

9.3% 10.1% 10.6% 9.4% 9.5% 77 Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Tabel 90: Sosiri ale turiștilor în jud. Harghita pe tipul de turiști (2010-2014)

România Regiunea

Tipul de turiști

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

TOTAL

6,072,757

7,031,606

7,686,489

7,943,153

8,465,909

Români

4,726,414

5,514,907

6,030,053

6,225,798

6,551,339

Străini

1,346,343

1,516,699

1,656,436

1,717,355

1,914,570

TOTAL

1,126,887

1,435,771

1,654,856

1,859,853

1,953,022

UM: Număr persoane

76

statistici.insse.ro – TUR103E - Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică, județe și localități 77 Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă. Calculat din sursa: statistici.insse.ro - TUR103D - Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică, județe și localități, TUR105E - Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, județe și localități, TUR105D- Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe și TUR 103B - Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe

97 / 137


Tipul de turiști

Anul 2010

Centru

Români

898,820

1,166,422

1,358,256

1,538,809

1,593,685

Străini

228,067

269,349

296,600

321,044

359,337

TOTAL

76,871

100,276

103,398

114,717

124,224

Români

57,505

80,636

81,265

88,407

93,801

Străini

19,366

19,640

22,133

26,310

30,423

Harghita

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Număr persoane

Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO – Online, TUR104B

Figura 50: Evoluția sosirii turiștilor străini și români între anii 2006-2014 în județul Harghita 100 50 0 2010

2011

2012

Străini

2013

2014

Români

Sursa: prelucrare proprie conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, TEMPO – Online, TUR104B

Numărul înnoptărilor și sezonalitatea turismului Tabel 91: Numărul înnoptărilor la nivel național, regional și județean România Regiunea Centru Harghita, din care: Mediul urban Mediul rural

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012 Anul 2013 UM: Număr

Anul 2014

16,051,135 17,979,439 19,166,122 19,362,671 20,280,041 2,719,381

3,311,637

3,677,081

4,037,579

4,244,860

207,625

251,179

304,915

319,585

329,750

175,438

216,042

256,306

254,006

259,665

32,187 35,137 48,609 65,579 70,085 78 Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

78

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoana este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică si beneficiază de găzduire in contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute in vedere si înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți). Sursa: statistici.insse.ro -TUR105E - Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

98 / 137


Figura 51: Media înnoptărilor pe luni în perioada 2010-2015 32.567

35.000 30.000 22.859

25.000

36.236

25.536

24.572

23.170 19.744 19.354

20.000 15.000 10.000

13.914 10.295 10.074

8.545

5.000 0 Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Mediul urban

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Mediul rural


2.6.2 Potențialul turistic 2.7 Educație și învățământ 2.7.1 Infrastructura educațională existentă Tabel 92 : Unitățile școlare pe categorii, forme de proprietate și medii de rezidență în anul 2014 Unități școlare

Total

Formă de proprietate

Localizare

Publică

Privată

130

129

1

65

65

Învățământ preșcolar (Grădinițe de copii)

17

16

1

16

1

Școli (inclusiv învățământul special)

74

74

0

19

55

Licee - învățământ secundar ciclul 2

39

39

0

30

9

Instituții de învățământ superior

0

0

0

0

0

Total, din care :

Urban Rural


Tabel 93: Nivelul de aglomerare în clase, în anul 2014 Nivel educațional Învățământul primar și gimnazial Învățământul liceal Total

Județul Harghita Număr Număr Număr săli de clasă elevi elevi/ săli de clasă

Regiunea Centru Număr elevi/ săli de clasă

1.709

29.479

17,25

20,32

681

10.725

15,75

18,29

2.390

40.204

16,82

19,69

Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

99 / 137


2.7.2 Resursele umane din domeniul educației Figura 52: Evoluția numărului de cadre didactice din județul Harghita în perioada 2012-2014

1.400 1.200 1.000 800 600 400 200 0

Grădinițe

Învățământul primar

Învățământul gimnazial

Învățământul liceal

Anul 2012

763

991

1.304

1.069

Anul 2013

773

993

1.314

1.046

Anul 2014

783

977

1.348

1.078

Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

Tabel 94: Număr cadre didactice raportat la populația școlară pentru anul 2014 Nivel educațional

Județul Harghita

Regiunea Centru

Număr cadre didactice

Număr elevi

Raport

Raport

Preșcolar

783

10.475

13,38

15,09

Primar

977

16.658

17,05

18,10

Gimnazial

1.348

12.821

9,51

9,86

Liceal

1.078

10.725

9,95

12,92

Total

4.186

50.679

12,11

13,52


2.7.3 Situația școlarizării Figura 53: Evoluția numărului de elevi din județul Harghita în perioada 2012-2014 16.000 14.000 12.000 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0

Grădinițe

Învățământul Învățământul Învățământul Alte forme de Învățământul primar gimnazial liceal învățământ superior licență 16.206 13.304 12.879 1.682 1.122

Anul 2012

10.963

Anul 2013

10.240

16.355

12.998

11.900

1.860

999

Anul 2014

10.475

16.658

12.821

10.725

2.741

927


100 / 137


Figura 54: Concentrarea elevilor pe nivele de școlarizare în anul 2014 Grădinițe

5% 2% 19%


20% Învățământul gimnazial Învățământul liceal Alte forme de învățământ

31%

23%

Învățământul superior licența


Tabel 95: Situația elevilor din județul Harghita, a căror limbă de predare este limba română Nivel de educație Învățământul preșcolar Învățământul primar și gimnazial Învățământul liceal Învățământul profesional Învățământul postliceal Nr. total de elevi a căror limbă de predare este limba română

Anul 2012 Nr.elevi Pondere 1.612 14,7% 4.328 14,7% 2.697 20,9% 16 3,1% 470 40,3% 9.123

Anul 2013 Nr.elevi Pondere 1.472 14,4% 4.355 14,8% 2.592 21,8% 36 4,5% 547 52,0%

16,6%

9.002

16,9%

Anul 2014 Nr.elevi Pondere 1.400 13,4% 4.817 16,3% 2.533 23,6% 94 6,8% 368 38,9% 9.212

17,3%


Tabel 96: Situația absolvenților pe niveluri educaționale și medii de rezidență în jud. Harghita în perioada 2011 - 2013 Nivel educațional Primar si gimnazial (inclusiv special) Liceal Profesional Postliceal Superior TOTAL

Anul 2011 Urban Rural



1.477

1.415

1.355

1.748

1.695

1.657

2.584 366 2.740 402 2.352 381 78 71 172 15 281 29 251 31 337 54 329 37 234 0 304 0 230 0 6.840 7.134 6.651 Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

101 / 137


Tabel 97: Rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat Indicatori

Anul 2013

Județul Harghita

42,49%

Nivel național Diferența dintre ratele de promovabilitate

Anul 2014

79

53,96%

56,44%

82

-13,95%

Anul 2015

80

54,43%

81

60,65%

83

67,9%

-6,69%

-3,47%

84

Sursa: website-uri de presa online

Tabel 98: Rata abandonului școlar în învățământul preunivesitar pentru anul 2014-2015 Nivel de educație

Elevi înscriși

Elevi cu abandon

Pondere


16.293

202

1,24%

Învățământul gimnazial

12.913

194

1,50%

Învățământul liceal (zi, seral, FR)

11.343

164

1,44%

Învățământul profesional

1.489

54

3,63%

Stagii de pregătire practică

21

1

4,76%

TOTAL

42.059

629

3,96%

Sursa: Sursa:Inspectoratul Școlar Județean Harghita- Raport privind starea învățământului anul școlar 2014-2015

2.7.4 Oferta și cererea de forță de muncă raportată la evoluția sectoarelor economice din județ Tabel 99: Întreprinderi active din județul Harghita în anul 2014 Activități ale economiei naționale - secțiuni

Număr firme

Pondere

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea 2.386 32,73% autovehiculelor și motocicletelor Industria prelucratoare 1.242 17,04% Construcții 776 10,65% Activități profesionale, științifice și tehnice 595 8,16% Hoteluri și restaurante 526 7,22% Transport și depozitare 403 5,53% Agricultură, silvicultură și pescuit 309 4,24% Alte activități 1.052 14,43% Total 7.289 100,00% Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

79

- http://www.gandul.info/edu-ro-rezultate-bac-2013-harghita-notele-elevilor-din-harghita-42-49-au-luat-mediipeste-6-11060452.html 80 Raport privind starea învățământului în anul şcolar 2013-2014, ISJ Harghita, Nr. 3214/2014 81 http://www.evz.ro/rezultate-bacalaureat-2015-judetul-harghita.html 82 http://www.evz.ro/rezultate-bacalaureat-2014-note-judet-edu-ro.html 83 http://www.realitatea.net/rezultate-bac-2014-edu-ro-dupa-contestatii-anunt-oficial-facut-de-ministeruleducatiei_1481313.html 84 http://stirileprotv.ro/bacalaureat/rezultate-finale-bacalaureat-2015-edu-ro-notele-dupa-contestatii-vor-fi-afisateastazi.html

102 / 137


Tabel 100: Liceele tehnologice și colegiile tehnice în funcție de specializarea profesională Domeniul de activitate

Număr licee tehnologice/ colegii tehnice

Comerț 4 Industria prelucrătoare 7 Construcții 4 Hoteluri și restaurante 8 Agricultură, silvicultură 5 Sursa: Prelucrare informații Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita

Tabel 101: Specializările tehnologice 2015-2016 în liceele și colegiile județului Harghita Filiera tehnologică, din care: fabricarea produselor din lemn electronică automatizări producţie media Tehnic construcţii instalaţii şi lucrări publice mecanică electric turism şi alimentaţie economic Servicii comerț estetica şi igiena corpului omenesc agricultură resurse naturale şi silvicultură protecţia mediului protecţia mediului industrie alimentară Sursa: Sursa:Inspectoratul Școlar Județean Harghita- Raport privind starea învățământului anul școlar 2014-2015

2.8 Sănătate 2.8.1 Infrastructura de sănătate Tabel 102: Unități sanitare pe categorii și forme de proprietate Nr. crt.

Categorii de unități sanitare

Proprietate publică

Proprietate privată

Urban

Rural

Urban

Rural

1 2 3 4 5 6

Spitale Ambulatorii integrate spitalului Dispensare medicale Centre de sănătate Sanatorii balneare Centre medicale de specialitate

5 4 5 2 1 1

5 4 5 2 - -

- - - - - -

- - - - 1 1

- - - - - -

7

Cabinete medicale de medicină generală

1

1

-

-

-

8 9 10 11

Cabinete medicale școlare Cabinete medicale de familie Cabinete stomatologice Cabinete medicale de specialitate

14 164 158 178

14 70 86 156

- 85 40 5

- 6 25 17

- 3 7 -

103 / 137

Total unități


Nr. crt. 12 13 14 15 16 17 18

Total unități

Categorii de unități sanitare Farmacii Puncte farmaceutice Depozite farmaceutice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnică dentară Centre de transfuzie Alte tipuri de cabinete medicale

Proprietate publică Urban

Rural

Proprietate privată Urban

Rural

123 4 1 55 63 9 - - 1 8 4 - - 4 - 43 30 3 10 - 45 - - 42 3 1 1 - - - 7 7 - - - Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

Tabel 103: Situația numărului de locuitori din mediul rural raportat la numărul unităților sanitare pentru anul 2014 Nr. crt.

Categorii de unități sanitare

Număr locuitori / unitate sanitară

Total unități din județul Harghita - mediul rural

Județ Harghita - mediul rural

Regiunea Centru - mediul rural

88

2.115

1.948

1

Cabinete medicale de familie

2 3 4 5 6 7

Cabinete stomatologice 47 3.960 4.109 Cabinete medicale de specialitate 5 37.222 61.871 Farmacii 64 2.908 4.174 Puncte farmaceutice 8 23.264 6.830 Laboratoare medicale 3 62.037 150.259 Laboratoare de tehnică dentară 3 62.037 131.477 Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

Tabel 104: Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate Nr. crt. 1 2 3 4

Categorii de cadre medicosanitare

Total

Proprietate publică

Proprietate privată

Urban Rural Urban Rural Medici, total 496 394 100 2 - -din care medici de familie 158 65 93 - - Stomatologi 157 85 40 25 7 Farmaciști 187 4 1 119 63 Personal sanitar mediu 2.491 1.590 259 562 80 Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

2.8.2 Gradul de sănătate al populației Tabel 105: Populația județului Harghita deservită de sistemul public de alimentare cu apă Perioada

Județul Harghita

Regiunea Centru

Nivel național

Anul 2012

46,48%

57,46%

54,06%

Anul 2013

46,48%

57,74%

54,90%

Anul 2014

51,08%

61,79%

55,90%


104 / 137


Tabel 106: Evoluţia cazurilor de îmbolnăvire cu boli transmisibile în anul 2014 faţă de 2013 Număr cazuri Număr cazuri Incidenţă pe Incidenţă pe anul 2014 2013 anul 2014 2013 Hepatite virale tip A 205 137 61.5 41,1 Meningită virală 5 5 1.5 1,5 Meningită bacteriană - 3 - 0,9 TIA 15 22 4.5 6,6 Scarlatină 49 71 14.7 21,3 Angina streptococică 1112 796 333.6 238.8 B. Lyme 1 2 0.3 0,6 IACRS 48841 52195 14652.3 15658,5 IACRI 21341 19681 6402.3 5904,3 Varicelă 744 1746 232.2 523,8 BDA 1360 1371 408 411,3 Rubeolă - - - - Rujeolă - - - - Mononucleoză infecțioasă 4 17 1.2 5.1 Dizenterie 5 2 1.5 0.6 Leptospiroză 2 1 0.6 0.3 Botulism 2 - 0.6 - Sursa: RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2014 AL DIRECŢIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HARGHITA Boala

Acțiuni specifice85 pe domenii distincte și programe adresate categoriilor de riscuri de îmbolnăvire: • Domeniul igienei școlare are ca obiectiv: evaluarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor. În acest sens au fost întreprinse următoarele acțiuni: o Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la copii și tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural; o Evaluarea morbidităţii cronice prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri; o Efectuarea triajului epidemiologic la colectivităţile de copii şi adolescenţi (de stat şi particulare). • Domeniul supravegherii și controlul bolilor transmisibile are ca obiectiv: protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin vaccinare prin: o Subprogramul de vaccinări obligatorii ; o Subprogramul de vaccinări opţionale pentru grupele de risc. • Programul Național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare are ca obiectiv: depistarea precoce si asigurarea diagnosticului etiologic al bolilor transmisibile în vederea implementării măsurilor de limitare a răspândirii acestora. • Programul Național de supraveghere și control al infecției HIV are ca obiective: reducerea morbidităţii asociate cu infecţia HIV; reducerea transmiterii verticale a infecţiei HIV; reducerea transmiterii pe cale sexuală de la pacient HIV pozitiv la persoana neinfectată HIV prin utilizarea 85

Direcția de Sănătate Publică Harghita - Raportul de activitate pe anul 2014, în ceea ce privește supravegherea stării de sănătate a populaţiei

105 / 137


tratamentului antiretroviral; prelungirea duratei de supravieţuire pentru persoanele infectate HIV. • Programul Național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei: numărul persoanelor examinate pentru depistarea cazurilor de infecţie/îmbolnăvire de tuberculoză (suspecţi, simptomatici, contacţi, grupuri de risc crescut) în anul 2014 a fost 5.210 persoane. În domeniul evaluării factorilor de mediu în vederea depistării impactului asupra sănătății principalele acțiuni întreprinse au avut ca scop : • Evaluarea impactului asupra sănătăţii a poluanţilor atmosferici şi adaptarea la schimbările climatice ; • Supravegherea calității apei potabile ; • Impactul asupra mediului şi sănătăţii generat de managementul deşeurilor menajere,etc. În domeniul igienei alimentației acțiunile au avut ca obiective principale : • Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele ; • Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din județul Harghita ; • Evaluarea stării de nutriție a populației etc. În cadrul Direcției de Sănătate Publică Harghita îşi desfăşoară activitatea Serviciul de Control în Sănătate Publică. Activitatea de inspecţie sanitară are un rol deosebit în strategia asistenţei de sănătate publică, de a garanta protecţia stării de sănătate atât a comunităţilor cât şi a individului în relaţie cu mediul de viaţă şi de muncă, prin identificarea şi eradicarea factorilor de risc asupra sănătăţii. 2.9 Social 2.9.1 Analiza nivelului de trai Tabel 107: Indicatori de comparaţie pentru determinarea nivelului de trai al populaţiei, între nivelul naţional de trai, cel regional şi cel judeţean. Indicatori de comparaţie Şomaj (%)*

Densitate (loc/kmp)**

2012

2013

2014

2015

Harghita

5,4%

5,2%

5,0%

4,8%

Regiunea Centru

5,1%

4,9%

4,7%

4,5%

România

4,6%

4,4%

4,3%

4,0%

Harghita

46,85

46,82

46,74

46,55

Regiunea Centru

69,23

69,19

69,07

68,88

România

84,30

83,98

83,67

83,31

Speranţa de viaţă (ani)**

Harghita

74,41

75,29

75,81

N/A

Regiunea Centru

74,69

75,64

76,01

N/A

România

74,26

75,16

75,47

N/A

Harghita

1.105

1.162

1.220

1.269

Salariu mediu net (lei)*

Regiunea Centru

1.392

1.463

1.514

1.568

România

1.572

1.660

1.727

1.797

Harghita

6.983,3

7.435,9

7.943,8

8.446,0

Regiunea Centru

71.541,0

76.343,5

81.683,9

87.072,6

România

607.541,0

649.000,0

694.397,0

739.147,0

PIB/ cap de locuitor (milioane lei)*

106 / 137

Nivel teritorialadministrativ


Indicatori de comparaţie

Nivel teritorialadministrativ

Rata infracţionalităţii (nr. de infracţiuni la 100.000 locuitori)**

Harghita

1.595

1.586

1.510

N/A

Regiunea Centru

1.642

1.638

2.046

N/A

România

1.538

1.555

2.015

N/A

Harghita

500

500

496

N/A

2.404

2.406

2.614

N/A

Spaţii verzi în mediul urban (ha)** Gospodării canalizate (nr. de gospodării)**

Regiunea Centru

2012

2013

2014

2015

România

22.912

23.719

24.116

Harghita

141.566

144.742

147.428

N/A N/A

Regiunea Centru

1.272.094

1.294.426

1.342.855

N/A

România

9.413.027

9.342.026

9.391.503

N/A

86

87

Sursa: *Comisia Naţională de Prognoză **Institutul Naţional de Statistică

2.9.2 Situaţia persoanelor dezavantajate Tabel 108: Tipuri de servicii de asistență socială, după furnizor la nivelul județului Harghita servicii tip de

Centre DGASP Harghita ONG-uri active

rezidențial 88

alternativ 89

protecția copilului

12 centre

3 centre

asistență socială

4 centre

protecția copilului

2 ONG-uri

8 ONG-uri

asistență socială

4 cămine

14 ONG-uri

2 centre

Tabel 109: Încadrarea copiilor din sistemul de protecţie, pe tipuri de centre, în anul 2015

Luna

Centre de zi*

Plasament familial*

Plasament la AMP*

Centre de plasament de tip familial*

Ianuarie Februarie

584 584

180 177

419 423

305 303

226 226

Centre pentru copii cu handicap sever* 71 71

Martie Aprilie Mai Iunie Iulie

587 587 587 594 594

175 175 176 187 187

431 430 429 431 432

304 305 305 305 310

226 224 216 215 177

August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

594 597 597 597 576

187 185 180 170 169

433 425 425 424 431

311 308 298 374 374

176 201 202 129 129

Centre de plasament de tip rezidenţial*

Tutelă*

Plasament în regim de urgenţă*

Centre OPA*

23 22

5 1

96 96

71 71 71 71 71

22 22 22 22 22

1 3 3 1 0

98 98 98 98 112

71 71 68 67 67

22 22 21 21 21

0 1 1 1 1

112 110 106 103 102

Sursa: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita

86

Comisia Naţională de Prognoză: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2015 87 Cod indicatori: GOS103B, PMI109A, POP217A, JUS107B; 88 4 centre de plasamanent, 4 centre de plasament de tip familial (41 case și apartamente), 2 centre de plasament pentru copii cu handicap sever, 1 centru de primire și intervenție în regim de urgență, în caz de abuz, neglijare, trafic, și migrație, 1 centru de orientare, supraveghere și sprijinire a reintegrării copilului în societate 89 2 centre de zi (unul pentru copii cu autism) și 1 centru de consiliere pentru copii

107 / 137


*unitatea de măsură: număr de copii din sistemul de protecţie Figura 55: Evoluția numărului de copii din sistemul de protecţie în anul 2015 1940 1920 1900 1880 1860 1840

1909

1903

1915

1915

1907

1916

1905

1906

1920 1898

1886

1870

Sursa: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita

Tabel 110: Situația asistenților maternali Denumire indicator Număr de asistenți maternali profesioniști Număr de copii la asistenți maternali Raport număr copii la 1 asistent maternal

31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 215 208 206 452 432 419 2,10 2,08 2,03 Sursa: Raport de activitate DGASPC Harghita, 2014

Tabel 111: Zonele de acțiune ale ONG-urilor ce oferă servicii de îngrijire de zi, în domeniul protecției copilului și familiei Localitate Miercurea Ciuc Gheorgheni Odorheiu Secuiesc Zetea Dealu Sancrai Sansimion Lupeni Ocna de Sus Ciumani Total

Număr 2 4 3 1 1 1 1 1 1 1

Localitate Căpâlnița Varsag Suseni Praid Bălan Remetea Plaiesși de Jos Sandominic Satu Mare Sanmartin

Număr 1 1 1 1 1 2 1 2 1 1

28 Sursa: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita

Tabel 112: Situația cazurilor aflate în evidența Serviciului Management de Caz (în afara sesizărilor noi), în anul 2014: Total

Plasamente la rude

Plasamente la alte familii/persoane

140

39

108 / 137

Tutele

Alte judeţe Din alt judeţ

La alt judeţ

Centre

Total cazuri

23 6 28 44 280 Sursa: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita


Tabel 113: Cămine pentru persoane vârstnice, înființate de organizații neguvernamentale Indicatori

2012

2013

2014

Număr unități

4

4

5

Capacitatea (locuri)

274

274

297

Număr mediu zilnic de beneficiari

256

256

284

Număr cereri în așteptare 43 30 43 Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro , 2015

În mediul privat au fost identificați 3 operatori cu activitate în acest spectru:

Sursa: Lista firme, date 2014

109 / 137


2.10 Cultură și culte 2.10.1 Analiza domeniului cultură și culte Harta 12: Cultură – dispersia ratei cititorilor activi la biblioteci în jud. Harghita, 2014

Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, accesat în 2015

110 / 137


Tabel 114: Indicatori de cultură, 2014

Biblioteci din care biblioteci școlare Volume existente în biblioteci Instituții și companii de spectacole sau concerte Spectacole și concerte Spectatori și auditori Muzee și colecții publice Vizitatori în muzee și colecții publice

U.M.

România

Regiunea Centru

nr.

10.845

1.333

190

% Jud. Harghita/ Regiunea Centru 14.25

nr.

7.781

989

127

12.84

1.63

nr.

167.335.971

19.641.160

2.810.377

14.31

1.68

nr.

242

57

6

10.53

2.48

nr. nr. persoane

20.786 6.237.216

4.041 842.547

581 126.346

14.38 15.00

2.80 2.03

nr.

739

157

23

14.65

3.11

nr. persoane

10.823.706

3.054.385

67.382

2.21

0.62

Jud. Harghita

% Jud. Harghita/ România 1.75

Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, accesat în 2015

Tabel 115: Biblioteci existente la nivel național, regional, județean Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Număr

România

11.829

11.630

11.309

11.176

10.845

Regiunea Centru

1.464

1.441

1.423

1.340

1.333

Harghita

298

309

299

265

243

% Județ Harghita/ Regiunea Centru

20,35%

21,44%

21,01%

19,77%

18,22%

Sursa:Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Tabel 116: Cititori activi în biblioteci Anul 2011

România

Anul 2014

4.261.725 4.178.905 4.004.366 3.806.677

Regiunea Centru Harghita

Anul Anul 2012 2013 UM: Număr persoane

524.636

508.050

487.040

478.225

64.199 59.206 60.783 60.818 Sursa:Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Tabel 117: Cultură - rata cititorilor activi la biblioteci, jud. Harghita, 2014 România Reg. Centru Harghita

Cititori activi la biblioteci 3.806.677 478.225 60.818

Populația totală Cititori activi la biblioteci din populația totală 19.913.193 19,11% 2.353.327 20,32% 309.842 19,62% Sursa: Site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Datele centralizate la nivelul anului , indică un număr total de 60.818 cititori înregistrați și activi la bibliotecile județene, municipale și orășenești din județul Harghita, un cuantum ce este 111 / 137


echivalentul a 19,62% din populația totală, valoare care se situează peste media națională, dar sub cea regională. Tabel 118: Muzee, colecții publice și vizitatorii acestora Anul 2010

România Regiunea Centru Harghita

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

750

739

UM: Număr

Muzee și colecții publice

687

709

663

Vizitatori

8,900,425

9,527,938


107

118

112

161

157

Vizitatori

1,902,915

2,708,020

2,769,090

3,260,034

3,054,385


28

30

28

25

23

Vizitatori

10,076,330 10,927,765 10,823,706

100,225 80,741 75,064 76,920 67,382 Sursa: Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Tabel 119: Spectacole și concerte organizate de instituțiile și companiile de spectacole sau concerte și numărul spectatorilor acestor evenimente Anul 2010

România Regiunea Centru

Anul 2014

20,161

20,018

21,528

20,786

6,303,660

8,125,780

9,634,453

5,716,715

6,237,216

3,483

3,520

3,632

3,993

4,041

680,046

779,668

770,020

778,976

842,547

534

596

528

513

581

Spectacole și concerte Spectatori Spectatori

Anul 2013

19,559

Spectacole și concerte

Harghita

Anul 2012 UM: Număr

Spectacole și concerte Spectatori

Anul 2011

101,412 99,124 96,953 117,095 126,346 Sursa:Prelucrare site-ul Institutul Național de Statistică – www.insse.ro, 2015

Tabel 120: Numărul și amplasarea lăcașurilor de cult din județul Harghita Religie

Număr total lăcașuri de cult

Localizate în : Mediu urban

Mediu rural

Patrimoniu național

Romano-catolic

149

38

111

45

Ortodox

66

24

42

17

Reformat (Calvin)

57

10

47

24

Unitarian

50

7

43

19

Baptist

13

5

8

-

Martorii lui Iehova

6

3

3

0

Greco-catolic

4

2

2

1

Alte religii

9

6

3

1

354

95

259

107

Total

Sursa: Prelucrare site-ul http://www.biserici.org/

112 / 137


Evenimente culturale Harta 13: Evenimente culturale în cadrul UAT-urilor din judeţul Harghita

Sursă: prelucrare propie conform http://www.harghita.ro/rom/2/25/2501esemenyek.html

Detalierea evenimentelor culturale din judeţul Harghita v Evenimente comemorative • Comemorarea Siculicidiuului - care comemorează masacrul din 7 ianuarie 1764, când trupele imperiale austriece au ucis peste 200 de secui.

113 / 137


Începând cu anul 1998 în fiecare an prima săptămână a lunii august au loc Zilele Oraşului Miercurea-Ciuc, când locuitorii oraşului comemorează prima atestare documentară a oraşului, scrisoarea de privilegii a Reginei Isabela emisă la 4 august 1558 la Turda. Evenimente religioase • Pelerinajul de Rusalii - Un moment important al pelerinajului de la Şumuleu îl reprezintă anul 1567, când principele Transilvaniei, Ioan Sigismund a încercat să impună religia unitariană credincioşilor din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Casin. Evenimente specifice comunităților • "Zilele Rromilor din judeţul Harghita", organizate în Sânsimion de către CJ Harghita şi Asociaţia Rromilor, ocazie cu care grupurile de rromi prezintă dansurile, cântecele şi muzica tradiţională. Evenimente de teatru • Festivalul de teatru al copiilor "Să ne jucăm împreună" de la Feliceni. Scopul festivalului este organizarea schimbului de experienţă pentru pedagogi despre arta dramatică şcolară. Evenimente tradiționale • Festivalul Narciselor din Vlahiţa. La festival participă în mod regulat, în afară de localnici, formaţiile din Zetea, Mădăraşi, Lueta, Căpâlniţa, Tuşnad Băi, formaţia din Mátészalka (Ungaria), formaţiile din localităţile înfrăţite cu acestea, precum şi Ansamblul Popular Naţional Secuiesc Harghita din Miercurea-Ciuc. • Festivalul naţional al cântecelor şi muzicii păstoreşti "Mioriţa" are loc la Topliţa, organizat de Centrul Cultural al Judeţului Harghita împreună cu Primăria Topliţei şi a Ansamblului Popular Naţional "Rapsodia Călimanului", fiind singurul festival de acest tip din România. Scopul principal al festivalului este păstrarea datinilor, valorilor speciale ale folclorului legate de păstorit. • Festivalul "Ziua Celor O Mie de Fete Secuience" se organizează anual în Miercurea-Ciuc - Şumuleu. Evenimentul începe cu celebrarea unei slujbe în cinstea participanţilor la "Ziua Celor O Mie de Fete Secuience", după care are loc o adevărată paradă a porturilor şi obiceiurilor populare, prezentată de tinerii din zonă. • Târgul, care are loc în primul sfârşit de săptămână din luna august este o ocazie cu care meşterii olari din Corund şi de pe tot cuprinsul ţării îşi prezintă produsele. Târgul - care în acelaşi timp este şi un festival al artei populare - beneficiază de un juriu atent format din specialişti recunoscuţi din domeniu. • Sărbătorile de la Subcetate - festival care se organizează din 1993 cu scopul de a prezenta obiceiurile, portul popular, dansurile şi cântecele din partea de nord a judeţului.90 • “Festivalului pălăriilor de paie” din Crișeni care înglobează expoziţia de obiecte din paie, programe culturale, culinare sau meşteşugeşti (cum ar fi iniţierea în împletirea obiectelor din paie), dansuri populare sau concursuri de gătit gulaş. Evenimente de muzică sau dans •

v

v

v

v

v

90

http://www.harghita.ro/rom/2/25/2501esemenyek.html

114 / 137


Festivalul Muzicii Vechi în Miercurea-Ciuc - cel mai mare festival de muzică veche din Europa Centrală şi de Est organizat de Ministerul Culturii, CJ Harghita, Inspectoratul pentru Cultură a judeţului Harghita în colaborare cu Consiliul Local Municipal Miercurea-Ciuc. • Festivalul Internaţional de Jazz Miercurea Ciuc • Tabăra de dansuri populare din Ghimeş care cuprinde şedinţe de învăţare a dansurilor populare şi a cântecelor populare, sedinţe de învăţare-predare pentru instrumentişti şi pentru solişti. • Festivalul "Zúg a fenyves" ("Răsună codrul") în Praid organizat de Primăria din Praid şi fanfara din localitate. Evenimentul cu o tradiţie de peste un sfert de veac are peste 10 fanfare participante în mod regulat. • Festivalul lăutarilor - organizat prima oară în 1997 de către Ansamblul Folcloric Naţional Secuiesc Harghita şi Fundaţia Domokos Pál Péter, se organizează în cadrul Zilelor Oraşului Miercurea-Ciuc. • Festivalul Internaţional de Dans Popular pentru Copii Botorka – cu scopul de a crea şi forma noua generaţie de dansatori populari. Organizatorii principali ai festivalului sunt Centrul Cultural Judeţean Harghita şi Societatea Culturală Botorka. • Festivalul ceangăilor - "La izvorul Trotuşului". La festivalul din Sânsimion are loc frumoasa paradă a porturilor şi dansurilor ceangăieşti. • Tabara internațională de dans și cântece populare de la Sâncraiu organizată de Fundația culturală "Archivum". • Concursul de cântece populare pentru elevii de gimnaziu cu titlul ”Numai din izvor curat” în zona Ciuc, Gheorgheni și Ghimeș, un maraton de cântece populare din folclorul autohton. • Festivalul de dans ”Roata Stelelor” din Tulgheș. Interesul acordat implicării tinerilor în comunitatea și viața culturală locală este menținut viu prin organizarea frecventă a unor evenimente culturale ce le sunt adresate, printre care amintim: “Universitatea de Vară şi Tabăra Studenţească din Băile Tuşnad”, “Tabăra EMI Gheorgheni”, “Festivalul Cultural de Vară din Gheorgheni”. v Evenimente de cultură gastronomică Evenimentele de cultură gastronomnică de sine stătătoare au început să își construiască propria valoare unică: Festivalul de ceapă de la Siculeni, Festival de Mămăligă cu Brânză de la Valea Rece, Festivalul și tîrgul de varză de la Lăzarea și Frumoasa, “Festivalul strugurilor”, “Târgul de produse tradiționale” și “Festivalul sarmalelor din Praid”. Aceste evenimente cu caracter cultural sunt ocazii pentru a cinsti comunitatea locală, pentru a aduna laolaltă localnicii, autoritățile și turiștii cu scopul conservării tradițiilor și pentru a crește vizibilitatea și atractivitatea zonei. •

115 / 137


2.11 Tineret și sport 2.11.1 Sport Figura 56: Secțiile sportive la nivelul județelor regiunii Centru perioada 2010-2014 (număr) 300 275 250 225

213

201

200

197

180

183

175 150 125 100 75 2010 Alba

2011 Brașov

2012 Covasna

2013

2014

Harghita

Mureș

Sibiu


Tabel 121: Numărul asociațiilor și cluburilor în funcție de disciplina sportivă Nr. crt.

Discipline

Număr asociații / cluburi sportive

1

Fotbal

37

2

Hochei pe gheață

36

3

Ski-biatlon

29

4

Tenis de masă

27

5

Handbal

21

6

Atletism

21

Sursa: Prelucrare site-ul DJST Harghita – http://aelod1.wix.com/djsthr#!tineret/c1c8v , 2015

Tabel 122: Sportivi legitimați la nivelul județelor regiunii Centru perioada 2010-2014 (număr) Nr. crt.

Județ

Sportivi legitimați 2010

2011

2012

2013

2014

1

Brașov

8.598

8.693

8.691

8.705

8.646

2

Mureș

7.037

7.846

8.234

8.315

6.841

3

Alba

4.142

5.403

5.204

5.295

5.521

4

Sibiu

4.575

5.677

5.363

5.295

5.302

5

Harghita

4.742

5.295

5.259

5.273

5.090

6

Covasna

2.031

2.101

3.354

3.234

2.831


116 / 137


Figura 57: Ponderea sportivilor legitimați la nivelul regiunii Centru în anul 2014 Harghita; 14,87%

Sibiu; 15,49%

Alba; 16,13% Mureș; 19,98%

Covasna; 8,27%

Brașov; 25,26%


Tabel 123: Antrenori sportivi la nivelul județelor regiunii Centru perioada 2010-2014 (număr) Nr. crt.

Județ

Antrenori sportivi 2010

2011

2012

2013

2014

1

Brașov

266

310

274

295

284

2

Mureș

166

233

188

214

189

3

Sibiu

143

187

146

165

142

4

Harghita

102

168

117

118

110

5

Alba

74

112

79

92

93

6

Covasna

46

59

57

59

52


117 / 137


Figura 58: Ponderea antrenorilor sportivi la nivelul regiunii Centru în anul 2014

10,69%

16,32%

Alba Brașov Covasna

21,72%

32,64%

Harghita Mureș Sibiu

12,64%

5,98%


2.11.2 Tineret Figura 59: Evoluția populației tinere pe grupe de vârstă în județul Harghita în 2010-2014 (persoane) 15000 13000 11000 9000 7000 5000 3000 1000 -1000

2010 2011

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

2010

9723

13469

13518

14790

2011

9506

12917

13128

14726

2013

2012

9191

12312

12981

14477

2014

2013

9158

11441

13074

13953

2014

9284

10581

13131

13571

2012


118 / 137


Figura 60: Evoluția populației tinere pe grupe de vârstă și medii, în jud. Harghita în 2012-2014 (persoane) 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Urban Rural 2010

Urban Rural 2011

Urban Rural 2012

Urban Rural 2013

Urban Rural 2014

7911

7572

7205

10855

7082

10994

7089

11129

20-24 ani 12233 14135 11404 13913 10650 13403

9657

12663

8719

11924

15-19 ani

11155

11006

25-29 ani 12232 13720 11774 13384 11523 13493 11565 13708 11558 13922 30-34 ani 13459 15279 13392 15288 13176 14855 12577 14421 12037 14045 15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani


Figura 61: Structura populației tinere, după mediul de reședință, în județul Harghita, în 2014

43,58% 56,42%

Urban

Rural


119 / 137


2.12 Capacitate administrativă și mediul asociativ 2.12.1 Structura Consiliului Județean CJ Harghita îşi exercită atribuţiile şi îndeplineşte sarcinile în conformitate cu prevederile legale incidente şi cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al CJ Harghita, aprobat prin Hotărârea nr. 215/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile CJ se regăsesc în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 (republicată), respectiv Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali. Ambele legi s-au modificat recent prin Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale. CJ Harghita are 7 comisii de specialitate, după cum urmează: • comisia juridică, pentru administraţie publică locală, apărarea ordinii publice (5 membri); • comisia pentru studii, prognoze economico-sociale, buget–finanţe, administrarea domeniului public şi privat al judeţului (5 membri); • comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură, culte, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, tineret şi sport (5 membri); • comisia pentru sănătate, asistenţă şi protecţie socială (5 membri); • comisia pentru organizare şi dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului, realizarea lucrărilor publice, drumuri şi poduri (5 membri); • comisia pentru agricultură, turism, resurse naturale, protecţia mediului înconjurător şi dezvoltare rurală (3 membri); • comisia pentru relaţii externe, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (3 membri). Consiliul Județean Harghita a inițiat proiecte de e-government pentru următoarele obiective: • “Implementarea de sistem informatic a gestiunii Registrului Agricol și a dezvoltării soluțiilor software în județul Harghita”91 proiect al cărui beneficiari direcți sunt UATurile partenere în proiect: Tușnad, Sântsimion, Siculeni, Dănești, Lunca de Sus, Mihăileni, Joseni, Remetea, Gălăuțaș, Sărmaș, Satu Mare, Brădești, Atid, Avrămești, Șimonești, aproximativ 510 funcționari publici, cetățenii și comunitatea locală, incluzând mediul de afaceri. • “Implementarea de sistem informatic integrat destinat gestiunii Registrului Agricol și a soluțiilor software în județul Harghita”92 proiect al cărui beneficiari direcți sunt UATurile partenere în proiect: Sânmartin, Sântimbru, Tomești, Ciceu, Păulești-Ciuc, Corbu, Suseni, Borsec, Gheorgheni, Toplița, Dealu, Lueta, Lupeni, Corund, Mugeni, aproximativ 510 funcționari publici, cetățenii și comunitatea locală, incluzând mediul de afaceri. • “Implementarea unui sistem informatic integrat destinat gestiunii Registrului Agricol în format electronic, respectiv achiziționarea serviciilor de dezvoltare și implementarea 91

http://cjharghita.ro/_user/browser/File/Beruhazasi_vezerigazgatosag/PREZENTARE%20PROIECT%203%20FINAL_log o.pdf 92 http://cjharghita.ro/_user/browser/File/Beruhazasi_vezerigazgatosag/PREZENTARE%20PROIECT2_logo.pdf

120 / 137


•

soluțiilor software în județul Harghita ”93 proiect al cărui beneficiari direcți sunt Sâncrăieni, Plăieștii de Jos, Cârța, Sândominic, Frumoasa, Tulgheș, Ditrău, Lăzarea, Ciumani, Voșlăbeni, Odorheiu Secuiesc, Vlăhița, Cristuru Secuiesc, Praid, Zetea, aproximativ 510 funcționari publici, cetățenii și comunitatea locală, incluzând mediul de afaceri. “Realizarea și implementarea unui sistem complex e-guvernare la Consiliul Județean Harghita” care oferă cetățenilor, mediului de afaceri și administrației din județ 11 servicii online94, printre care: emiterea autorizației de construcție și plata taxei, emiterea certificatelor de urbanism și plata taxei, solicitarea drepturilor persoanelor cu handicap, înregistrarea online petiții/reclamații, gestionarea activității de raportare de la instituțiile subordonate și de la administrațiile publice locale, programul “Cornul și laptele”, dezbateri online privind propunerile de hotărâri ale Consiliului Județean, urmărirea execuției bugetare a instituțiilor subordinate și informarea publică online, forum de discuții în administrația publică, descărcare formulare de pe portal, publicarea pe portal a informațiilor de interes pentru cetățeni.

93 94

http://cjharghita.ro/_user/browser/File/Beruhazasi_vezerigazgatosag/PREZENTARE%20PROIECT_logo.pdf http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/eguvernare.pdf

121 / 137


2.12.2 Asociații de dezvoltare inter-comunitară Harta 14: Acoperirea geografică a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în județul Harghita

Sursa : prelucrare pe baza datelor furnizate de Consiliul Județean Harghita

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară existente în judeţul Harghita sunt enumerate mai jos: • Asociația de Dezvoltare Intercomunitară - Sistem Integrat de Gestiune a Deșeurilor Județul Harghita; 122 / 137


• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Asociația pentru Dezvoltarea infrastructurii Locale a Județului Harghita; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Harghita; Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean; Asociația Microregiunea Călimani; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Călimani – Giurgeu; Asociaţia Microregională Pogány-havas; Asociația Microregiunea Rika; Asociaţia Secuimea Cristuru Secuiesc (Kereszturi Kisterseg); Asociația Microregională Sóvidék-Hegyalja; Asociația de Dezvoltare Microregională Alcsík (Ciucul de Jos); Asociația Csomád-Bálványos; Asociația de Dezvoltare Microregională Felcsík (Ciucul de Sus); Asociația Microregională Felső Homorodmente (Homorodul de Sus); Asociația Microregională „Kászon”; Asociație Microregională Nagyhomorod (Homorodul Mare); Asociația Microregională Regiovest Szent Laszló; Asociația pentru Dezvoltarea Regiunii Giurgeu - G10; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Harghita VĺZ”; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bogat; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Csiki Jegkorong; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară S.I.M.D Harghita; Asociația de Dezvoltare Comunitară Regională "Szekelyfoldi Kozossegfejlesztok Egyesulete"; Asociația de Dezvoltare Hargitafurdoert; Asociația de Dezvoltare Intercomunală Redisza; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dengo; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Fejlodo Udvarhelyszek; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Munții Harghita - Harghita Hegyseg Kozossegi Fejlesztesi Tarsulas; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Șumuleu; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Tatros-Trotuș; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vasarut; Asociația de Dezvoltare Regională Transilvania Est.

123 / 137


2.12.3 Grupuri de acțiune locală Harta 15: Acoperirea geografică a grupurilor de acțiune locală în județul Harghita

95

Sursa: Prelucrarea consultantului pe baza datelor M.A.D.R.

•

Asociația LEADER "Csík", cuprinde 23 de comune (70 de localități)96 și este un parteneriat constituit pentru dezvoltarea satelor și a comunităților rurale;

95

http://www.madr.ro/axa-leader/leader-2007-2013/lista-cu-grupurile-de-actiune-locala-selectate-de-madr-si-datede-contact-gal.html

124 / 137


• •

•

•

•

Asociația Microregională Sóvidék-Hegyalja ; Asociația GAL Homorod-Rika-Târnava97. Luând în calcul faptul că microregiunea Rika este cea mai defavorizată din zona secuimii și anticipând riscul declinului zonelor rurale, administrațiile locale, persoane fizice, organizații civile, instituții și societăți comerciale dornice de progres din localitățile Merești, Ocland, Varghis, Racoş, Jimbor, Ioneşti împreună cu Consiliului Județean Harghita au considerat oportună înființarea unei asociații care ajută la atingerea intereselor și țelurilor comune ; Asociaţia GAL pentru Dezvoltarea Regiunii Giurgeu G10, a fost constituită cu scopul98 elaborării și implementării proiectelor prin axa Leader, pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare rurală, pentru susținerea unor acțiuni de promovare a parteneriatelor public-privat, sprijinirea diversificării activităților economice etc. ; Grup de Acțiune Locală Bazinul Dornelor, acționează ca o agenție de dezvoltare locală99, reprezintă baza unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT) ce facilitează cooperarea internațională și reprezintă unitar interesele comune ale zonei în raporturile cu administraţia publică centrală, organizaţiile naţionale şi internaţionale; Asociația „Grupul de Acțiune Locală Prietenia Mureș - Harghita”. Scopul100 asociației este de implicare a actorilor locali, ce vor reprezenta factorul decizional, în dezvoltarea propriilor zone, elaborarea şi implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunităţile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen;

2.12.4 Societate civilă (ONG, fundații, composesorate etc) Figura 62: Domeniile de activitate ale ONG-urilor din județul Harghita (număr de ONG-uri) 500

420

400 300 200 100

324 217

259

381

201

181 105

104

37

85

0

Sursa: Prelucrarea consultantului pe baza datelor furnizate de Instituția Prefecturii Județului Harghita

96

www.csikleader.ro www.rikaregio.ro 98 Statutul Asociației “Grupul de acțiune locală pentru dezvoltarea regiunii Giurgeu G10”, disponibil pe www.g10.ro 99 www.galbazinuldornelor.ro 100 Act constitutiv al Asociației “Grupul de acțiune locală prietenia Mureș-Harghita”, Anexa 2 la HCL 54/24.10.2014, disponibilă pe site-ul www.beica.ro 97

125 / 137


CJ Harghita acordă anual sprijin prin finanţare nerambursabilă pentru organizaţiile, asociaţiile, fundațiile şi cultele religioase care îşi desfășoară activitatea în raza administrativteritorială a judeţului Harghita. • În baza Legii nr. 350/2005, pentru: o programe, proiecte și acțiuni culturale; o programe, proiecte şi acţiuni culturale ale comunităţii româneşti; o activităţi de tineret; o activităţi destinate familiilor; o activităţi sportive; o asociaţii de pompieri voluntari; o porturi populare; o terenuri de joacă; o activități de turism; o culte religioase; o persoane vârstnice, cu dizabilități; o îngrijire social-medicală la domiciliu; o protecția monumentelor; o burse speciale pentru studenți/elevi; o asistență comunitară; o sprijin pentru familiile mari • În baza Legii 130/2006 care reglementează susţinerea cluburilor sportive şi a asociaţiilor sportive cât şi a Legii nr. 69/2000. • În baza Decretului nr. 51/1998 – îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale cu modificiările şi completările ulterioare.

126 / 137


2.12.5 Colaborare transfrontalieră Unitățile administrative înfrățite cu județul Haghita, sunt: • UNGARIA o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Bács-Kiskun (Înfrăţire 19/1994); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Békés (Înfrăţire 54/1996); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Borsod-Abaúj-Zemplén (Acord de colaborare din 1997); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Hajdú-Bihar (Înfrăţire 268/2009); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Jász-Nagykun-Szolnok (Înfrăţire 3/2002); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Pest (Înfrăţire 65/1997); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Somogy (Înfrăţire 6/1993); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Szabolcs-Szatmár-Bereg (Înfrăţire 112/2003); o Adunarea Generală a Autoguvernării Judeţului Zala (Înfrăţire 6/1993); • ITALIA o Provincia di Campobasso (Înfrăţire 135/2003); o Regiunea Autonomă Valle d’Aosta (Înfrăţire 86/2009) ; • POLONIA o Starostwo Powiatowe w Tarnowie (Înfrăţire 20/2004); • R.P.CHINA o Regiunea Autonomă Ningxia Hui (Acord de colaborare 2005); De-a lungul colaborărilor au existat proiecte de succes ca rezultat a înfrățirii acestora pentru scopuri comune: • programul de evaluare a sănătăţii populaţiei şi de analiză profilactică (jud. JászNagykun-Szolnok şi Bács-Kiskun din Ungaria); • promovarea valorilor culturale, tradiţionale şi ofertele turistice în cadrul expoziţiilor internaţionale (jud. Pest, Jász-Nagykun-Szolnok, Borsod-Abaúj-Zemplén, Hajdú-Bihar şi oraşul Eger – Ungaria); • promovarea şi valorificarea produselor tradiţionale secuieşti (lanțul de magazine Cora din Ungaria); • management energetic, de administrație publică și turism (Regiunea Autonomă Valle D’Aosta, Italia); • proiectul Inextex, schimb inovativ al cunoştinţelor, experienţelor şi metodelor bazate pe moştenirea culturală a textilelor (jud. Somogy, Ungaria, programul Leonardo da Vinci); • programul FolkDanceNet (jud. Jász-Nagykun-Szolnok, Ungaria); • programul Eurodyssée pentru schimbul de experienţă şi a dezvoltării profesionale a tinerilor din judeţul Harghita (33 de regiuni membre din 12 ţări europene). 127 / 137


De asemenea s-au realizat mai multe programe în colaborare cu județele învecinate pentru realizarea biroului de reprezentare a regiunii la Bruxelles, Belgia (2011). Alte proiecte intra-județene: • Drumul Apelor Minerale; • Produse Secuiești (înregistrarea, mediatizarea și valorificarea acestora) – săptămânile secuiești în magazinele Cora (HU) ; • Zilele Ținutului Secuiesc ; • Reprezentanță în cadrul expozițiilor turistice internaționale ; • Sfântu Gheorghe – Capitala Culturală Europeană 2021 ; • Premiul „Orbán Balázs” ; • Bienala de Fotografie din Ţinutul Secuiesc ; • Drumul de pelerinaj Sf. Maria ; • Acord de parteneriat între jud. Harghita și Covasna pentru finanțarea din bani publici a activităților de colaborare intrajudețene ;

128 / 137


3. Conceptul de dezvoltare strategică a județului Harghita 3.1 Corelarea obiectivelor prioritare ale direcţiilor strategice de dezvoltare cu documentele programatice la nivel european, naţional şi sectorial

129 / 137

național



european

regional

sectorial

Corelarea obiectivului prioritar 1.1 cu documentele programatice la nivel european, national si sectorial















național



european

regional

sectorial



130 / 137














național



european

regional

sectorial



131 / 137














național



european

regional

sectorial



132 / 137




Strategia Strategia guvernamentală Naţională pentru pentru Strategia Strategia pentru Dezvoltare dezvoltarea Națională pentru Consolidarea Durabilă a sectorului IMM și Ocuparea Forței Administrației României îmbunătățirea de Muncă 2014 – Publice 2014 – Orizonturi mediului de 2020 2020 2013-2020-2030 afaceri – Orizont 2020 Mecanismele financiare asociate sau partenere UE










național



european

regional

sectorial



133 / 137














național



european

regional

sectorial



134 / 137














național



european

regional

sectorial













135 / 137




național



european

regional

sectorial



136 / 137














național



european

regional

sectorial



137 / 137













ANEXA 3 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Prioritizarea măsurilor de acțiune propuse pentru implementarea strategiei de dezvoltare a județului Harghita

Structura ANEXEI 3: Prioritizarea măsurilor de acțiune aferente direcției strategice 1 ...................................................................................................................................................... 2 Prioritizarea măsurilor de acțiune aferente direcției strategice 2 ...................................................................................................................................................... 7 Portofoliul de proiecte sectoriale aferent direcției strategice 3 ....................................................................................................................................................... 10

1 / 16


Prioritizarea măsurilor de acțiune aferente direcției strategice 1 Nr. Crt.


Axe specifice

Proiecte sectoriale

1

1.1.1 Valorificarea potențialului turistic 1.1 Dezvoltarea prin dezvoltarea și turismului modernizarea infrastructurii

Sprijin pentru dezvoltarea și infrastructurii din stațiunile balneoclimaterice

2


3


4

1.1 Dezvoltarea 1.1.2 Dezvoltarea turismului serviciilor turistice

5


6


7

8

2 / 16

Corespondent din prioritate din PDR Centru modernizarea turistice și 5.1.2

CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

6

9

10

7

6

***

Sprijin pentru amenajarea de trasee turistice, căi de 5.1.1 acces și locuri de vizitare

4

7

4

2

3

**

Sprijin pentru dezvoltarea și infrastructurii turistice și de agrement

6

5

4

2

5

**

5

7

3

8

4

**

5

4

3

2

6

**

Sprijin pentru perfecționarea resurselor umane în 5.2.2 domeniul turismului și al ospitalității

9

8

3

2

9

***

1.1.3 Promovarea 1.1 Dezvoltarea potențialului turistic turismului local

Susținerea campaniilor de marketing promovarea turismului din județul Harghita

5.3.2

4

3

2

3

8

**


Susținerea participării antreprenorilor locali la târguri 5.3.3 de turism naționale și internaționale

7

5

2

2

3

**

modernizarea

5.2.1, 5.2.2

Consolidarea și dezvoltarea platformei de promovare a agenților economici în turism (ex. 5.3.2 www.visitinharghita.ro) Sprijin pentru impunerea unor standarde ridicate pentru calitatea serviciilor turistice de cazare și 5.2.2 agrement (ex. promovare pensiuni/hoteluri-etalon)

pentru

ANEXA 3 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Prioritizarea măsurilor de acțiune propuse pentru implementarea strategiei de dezvoltare a județului Harghita Nr. Crt.


Axe specifice

9


10


11


12


13

Corespondent din prioritate din PDR Centru

Proiecte sectoriale

Sprijinirea organizării de evenimente destinate 5.3.3 promovării turistice a județului

CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

4

4

2

2

3

**

4

4

4

3

5

**

6

6

1

3

5

**

Promovarea programelor turistice tematice în cadrul târgurilor de turism organizate la nivel național și 5.3.3 internațional

6

5

2

2

3

**


Promovarea turismului prin dezvoltarea parteneriate la nivel microregional

5.3.3

4

3

3

2

4

**

14



Sprijinirea investițiilor pentru modernizarea drumurilor 4.2.1 forestiere

5

5

8

7

5

**

15



Sprijin pentru modernizarea exploatațiilor silvice

6

4

9

6

7

***

16



Sprijin pentru acțiuni de împădurire şi întreținere a 4.2.4 pădurilor

10

7

6

3

7

***

3 / 16

Susținerea comercializării produselor tradiționale prin soluții online și prin promovarea târgurilor 5.3.3 meșteșugărești organizate în scopul promovării turismului Sprijin pentru realizarea de programe de promovare integrată a obiectivelor de patrimoniu la nivel județean 5.3.2 și includerea lor într-un circuit turistic tematic (ex. drumul apelor minerale, traseul băilor termale)

de

4.2.1



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

17



Sprijin pentru creșterea valorii adăugate a produselor 4.2.1 forestiere

8

4

5

8

7

***

18



Sprijinirea investițiilor pentru modernizarea drumurilor 4.1 agricole

7

5

9

6

7

***

19



Întocmirea planurilor de parcelare în vederea finalizării 4.1.1, 4.1.2 aplicării fondului funciar la nivelul județului

8

9

4

2

7

**

20



Sprijin pentru modernizarea exploatațiilor agricole și 4.1.1, 4.1.2 dezvoltarea sistemelor de irigații

9

4

3

2

3

**

21



Sprijinirea și promovarea agriculturii ,,verzi” în cadrul exploatațiilor agricole, precum și stimularea respectării 4.1 normelor de protecție a mediului în practica agricolă curentă

8

6

2

2

3

**

22



Promovarea și încurajarea crescătorilor de animale, 4.1.1 inclusiv prin promovarea fermelor model

6

8

8

3

7

***

23



Dezvoltarea de servicii de asistență și dezvoltarea centrelor logistice pentru agricultură (colectare, 4.1.3, 4.1.4 depozitare etc)

7

6

7

3

8

***

24



Promovarea și stimularea înființării formelor asociative 2.2.2

7

8

9

3

4

***

4 / 16



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

25



Sprijin pentru încurajarea inovării și a cooperării în sectorul agro-alimentar, în vederea consolidării și 4.1. diversificării lanțurilor alimentare locale

9

8

8

3

3

***

26



Sprijin pentru perfecționarea resurselor umane în 6.1 domeniu agro-zootehnic și al silviculturii

7

6

2

3

3

**

27

1.3 Consolidarea și diversificarea mediului de afaceri existent


Inventarierea și promovarea ofertei de terenuri/ active/ facilități și oportunități de investiții către potențiali 2.2.1, 6.1.3 investitori prin instrumente de comunicare adecvate (pagină web, material de promovare, etc)

6

5

2

2

4

**

28



Dezvoltarea unei rețele de târguri cu participare națională și internațională, orientate cu precădere spre 2.2.1 domeniile locale de specializare inteligentă

5

7

3

2

2

**

29



Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor agro-industriale de importanță regională și 4.1.3, 4.1.5 locală

6

7

3

2

4

**

30



Sprijinirea afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, valorificarea resurselor de apă 4.3.1 minerală, industrii artizanale etc.)

6

5

6

3

5

**

31



Sprijin pentru dezvoltarea competențelor profesionale 4.3.2 și antreprenoriale ale locuitorilor

7

6

3

2

4

**

32



Încurajarea și susținerea persoanelor în a dezvolta afaceri pe cont propriu prin promovarea culturii 6.2.2 antreprenoriale

4

5

5

3

3

**

5 / 16

ANEXA 3 la Strategia generală de dezvoltare a județului Harghita. Prioritizarea măsurilor de acțiune propuse pentru implementarea strategiei de dezvoltare a județului Harghita Corespondent din prioritate din PDR Centru

Nr. Crt.


33


1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor de sprijinire a afacerilor și tipul parcuri industriale, incubatoare sau acceleratoare 2.2.1 a măsurilor de de afaceri facilitare a investițiilor

7

6

34


1.3.3 Încurajarea potențialului de dezvoltare industrială

Sprijinirea unor activităţi de inovare a start-up-urilor şi spin-off-urilor noi, care valorifică rezultatele cercetării 2.1.2. 2.4.2 din mediul universitar şi academic

9

35



Susţinerea și sprijinirea entităților care desfășoară 2.3.1 activitate de cercetare

36



37



6 / 16

Axe specifice

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

8

6

3

**

7

6

2

6

**

8

8

7

2

6

***

Dezvoltarea infrastructurilor de CDI din județul Harghita din cadrul entităților publice și private prin 2.3.1 reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea și dotarea acestora

8

8

7

3

6

***

Înființarea unui centru de promovare a tehnologiei inteligente și/sau de transfer tehnologic dintre mediul 2.4.1 de cercetare și mediul economic

9

10

6

3

6

***

Proiecte sectoriale

CS 1

CS 2

CS 3


Prioritizarea măsurilor de acțiune aferente direcției strategice 2 Nr. Crt.


Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

2.1 Dezvoltarea 2.1.1 Dezvoltarea Dotarea instituțiilor administrației publice cu infrastructură capitalului uman și 38 capacităţii 1.2.4. IT modernă și performantă administrative material

8

9

6

6

7

***

2.1 Dezvoltarea 2.1.1 Dezvoltarea Îmbunătățirea continuă a performanțelor profesionale a capitalului uman și funcționarilor angajați în administrația publică prin 6.1.1. 39 capacităţii administrative material participarea la cursuri/instruiri

7

7

3

3

5

**

Implementarea sistemelor de management al calităţii, 2.1 Dezvoltarea 2.1.1 Dezvoltarea dezvoltarea procedurilor şi instrumentelor de monitorizare capitalului uman și 40 capacităţii 6.1.3 şi evaluare a performanțelor personalului din administraţia administrative material publică

8

7

1

3

4

**

2.1 Dezvoltarea 2.1.2 Eficientizarea Creșterea gradului de transparenţă la nivelul administrației și diversificarea publice locale prin implementarea unui număr cât mai 6.1.3. 41 capacităţii administrative serviciilor publice mare de soluţii de tip e-guvernare

9

9

8

7

8

***

2.1 Dezvoltarea 2.1.2 Eficientizarea Creșterea calității serviciilor publice oferite prin și diversificarea 42 capacităţii 6.1.3 administrația publică administrative serviciilor publice

7

8

1

2

5

**

2.1 Dezvoltarea 2.1.2 Eficientizarea și diversificarea Sprijinirea dezvoltării serviciilor publice de transport local 1.1.2 43 capacităţii administrative serviciilor publice

6

5

4

2

5

**

2.1.3 Dezvoltarea 2.1 Dezvoltarea cooperării Sprijin pentru elaborarea și implementarea strategiilor de 44 capacităţii 4.5.3 regionale și dezvoltare locală prin intermediul GAL-urilor, ADI-urilor administrative internațională

7

7

9

8

8

***

7 / 16



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

2.1.3 Dezvoltarea 2.1 Dezvoltarea Sprijinirea derulării proiectelor de cooperare regională și cooperării internațională în domeniile economic, social, cultural, 6.1.3 45 capacităţii regionale și administrative educațional, etc internațională

5

3

1

5

3

**

2.1.3 Dezvoltarea 2.1 Dezvoltarea cooperării 46 capacităţii Sprijinirea dezvoltării mediului asociativ regionale și administrative internațională

6.1.3

4

5

2

8

6

**

2.2 Dezvoltarea capacității de suport pentru 47 creșterea competitivității economice

2.2.1 Creșterea vizibilității produselor și serviciilor locale

Sprijin pentru promovarea produselor și serviciilor locale 5.4.2

5

6

2

3

5

**


2.2.1 Creșterea vizibilității produselor și serviciilor locale

Sprijin pentru promovarea produselor tradiționale 4.3.1 realizate de micii meșteșugari

4

5

2

8

6

**


2.2.2 Promovarea Sprijinirea organizării de evenimente pentru animarea modelelor de mediului de afaceri (promovarea modelelor de succes, 2.2.1 succes și bune schimb de experiență/ bune practici) practici

5

6

2

3

5

**

8 / 16



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare


2.2.3 Sprijinirea activităților de Crearea unor structuri noi de tip cluster în diverse sectoare cercetare, inovare economice (IT, industria de aparataj) și consolidarea celor 2.2.2 și a transferului de existente (industria lemnului) informații

8

9

9

3

7

***


Încurajarea parteneriatelor între întreprinderi (pe întreg 2.2.3 Sprijinirea lanțul de furnizare), universități, centre de cercetare, activităților de administrație publică și diverși catalizatori pentru cercetare, inovare 2.1.2; 2.3.2 valorificarea rezultatelor activității de cercetare, inclusiv și a transferului de sprijinirea participării IMM-urilor la diverse rețele informații internaționale

7

8

3

1

6

**


2.2.3 Sprijinirea activităților de Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării instrumentelor cercetare, inovare 2.1.3 de finanțare europeană, în special a celor destinate inovării și a transferului de informații

8

9

7

2

7

***


2.2.3 Sprijinirea activităților de Susținerea transferului de tehnologie dintre mediul de cercetare, inovare 2.4.1 cercetare și mediul economic și a transferului de informații

8

9

8

1

3

**

9 / 16


Portofoliul de proiecte sectoriale aferent direcției strategice 3 Nr. Crt.


Axe specifice

54


55


3.1.1 Reabilitarea și modernizarea clădirilor de locuințe 3.1.2 Dezvoltarea mediului rural

56


Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

Sprijin pentru reabilitarea termică a locuințelor

3.5.3

7

6

3

4

3

**

Dezvoltarea edilitară a regiunilor rurale

1.1.1

8

7

8

7

7

***

3.1.2 Dezvoltarea mediului rural

Dezvoltarea competitivității în mediul rural pentru creșterea atractivității din punct de vedere turistic și 1.1.1 economic

7

8

7

5

4

***

57


3.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare, electricitate, distribuţie gaze)

Sprijin pentru Proiectul regional de dezvoltare a 1.2.3. infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Harghita

9

8

7

5

4

***

58



Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelelor de 1.2.3. apă potabilă și canalizare din mediu urban

9

8

2

7

4

**

59



Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelelor de 4.4.1., 4.4.2. apă potabilă și canalizare din mediu rural

9

8

7

6

4

***

60



Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de 1.2.3 alimentare și distribuție gaze

9

7

1

3

3

**

10 / 16



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

61



Sprijin pentru extinderea și modernizarea rețelei de 1.2.3 electricitate

9

9

2

5

4

**

62



Sprijin pentru extinderea și modernizarea 1.2.4 infrastructurii de comunicații (internet wireless etc)

9

10

8

4

8

***

63


3.2.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Reabilitarea drumurilor județene

1.2.1.

9

8

9

8

8

***

64



Reabilitarea infrastructurii rutiere orășenești

1.2.1.

7

8

2

6

4

**

65



Dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

1.2.1

7

7

2

2

4

**

66



Dezvoltarea rețelei de drumuri comunale

4.4.4.

8

7

8

6

7

***

67


3.2.3 Reabilitarea și modernizarea clădirilor publice și dezvoltare edilitară

Dezvoltare și regenerare urbană

1.1.1, 1.1.3

8

7

9

7

3

***

11 / 16



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

68



Sprijin pentru reabilitarea termică a instituţiilor publice 1.1.2, 3.5.3.

7

6

9

6

8

***

69



Sprijin pentru regenerarea economică a orașelor mici (sub 20.000 locuitori - Toplița, Băile Tusnad, Borsec, 2.1.4 Cristuru Secuiesc și Vlăhița) și a fostului oraș minier Bălan

9

6

7

4

5

***

70


3.2.4 Valorificarea spațiilor industriale deteriorate și Informarea investitorilor pe paginile web ale reconversia și autorităţilor locale cu privire la situația terenurilor, a 1.1.1, 1.1.3 refuncționalizarea clădirilor care ar putea fi valorificate terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate

6

6

3

3

6

**

71


3.3.1 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate

Modernizarea şi echiparea unităţilor sanitare prin 1.3.2. modernizarea infrastructurii de sănătate

9

10

10

5

7

***

72



Derularea programelor educaționale în domeniul sănătății (ex. program de instruire și prevenție pentru o 1.3.2. viață sănătoasă)

8

7

2

2

5

**

73



Îmbunătățirea serviciilor publice de sănătate

1.3.2

8

7

2

3

7

**

74



Pregătirea resurselor umane din domeniu (ex. sprijinirea tinerilor pentru formarea profesională în 6.1.1 domeniul medical - medici, kinetoterapeuși, asistenți medicali)

8

7

2

2

5

**

12 / 16



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare


3.3.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaționale, inclusiv ajustarea cuplajului cu piața muncii

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii 1.3.1. educaționale din mediul urban și rural

9

8

9

4

9

***



Sprijin pentru dezvoltarea și îmbunătățirea programelor educaționale (ex. utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC în procesul de predare, realizarea 6.1.1. unor schimburi de experiență privind informația educațională și platforme de învățare cu alte centre educaționale / zone interne și din afara țării)

7

8

1

2

7

**



Sprijin pentru ajustarea cuplajului cu piața muncii (inițierea unor programe de reconversie profesională, calificare și recalificare pentru șomeri și forța de muncă 6.2.1. calificată în anumite domenii (ex. industria minieră, etc.))

8

8

1

2

7

**

78



Îmbunătățirea competențelor personalului didactic

6.1.1

6

5

7

3

3

**

79


3.3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de protecție socială

Investiții în infrastructura de locuire (locuinţe sociale)

1.3.3.

7

6

1

3

2

**

80



Investiții în infrastructura socială

1.3.3.

7

6

7

3

3

**

75

76

77

13 / 16


Nr. Crt.


81



Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/ proceduri/ mecanisme 6.1.3. etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sistem

7

5

1

2

5

**

82



Dezvoltarea de programe care vizează creșterea 1.3.3, 6.1.3, incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a 6 6.3.3., 6.3.4. comunităților defavorizate

7

8

2

6

**

83


3.3.4 Dezvoltarea serviciilor de siguranță a locuitorilor

Eficientizarea iluminatului public la nivelul localităților 1.2.3

6

7

2

4

5

**

84



Dezvoltarea sistemelor de supraveghere video pentru 1.2.3 siguranţa spaţiilor publice la nivelul localităților

8

9

2

4

3

**

85



Dezvoltarea infrastructurii aferente serviciilor de 1.3.4 siguranță publică

6

7

1

3

3

**

86



Dezvoltarea infrastructurii tehnice privind protecția 3.1.1. mediului

8

7

1

2

6

**

87



Dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale, inclusiv elaborarea strategiilor 3.3.1, 3.3.2 privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local

6

5

1

2

3

**

88



Sprijin pentru derularea de programe și acțiuni privind 3.1.1 protecția mediului

6

5

1

3

3

**

89



Sprijin pentru conservarea și valorificarea patrimoniului 3.3.1, 3.3.2 natural

7

6

2

6

8

**

14 / 16

Axe specifice

Proiecte sectoriale

CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare


Nr. Crt.


90


3.4.2 Gestionarea Managementul deșeurilor eficientă a deșeurilor

3.1.2.

7

8

4

10

9

***

91


3.4.2 Gestionarea Acțiuni de sprijinire a promovării colectării selective a 3.1.2. eficientă a deșeurilor deșeurilor

6

5

4

8

7

**

92



7

9

3

3

6

**

93



8

9

1

3

6

**

94



9

9

7

2

7

***

95



Sprijin pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural (reabilitarea și restaurarea 5.4.2 cetăților și obiectivelor de patrimoniu a bisericilor, muzeelor)

8

8

8

4

7

***

96



Sprijin pentru dezvoltarea și/sau modernizarea de centre culturale, săli de spectacole, muzee și case de 5.4.1 cultură

6

5

4

2

5

**

97


3.5.2 Dezvoltarea programelor culturalartistice de promovare a culturii și tradițiilor locale

Sprijin pentru organizarea de activități și evenimente culturale și artistice (festivaluri, zilele 5.4.2 orașului/comunei, tabere culturale, etc)

7

5

1

2

4

**

15 / 16

Axe specifice

Proiecte sectoriale

Promovarea utilizării surselor alternative de energie

3.4.1.

Utilizarea surselor regenerabile de energie mai puţin exploatate (biomasă) pentru producerea și distribuţia energiei termice ca serviciu de utilitate publică sau 3.4.2., 3.5.2. pentru consumul propriu al instituţiilor şi autorităţilor publice Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice din mediul urban și rural și sistemele de 3.5.2, 3.5.3 iluminat public

CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare



Axe specifice

Proiecte sectoriale


CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

Grad prioritizare

98


3.5.2 Dezvoltarea programelor culturalartistice de promovare a culturii și tradițiilor locale

Sprijin pentru conservarea și promovarea patrimoniului 5.3.2 tradițional, a valorilor culturale și a folclorului autentic

5

6

7

3

6

**

99


3.5.3 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber

Sprijin pentru realizarea și modernizarea de centre 5.4.1 multifuncționale destinate petrecerii timpului liber

7

6

1

3

5

**

3.5 Dezvoltarea infrastructurii 100 culturale și de petrecere a timpului liber


Sprijin pentru realizarea și modernizarea de parcuri și 5.4.1 spații verzi

6

8

4

4

7

**



Sprijin pentru organizarea de programe dedicate petrecerii timpului liber, pentru toate categoriile de 5.4.1 vârstă

6

5

1

2

2

**


3.5.4 Dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale

Sprijinirea extinderii și modernizării facilităților pentru 5.4.1 practicarea diverselor sporturi

8

7

1

3

7

**


3.5.4 Dezvoltarea infrastructurii sportive și a programelor competiționale

Sprijin pentru organizarea competițiilor sportive

7

6

1

2

8

**

16 / 16

5.4.1

ANEXĂ Cu privire la corelarea informațiilor cuprinse în ”Lista obiectivelor, planurilor şi domeniilor considerate strategice pentru dezvoltarea judeţului Harghita” cu actuala versiune a Strategiei de Dezvoltare Conținutul listei obiectivelor, planurilor şi domeniilor considerate strategice pentru dezvoltarea judeţului Harghita a fost inclus în fiecare din axele specifice ale Strategiei de dezvoltare generală, astfel: •

Proiectele propuse de direcțiile din cadrul Consiliului Județean au fost integrate în capitolul 4. Planul de măsuri de acțiune și portofoliul de proiecte, secțiunile referitoare la Portofoliul de proiecte al Consiliului Județean, pe fiecare direcție strategică, respectiv obiectiv prioritar

•

Măsurile de acțiune propuse de direcțiile din cadrul Consiliului Județean au fost integrate în capitolul 5. Cadrul de implementare, monitorizare și evaluare a strategiei, subcapitolele aferente planului de monitorizare al fiecărei direcții strategice, respectiv obiectiv prioritar

•

Proiectele și măsurile de acțiune propuse de instituțiile subordonate Consiliului Județean, precum și asociațiile de dezvoltare au fost integrate în capitolul 5. Cadrul de implementare, monitorizare și evaluare a strategiei, subcapitolele aferente planului de monitorizare al fiecărei direcții strategice, respectiv obiectiv prioritar

Corelarea tipurilor de intervenții identificate anterior cu fiecare obiectiv prioritar, pentru fiecare structură responsabilă, este prezentată în continuare: Structura responsabilă: Direcția Generală Management Nr. Denumire Corelare crt. 1.1. Continuarea programului de acordarea distincţiilor de excelenţă pentru Măsură de acțiune dezvoltarea şi promovarea valorilor judeţului Harghita Obiectiv prioritar 2.2 - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.2 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 2, obiectiv prioritar 2. Dezvoltarea unui portal, interactiv şi dedicat locuitorilor judeţului, cu Proiect 1.2. servicii on-line, armonizarea paginilor de web CJH şi instituţii subordonate, Obiectiv prioritar 2.1 continuarea încărcării informaţiilor publice şi de interes general şi promovarea pe suprafeţe online - Fiind un proiect al unei direcții din cadrul CJ, a fost inclus în capitolul aferent portofoliului de proiect susținute de Consiliul Județean în cadrul direcției strategice de acțiune 2, obiectiv 2.1, axa 2.1.2. 1.3. Dezvoltarea căilor de comunicare în vederea informării locuitorilor şi al Măsură de acțiune presei, creşterea transparenţei decizionale. Obiectiv prioritar 2.1 1.4. Continuarea programelor de sprijinire şi dezvoltare a relaţiilor de înfrăţire Măsură de acțiune cu judeţele şi regiunile din afara ţării. Obiectiv prioritar 2.1 1.5. Continuarea programului "Reprezentarea şi promovarea judeţului Harghita Măsură de acțiune pe lângă instituţiile Uniunii Europene şi Adunarea Regiunilor Europene" Obiectiv prioritar 2.1 Structura responsabilă: Direcția generală programe, proiecte și achiziții publice Nr. Denumire Corelare crt. 2.1. Continuarea programului general de finanţare nerambursabilă a Măsură de acțiune programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale Obiectivul prioritar 3.5

1

Nr. crt. 2.2.

2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8.

2.9.

Denumire

Corelare

Continuarea programului special de finanţare nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale ale comunităţii româneşti din judeţul Harghita Continuarea programului special de finanţare nerambursabilă a porturilor populare şi tradiţionale în judeţul Harghita Continuarea programului anual de finanţare a activităţilor de tineret din judeţul Harghita Continuarea programului anual de sprijinire a sportului din judeţul Harghita Continuarea programului anual de sprijin al asociaţiilor pompierilor voluntari din judeţul Harghita Continuarea programului anual de sprijinire al activităţilor destinate familiilor din judeţul Harghita Continuarea programului anual de colaborare a Consiliului Judeţean Harghita cu asociaţiile şi fundaţiile cu activitate turistică din judeţul Harghita Continuarea programului "Ziua naţională a tineretului"

Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5

2.10. Continuarea programului de promovare turistică şi cultural-turistică a judeţului Harghita 2.11. Continuarea programului de sprijinire a dansului şi a obiceiurilor populare din judeţul Harghita 2.12. Continuarea programului Academia Consiliului Judeţean Harghita 2.13. Continuarea programului Promovarea valorilor familiale şi culturale al Consiliului Judeţean Harghita 2.14. Continuarea programului de cooperare al Consiliului Judeţean Harghita în vederea sprijinirii unor activităţi ale cultelor religioase - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivelor prioritare 3.1 și 3.5. 2.15. Continuarea programului de sprijinire a cultelor religioase - Fiind o măsură de acțiune și nu un proiect, a fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivelor prioritare 3.1 și 3.5. 2.16. Continuarea programului de finanţare a concursurilor şi olimpiadelor judeţene 2.17. Continuarea programului de sprijinire a culturii şi vieţii sociale a romilor, în judeţul Harghita. - a fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. 2.18. Continuarea programului CreArt- Network of Cities for Artistic Creations 2.19. Implementarea proiectului „RuralGrowth - increasing competitiveness of SMEs in the rural visitor economy sector" 2.20. Implementarea proiectului CD-ETA („Collaborative Digitization of Natural and Cultural Heritage" "Digitalizarea patrimoniului natural şi cultural în colaborare")

Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.3 Măsuri de acțiune Obiectivul prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.1 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.1 Obiectivul prioritar 3.5

Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.1 Obiectivul prioritar 3.5

Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5

Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.1 Măsură de acțiune Obiectivul prioritar 3.5

2

Nr. Denumire Corelare crt. 2.21. Implementarea proiectului "CAPacity building in rural areas for sustainable Măsură de acțiune agriculture development" - Consolidarea capacităţilor pentru dezvoltarea Obiectivul prioritar 1.2 durabilă a agriculturii în zonele rurale 2.22 Implementarea proiectelor câştigătoare dintre cele aflate în curs de Măsură de acțiune evaluare, având următoarele tematici: Obiectiv prioritar 1.1 – - parteneriate strategice în formarea adulţilor (Erasmus+) pentru turism - dezvoltarea resurselor umane (Erasmus + ) Obiectiv prioritar 1.2 – - dezvoltarea rurală (Erasmus+) pentru managementul - programe pentru integrarea persoanelor defavorizate (Europa pentru fondului funciar Cetăţeni) Obiectiv prioritar 3.1 – - comemorarea revoluţiei din 1956 (Europa pentru Cetăţeni) pentru dezvoltarea - drepturile şi obligaţiile minorilor în UE (Europa pentru Cetăţeni) rurală - promovarea unui stil de viaţă sănătos în rândul tinerilor soluţii, Obiectiv prioritar 3.3 – inovatoare (Europa pentru cetăţeni) pentru domeniul conservarea patrimoniului cultural intangibil European (Interreg Europe) social, educație, - analiza diferitelor sisteme de management al fondului funciar din sănătate Uniunea Europeană (Interreg Europe) Obiectiv prioritar 3.4 – - educarea tinerilor în privinţa stimulării spiritului antreprenorial (Interreg pentru domeniul Europe) protecției mediului - noi modalităţi de servicii şi comunicaţii social media pentru promovarea Obiectiv prioritar 3.5 – practicilor de turism durabil (Interreg Europe) pentru domeniul - schimbul bunelor practici legate de producţia alimentară ecologică şi cultural turismul natural (Interreg Europe) - integrarea companiilor de tip cross-generation (Interreg Europe) - Dezvoltarea durabilă a siturilor de patrimoniu natural şi cultural şi patrimoniul turistic active, (programul Danube) - Consolidarea achiziţiilor publice de soluţii şi produse inovatoare (programul Danube) - promovarea utilizării durabile a patrimoniului natural şi cultural din zonele implicate, prin turism lent, verde şi sănătos, în scopul de a proteja şi conserva aceste resurse locale (programul Danube) 2.23 Continuarea proiectelor din perioada anterioară de finanţare (2007-2013), în perioada de sustenabilitate a acestor proiecte. Structura responsabilă: Direcția generală economică Nr. Denumire Corelare crt. 3.1. Dezvoltarea şi implementarea programului de întărire a relaţiilor cu partenerii Măsuri de sprijin sociali. Obiectivul prioritar 2.1 - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.2 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 2, pentru implementarea obiectivului prioritar 2.1. 3.2. îmbunătăţirea sistemului pentru încasarea creanţelor şi fundamentarea corectă a priorităţilor de finanţare pentru Consiliul Judeţean Harghita şi instituţiile şi unităţile subordonate - A fost eliminată 3.3. Elaborarea şi implementarea unui sistem şi proceduri de lucru pentru colaborarea cu organizaţiile în care Consiliul Judeţean Harghita deţine calitatea de membru - A fost eliminată 3

Structura responsabilă: Direcția generală investiții Nr. Denumire crt. 4.1. Reabilitare DJ137 (Odorheiu Secuiesc - Cristuru Secuiesc) prin DN 13C şi E60"prin POR 2014-2020 4.2. "Reabilitare DJ 131 - DJ 133 - DJ 137A"prin POR 2014- 2020 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7. 4.8. 4.9. 4.10. 4.11. 4.12. 4.13. 4.14. 4.15. 4.16. 4.17. 4.18. 4.19. 4.20.

4.21

Corelare

Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Proiect Obiectiv prioritar 3.2 "Reabilitare DJ 128"prin POR 2014-2020 Proiect Obiectiv prioritar 3.2 "Reabilitare DJ 125"prln POR 2014-2020 Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Construire trotuare pe lângă drumurile judeţene din localităţile judeţului Proiect Harghita Obiectiv prioritar 3.2 Continuarea programului electrificare pentru alimentarea cu energie electrică Măsură de acțiune a localităţilor neelectrificate (program multianual) Obiectiv prioritar 3.2 Continuarea programului de dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă şi Măsură de acțiune canalizare în localităţile din judeţul Harghita Obiectiv prioritar 3.2 Construirea unui aeroport regional Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Construirea şi dezvoltarea unui parc industrial agronomic (agro-parc) Proiect Obiectiv prioritar 1.2 Modernizarea sistemului rutier pe DJ131A, Comăneşti - Mărtiniş Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Modernizarea sistemului rutier pe DJ 134A, DN 13C Soimosu Mic- Cristuru Proiect Secuiesc Obiectiv prioritar 3.2 Reabilitarea sistemului rutier pe DJ 135, km 63+100 - 74+210, de !a DJ 136B Proiect până la Cobăteşti (DN 13C) Obiectiv prioritar 3.2 Modernizarea drumului judeţean DJ 123D: Sâncrăieni - Sântimbru Băi Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Reabilitarea sistemului rutier pe DJ 138A, km 0+000- 6+600 Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Modernizare drumului judeţean DJ 136A, Atia - DN 13A7 Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Punerea în funcţiune a Centrului inovativ de dezvoltare economică în judeţul Măsură de acțiune Harghita - Harghita Business Center - incubator de afaceri Obiectiv prioritar 2.2 Construire de piste pentru biciclişti lângă drumurile judeţene. Proiect Obiectiv prioritar 3.2 Modernizarea drumului DJ 123 - Valea Uzului Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.2 Reabilitarea drumului DJ123E- Păuleni Ciuc Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.2 Elaborarea şi implementarea în colaborare si cu sprijinul Direcţiei Generale de Proiect Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita şi respectiv şcolile gimnaziale Obiectiv prioritar 3.3 speciale din localităţile Ocland si Bilbor a proiectului în cadrul Axei Prioritare nr. Axa 10.1. - "Investiţiile in educaţie, in formare, inclusiv in formare profesionala pentru dobândirea de competenţe si învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare". Modernizarea drumurilor de legătură din nordul judeţului (174A, 174B). Proiect Obiectiv prioritar 3.2

4

Structura responsabilă: Instituția Arhitect Șef Nr. Corelare Denumire crt. Măsură de acțiune 5.1. Săpături arheologice în judeţul Harghita - contribuţie financiară la cercetările arheologice efectuate de muzeele celor trei regiuni a judeţului Obiectiv prioritar 3.5 (Ciuc, Odorhei şi Gheorgheni) Măsură de acțiune 5.2. Imaginea Satului Harghitean - continuarea inventarierii patrimoniului Obiectiv prioritar 3.5 construit a localităţilor judeţului, cu identificarea obiectivelor construite valoroase. - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. Măsură de acțiune 5.3. Protejarea Monumentelor Istorice - continuarea finanţării lucrărilor de cerecetare şi de protejare/reabilitare a monumentelor istorice din judeţul Obiectiv prioritar 3.5 Harghita. Măsură de acțiune 5.4. Porţi secuieşti - continuarea colaborării cu Asociaţia Pentru Judeţul Obiectiv prioritar 3.5 Harghita în vederea derulării programului de protejare, conservare, reabilitare a porţilor tradiţionale. Măsură de acțiune 5.5. Dezvoltarea şi implementarea strategiei pentru ocrotirea patrimoniului Obiectiv prioritar 3.5 construit şi a programului de ocrotirea imaginea satului Harghitean - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. Măsură de acțiune 5.6. Dezvoltarea şi implementrea strategiei şi continuitatea programului pentru protecţia monumentelor istorice de pe teritoriul judeţului Harghita Obiectiv prioritar 3.5 Structura responsabilă: Direcția generală patrimoniu Nr. Denumire Corelare crt. 6.1. Amplasarea camerelor de supraveghere lângă drumurile judeţene Proiect - Fiind un proiect al unei direcții din cadrul CJ, a fost inclus în capitolul Obiectiv prioritar 3.3 aferent portofoliului de proiect susținute de Consiliul Județean în cadrul direcției strategice de acțiune 3, obiectiv 3.3, axa 3.3.4. 6.2. Elaborarea şi implementarea în colaborare cu Direcţia generală investiţii a Proiect proiectului de renovare a sediului Consiliului Judeţean Harghita în cadrul Axei Obiectiv prioritar 3.4 Prioritare nr. 5.2 Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării si decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului si promovării măsurilor de reducere a zgomotului. Structura responsabilă: Biroul de Analiză al Consiliului Judeţean Harghita Nr. Denumire Corelare crt. 7.1. Elaborarea şi derularea, cu sprijinul partenerilor, a programului de convieţuire Măsură de acțiune interetnică în judeţul Harghita Obiectiv prioritar 3.1 7.2. Elaborare analize şi sinteze statistice pe teme de interes judeţean, ajustate la Măsură de acțiune priorităţile CJH şi a instituţiilor din subordine, pe baza obiectivelor asumate Obiectiv prioritar 2.1 prin strategiile de dezvoltare sectoriale şi a programelor şi proiectelor proprii

5

Nr. Denumire crt. 7.3 Coordonarea elaborării şi implementării strategiei de dezvoltare a judeţului Harghita, precum şi a portofoliului de proiecte aferent pentru perioada următoare Structura responsabilă: Serviciul Public Salvamont Harghita Nr. Denumire crt. 8.1. Construirea a două baze salvamont la Borsec şi Băile Tuşnad din fonduri POR 2016-2020. 8.2. Dotarea bazele de salvamont existente cu instalaţii de energie verzi în cadrul fondurilor POR 2016-2020. 8.3 Continuarea construirii traseelor de ciclism montan şi reabilitarea traseelor turistice şi a traseelor de escaladă. - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. 8.4 Continuarea programelor pentru copii şi reîmprospătarea echipelor de voluntari. 8.5 Înfiinţarea serviciilor locale de salvare montană Structura responsabilă: Centrul Cultural Judeţean Harghita Nr. Denumire crt. 9.1. Continuarea organizării şi promovarea pe scară mai largă a evenimentelor tradiţionale de renume ale instituţiei, cum ar fi Zilele Ţinutului Secuiesc, serbarea Lăsatei Secului, Festivalul de Muzică Veche, prin programul local de creare a destinaţiei, şi a organizării programelor culturale regionale remarcabile (întâlnirea tarafurilor populare din Transilvania, Csurdongolo), respectiv crearea unor evenimente culturale speciale 9.2 Contribuţia la dezvoltarea identităţii culturale judeţene, respectiv dezvoltarea comunităţilor locale prin programele derulate 9.3 Organizarea întâlnirilor pentru experţi în activităţi culturale, în domeniul managementului cultural 9.4 Coordonarea activităţilor de implementare a Strategiei Culturale a judeţului Harghita pe perioada 2013-2020 şi elaborării programelor anuale ale instituţiilor culturale aflate în subordinea GH 9.5 Contribuţia la stabilirea obiectivelor asumate prin planurile manageriale ale instituţiilor culturale aflate în subordinea CJH 9.6 Extinderea activităţilor instituţiei, pe baza principului sinergiei, spre sfera educaţiei, turismului şi sferei antreprenoriale - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.2 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 2, pentru implementarea obiectivelor prioritare 2.1., 2.2 9.7 Promovarea imaginii de coordonator şi centru metodic cultural în judeţ, prin campanii media şi online

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 2.1

Corelare Proiect Obiectiv prioritar 3.3 Proiect Obiectiv prioritar 3.4 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 3.5

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3


Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Obiectiv prioritar 2.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

6

Nr. Denumire crt. 9.8 întocmirea unei proceduri de asigurare a calităţii în instituţiile culturale, la nivel judeţean. 9.9 Acreditarea unei formări de management cultural 9.1 0

9.1 1 9.1 2 9.1 3 9.1 4

Corelare

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Formarea agenţilor culturali în domeniul economic, în conformitate cu obiectivele Măsură de acțiune Strategiei, prevăzute prin aria de dezvoltare referitoare la crearea sinergiilor între Obiectiv prioritar 3.5 sectoare Sprijinirea consumului cultural conştient prin programele tematice organizate: Măsură de acțiune programe culturale în zonele rurale, programele ceangăeşti, respectiv Obiectiv prioritar 3.5 programele organizate în colaborare cu autorităţile locale Organizarea în continuare a programelor de filme şi foto, cu scopul îndeplinirii Măsură de acțiune obiectivului de încurajare şi sprijin a proceselor inovative, asumat prin Obiectiv prioritar 3.5 Strategie Organizarea de întâlniri, formări, workshopuri cu scopul de a contribui la Măsură de acțiune însuşirea managementului cultural de către actorii culturali din judeţ Obiectiv prioritar 3.5 Continuarea organizării competiţiilor şi concursurilor anuale, focusate pe o Măsură de acțiune tematică anume şi organizarea dezbaterilor pe marginea tematicii respective Obiectiv prioritar 3.5 (2017 — anul talentelor, 2018 - anul relaţiilor interjudeţene) Organizarea conferinţelor şi forumurilor în domeniul managementului cultural Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

9.1 5 Structura responsabilă: Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita Nr. Denumire Corelare crt. 10.1 Consolidarea programelor de promovare a culturii şi tradiţiilor specifice Măsură de acțiune zonelor din judeţul Harghita Obiectiv prioritar 3.5 10.2 Promovarea regândirii şi reutilizării simbolurilor şi caracteristicilor artistice Măsură de acțiune populare, prin programe de formare şi conştientizare destinate fiecărei Obiectiv prioritar 3.5 generaţii 10.3 Editarea şi promovarea publicaţiilor de specialitate în cadrul instituţiei Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 10.4 Promovarea activităţii caselor-muzeu din judeţul Harghita, prin organizarea Măsură de acțiune programelor culturale destinate creşterii numărului vizitatorilor, a Obiectiv prioritar 3.5 promovării acestora ca şi destinaţie turistică culturală. 10.5 Promovarea valorilor culturale locale, întărirea identităţii culturale locale şi Măsură de acțiune organizarea schimburilor de valori culturale în localităţile din judeţul Obiectiv prioritar 3.5 Harghita, prin programe destinate fiecărei grup de vârstă şi categoriei sociale. 10.6 Contribuţia la accesul egal al locuitorilor la serviciile şi ofertele culturale din Măsură de acțiune judeţ, prin programele proprii şi promovarea activităţilor. Obiectiv prioritar 3.5 10.7 Lansarea programelor de cercetare şi documentare a stadiului actual al Măsură de acțiune tradiţiilor şi al creaţiei populare specifice fiecărei zone etnofolclorice al Obiectiv prioritar 3.5 judeţului, sprijinirea cercetărilor ştiinţifici, ONG-urilorîn domeniul artelor populare şi dezvoltarea bazelor de date despre grupurile culturale şi artistice din judeţ. 10.8 Coordonarea metodologică a activităţilor aşezămintelor culturale de nivel Măsură de acțiune judeţean: cămine culturale, case de cultură. Obiectiv prioritar 3.5

7

Nr. crt. 10.9

10.10 10.11 10.12 10.13 10.14 10.15

Denumire

Corelare

Lansarea proiectelor de formare continuă, destinate adulţilor, care vor să însuşească cunoştinţe privind cultura tradiţională, prin programe de formare de specialitate şi calificări. Revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor tradiţionale şi susţinerea celor care le practică. Promovarea identităţii culturale şi simbolurilor comunităţilor locale şi conştientizarea valorilor culturale tradiţionale prin publicaţii proprii Organizarea în parteneriat a festivalurilor pentru tineret, a evenimentelor culturale şi de păstrare a tradiţiilor gastronomice. Organizarea şi sprijinirea întâlnirilor şi spectacolelor de teatru amator, sprijinirea grupurilor artistice. Organizarea taberelor de creaţie, foto, actorie, meşteşuguri şi meserii, cu scopul conştientizării valorilor culturale Coordonarea programelor de sinergie între sectoarele culturale şi celelalte domenii de activitate, prin programe de colaborare intersectorială. - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.2 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 2, pentru implementarea obiectivelor prioritare 2.1., 2.2

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

Structura responsabilă: Editura Harghita Nr. Denumire crt. 11.1 Continuarea redactării publicaţiilor proprii şi promovarea lor pe plan naţional şi internaţional 11.2 Lărgirea activităţii Editurii şi distribuţia publicaţiilor proprii în localităţile izolate din judeţ, unde nu a ajuns activitatea Editurii până acum 11.3 Promovarea publicaţiilor şi a materialelor de diseminare a activităţii culturale prin platforme online şi mijloace electronice 11.4 Organizarea taberelor pentru scriitori şi a conferinţelor ştiinţifice în domeniile de management cultural vizate prin activitatea Editurii 11.5 Promovarea literaturii contemporane şi a activităţii tinerilor profesionişti în domeniu, organizarea de concursuri pentru elaborarea reportajelor literare sau tematice 11.6 Editarea şi publicarea noilor volume ale seriei Szekely Konyvtăr Structura responsabilă: Spitalul de Psihiatrie Tulgheş Nr. Denumire crt. 12.1 Finalizarea lucrărilor de reabilitare sistem de alimentare cu apă a Spitalului, reamenajarea pavilionului 6, renovare acoperiş pavilion nr. 3 şi 12, construire depozit intermediar necesar pentru tocător de lemn pentru centrala termică, construire scară metalică la pavilionul nr.9, finalizare reparaţii Pav.l în vederea amenajării unui spaţiu de spitalizare, reabilitarea instalaţiilor electrice de alimentare cu energie electrică a pavilioanelor din incinta spitalului, reabilitarea tuturor sistemelor de paratrăznet şi prize de împământare neconforme şi/sau nefuncţionale. 12.2 Achiziţionarea unui încărcător frontal necesar pentru încărcarea tocăturii de lemn în buncăre la centrala termică - A fost eliminată

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Obiectiv prioritar 2.2

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5


8

Nr. crt. 12.3

12.4

Denumire

Corelare

Dotarea Spitalului cu aparatură medicală nouă, cu un nou sistem de proiecţie şi sistem de supraveghere video cu 20 camere, maşină de spălat, aparat pentru exerciţii fizice şi recuperare fizică, pat medical pentru kineto-terapie. Reamenajarea reţelei de canalizare din incinta Spitalului


Structura responsabilă: Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc Nr. Denumire crt. 13.1 Creşterea numărului proiectelor depuse şi câştigătoare pentru finanţare naţională şi europeană pentru dezvoltarea infrastructurii, nivelului de echipare al Spitalului şi pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale. 13.2 Menţinerea acreditării spitalului şi îmbunătăţirea calificativului în care unitatea sanitară este încadrată 13.3 Dezvoltarea activităţilor de cercetare în care Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc este implicat - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivul prioritar 3.3 13.4 Eficientizarea managementului spitalicesc prin implementarea unui sistem integrat TIC 13.5 Promovarea la scară regională şi naţională a serviciilor oferite 13.6 13.7

Reamenajarea şi extinderea clădirii Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc Mutarea spitalului de boli contagioase Şumuleu Ciuc

13.8

Renovarea clădirii Policlinicii

13.9

Construirea/închirierea locuinţelor de serviciu pentru medici

13.10 Construirea unui heliport pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc Structura responsabilă: Camera Agricolă Nr. Denumire crt. 14.1 Promovarea şi extinderea activităţilor de formare profesională şi informare a actorilor în domeniul agricol. 14.2 Diseminarea continuă a posibilităţilor pentru dezvoltarea sustenabilităţii agricole şi silvice, dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor din judeţul Harghita şi sprijinirea clusterelor şi asociaţiilor în domeniu 14.3 Continuarea programului de promovare a produselor locale, tradiţionale şi secuieşti, administrarea mărcii înregistrate la OSIM "Szeckler Product - Produs Secuiesc - Szekely Termek" - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.2. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.1.


Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Obiectiv prioritar 3.1

9

Nr. crt. 14.4

14.5

14.6

Denumire

Corelare

Sprijinirea producătorilor locali în valorificarea produselor locale, în înfiinţarea cooperativelor - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.2. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.1. Promovarea utilizării materialelor lemnoase în construcţii - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivul prioritar 1.2 Sprijinirea, prin contribuţia la organizarea activităţilor şi programelor de specialitate, a actorilor locali şi judeţeni

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Obiectiv prioritar 3.1

Structura responsabilă: Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Harghita Nr. Denumire crt. 15.1 Extinderea şi efîcientizarea activităţilor de orientare profesională, ajustată la nevoile fiecărui nivel de educaţie şi predare. 15.2 Contribuţie la îndeplinirea obiectivelor asumate prin planul de acţiune pentru dezvoltarea formării profesionale din judeţul Harghita, pentru perioada următoare 15.3 Promovarea şi susţinerea educaţiei profesionale în judeţ.



Corelare Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.3

Structura responsabilă: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita Nr. Denumire Corelare crt. 16.1 Consolidarea activităţilor de prevenţie şi protecţie în mod special protecţia Măsuri de acțiune victimelor violenţei în familie Obiectiv prioritar 3.3 16.2 Dezvoltarea activităţilor alternative de protecţie socială: modernizarea şi Măsuri de acțiune reabilitarea centrelor de zi, a centrelor de plasament de tip familial, în regim de Obiectiv prioritar 3.3 urgenţă, sau rezidenţiale. 16.3 Sprijinirea activităţii organizaţiilor civile în domeniul asistenţei sociale Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 16.4 Continuarea programului de sănătate privind prevenirea marginalizării sociale Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 16.5 Creşterea capacităţii CIA Frumoasa cu trei locuinţe protejate şi un atelier de Proiect ergoterapie Obiectiv prioritar 3.3 - A fost inclus în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, obiectivului prioritar 3.3 . 16.6 Construirea unui complex de servicii pentru beneficiarii Centrului de Plasament Proiect pentru copii cu handicap sever Cristuru Secuiesc Obiectiv prioritar 3.3 - A fost inclus în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, obiectivului prioritar 3.3. 16.7 Reparaţii capitale şi modernizarea casei de odihnă pentru copii şi centru de Proiect formare profesională a personalului ”Soskut” Obiectiv prioritar 3.3

10

-

16.8 16.9

A fost inclus în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, obiectivului prioritar 3.3 Dezvoltarea sectorului de economie socială în judeţul Harghita Atragerea fondurilor externe pentru sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor de asistenţă socială şi de protecţia copilului.

Structura responsabilă: Editura Hargita Nepe Nr. Denumire crt. 17.1 Consolidarea activităţii şi rolului în informarea şi consultarea populaţiei a Ziarului "Hargita Nepe" şi a Studioului Harghita 17.2 Eficientizarea cheltuielilor de funcţionare al instituţiei, atragerea surselor de finanţare externe şi venituri proprii 17.3 Lărgirea programelor privind editarea şi tipărirea publicaţiilor lunare tematice şi cărţilor editate periodic. 17.4 Organizarea unor evenimente culturale în comunităţi locale, cu scopul promovării ofertei culturale a instituţiei, precum şi contribuirii la consumul conştient de cultură a populaţiei. 17.5 Promovarea platformei online prin campanii de informare, având scopul atingerii unui public tânăr şi dinamic. - A fost eliminată 17.6 îmbinarea obiectivelor publicaţiilor tematice şi emisiunilor TV realizate, cu scopul eficientizării comunicaţiei pe diferite teme promovate. - A fost eliminată Structura responsabilă: Şcoala Populară de Artă din judeţul Harghita Nr. Denumire crt. 18.1 Dezvoltarea activităţilor de formare profesională cultural-artistică a instituţiei, bazată pe nevoile grupelor ţintă vizate completând programele de studii cu module de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale. 18.2 Formarea profesională în meşteşugurile tradiţionale şi în alte profesii lipsă a absolvenţilor şcolilor profesionale (ex: curs pentru dulgheri, sculptură în lemn, broderie, croitorie) 18.3 Crearea unui portal pentru absolvenţii şcolilor profesionale care vizează pregătirea lor în meşteşugurile tradiţionale şi în alte profesii lipsă cerute de piaţa muncii. 18.4 Colaborare cu corurile religioase şi fanfare din judeţ şi organizarea festivalurilor corale. 18.5 Crearea cadrului pentru copii talentaţi pentru a se prezenta publicului din judeţ şi promovarea judeţului prin organizarea participării talentelor la diferite evenimente din ţară şi străinătate în domeniile acoperite de Şcoala Populară de Artă Structura responsabilă: Biblioteca Judeţeană "Kăjoni Jânos" Nr. Denumire crt. 19.1 Continuarea activităţii de digitalizare a fondului de documente

Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.3 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.3

Corelare Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

Corelare Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Proiect Obiectiv prioritar 3.3 Proiect Obiectiv prioritar 3.3 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

Corelare Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

11

Nr. crt. 19.2

19.3 19.4

19.5 19.6 19.7 19.8 19.9

Denumire

Corelare

Sprijinirea activităţilor culturale din localităţile mici şi izolate din judeţul Harghita, prin programe de colaborare cu bibliotecile locale, cadre didactice sau organizaţii culturale. Prezervarea şi diseminarea valorilor culturale locale şi regionale, prin ofertă variată de lectură, manifestări culturale, activităţi pentru timpul liber. Lărgirea activităţii instituţiei de centru de formare pentru adulţi, prin acreditarea unor programe de perfecţionare, respectiv includerea competenţelor antreprenoriale în programul cursurilor. Continuarea cursurilor pentru adulţi, în consens cu obiectivele educaţiei permanente. Lărgirea funcţiilor de bibliotecă, a funcţiilor de management a bazelor de date ale instituţiei şi realizarea unui portal web cu bazele de date accesibile on-line. Iniţierea serviciilor inovatoare de consum cultural, prin promovarea materialului prin format electronic, prin platforme e-learning. Continuarea programelor de promovare şi stimulare a lecturii, în rândul publicului tânăr. Lansarea cooperărilor strategice pe bază de proiecte cu parteneri actuali şi noi instituţii. Campanii de promovare tematice cu scopul conştientizării valorilor culturale.

Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

19.10 Contribuţie la identificarea şi listarea valorilor tezaurului cultural al judeţului Harghita. Structura responsabilă: Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea Nr. Denumire crt. 20.1 Continuarea programului de promovare a artelor vizuale, prin 20.2

20.3 20.4

20.5

20.6 20.7 20.8

20.9

Continuarea evenimentelor tematice tradiţionale ale instituţiei, cum ar fi întâlnirea bianuală a scriitorilor maghiari din România, sau conferinţa anuală a ziariştilor maghiari din România Program de restaurare şi utilizare al Castelului Lazăr, cu scopul valorificării culturale şi turistice a monumentului, în colaborare cu Fundaţia Sfântul Francisc Continuarea programelor destinate tinerilor şi tinerilor artişti, prin organizarea universităţii de vară de arte pentru elevi şi studenţi, respectiv crearea din venituri proprii a unui fond de burse, pentru artiştii plastici tineri şi organizarea taberei de corectură pentru elevii talentaţi Contribuţia la obiectivul Strategiei Culturale a judeţului Harghita privind elaborarea programului intersectorial cultură-turism, prin elaborarea concepţiei turismului cultural pe termen de trei ani şi roiul instituţiei în îndeplinirea acestuia Sprijinirea consumului conştient de cultură, prin elaborarea şi contribuţia instituţiei la programul ambasador cultural judeţean. Diseminarea valorilor culturale judeţene prin pregătirea unei propuneri pentru portret cultural din rândul artiştilor plastici locali de rang. Realizarea brandului cultural Lăzarea, încadrat în brandul cultural regional şi judeţean, în colaborare cu instituţii şi organizaţii, grupuri culturale locale şi din judeţ. Digitalizarea şi promovarea materialului artistic, a publicaţiilor proprii şi a materialului de arte populare

Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.3

Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

Corelare Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 3.5

12

Structura responsabilă: Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita Nr. Denumire crt. 21.1 Îmbogăţirea relaţiilor de înfrăţire şi de parteneriat cu judeţe din ţările de unde vin cei mai mulţi investitori străini în ţară, dezvoltarea relaţiilor pe axă economică cu sfera publică şi privată din aceste ţări 21.2 Promovarea în străinătate a posibilităţilor de investiţii din judeţ prin participarea la expoziţii, târguri şi conferinţe în ţările cu care au fost stabilite relaţii de parteneriat 21.3 Realizarea unui "Ghid al investitorului" online cu informaţii referitoare la achiziţii publice, cumpărare directă, date statistice în domeniul economic şi social în vederea informării atât a întreprinderilor locali cât şi a investitorilor potenţiali - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivul prioritar 1.3 21.4 Întărirea relaţiei dintre sfera publică şi privată (sfera antreprenorială), precum şi cu partenerii sociali 21.5 Organizarea de forumuri şi conferinţe pentru a asigura o platformă unde sfera publică şi privată poate colabora în rezolvarea problemelor economice din judeţ 21.6 Promovarea spiritului antreprenorial în cadrul tinerilor şi a educaţiei profesionale, colaborare cu diferitele instituţii publice în ameliorarea problemei şomajului din judeţ 21.7 Analizarea posibilităţii de a înfiinţa un parc industrial în judeţ, respectiv incubatoare/centre de afaceri pentru ajutarea tinerilor întreprinzători la început de drum - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolul 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivul prioritar 1.3 21.8 Organizarea de forumuri pentru instituţii publice ca ei să poată beneficia mai eficient de posibilităţile de finanţare naţională/internaţională Structura responsabilă: ADI Harghita Nr. Denumire crt. 22.1 Dezvoltarea turismului şi creşterea gradului de ocupare a facilităţilor de cazare şi promovarea prin materiale de diseminare a ofertelor turistice zonale şi judeţene 22.2 Pregătirea şi promovarea la toate nivelurile proiecte pentru dezvoltare regională de interes comun în domeniile: turism, cultură, sport, protecţia şi refacerea mediului 22.3

22.4 22.5

Iniţierea şi realizarea programelor de dezvoltare prin parteneriat între autorităţi publice - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.2 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 2, pentru implementarea obiectivului prioritar 2.2. Actualizarea şi implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului din judeţul Harghita Dezvoltarea şi promovarea turismului balnear, valorificarea produselor existente, realizarea şi asigurarea funcţionării băilor locale şi staţiunilor balneare din judeţ

Corelare Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Proiect Obiectiv prioritar 1.3

Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 2.2 Proiect Obiectiv prioritar 1.3

Măsuri de acțiune Obiectiv prioritar 2.1

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 3.4 Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 2.2


13

22.6

Finalizarea site-ului web de promovare www.visitinharghita.ro ca site turistic intesrat si asigurarea sustenabilităţii acestuia 22.7 Realizarea aplicaţiei pentru telefoane inteligente, dedicată turiştilor care vizitează judeţul Harghita 22.8 Asigurarea sustenabilităţii proiectelor derulate în cadrul POR, Axa Prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şî promovarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică de CJH 22.9 Realizarea şi popularizarea studiilor asupra ariilor naturale protejate şi dezvoltarea unor programe referitoare la activităţile sustenabileîn ariile naturale protejate 22.10 Participarea în parteneriat cu instituţiile din judeţul Harghita în proiecte legate de circuitul cultural internaţional 22.11 întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014-2020 Structura responsabilă: A.D.I. „S.I.M.D. Harghita" Nr. Denumire crt. 23.1 Elaborarea planului, metodologiilor de funcţionare şi punerea în funcţiune a sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţul Harghita 23.2 Realizarea activităţilor de diseminare, mediatizare şi conştientizare al importanţei colectării selective al deşeurilor şi al modului de funcţionare al întregului sistem de management al deşeurilor. Structura responsabilă: ADI de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita Nr. Denumire crt. 24.1 Sprijinirea formelor asociative pentru achiziţionarea şi prelucrarea produselor agricole (în primul rând lapte, carne, fructe). 24.2 Programul de finanţare nerambursabilă pentru consiliile locale membre cu scopul sprijinirii asociaţiilor profesionale, asociaţiilor de bovine, ovine şi caprine, asociaţiilor ecvestre 24.3 Programul de promovare a produselor tradiţionale şi locale, identificarea valorilor locale 24.4 Înfiinţarea fermelor didactice, continuarea programului micii grădinari Structura responsabilă: ADI Munţii Harghita Nr. Denumire crt. 25.1 Elaborarea, implementarea şi asigurarea sustenabilităţii Studiului de dezvoltare a centrului de agrement pentru copii şi tineret la Băile Homorod 25.2 Dezvoltarea regiunii de schi Harghita 25.3

Identificarea şi amenajarea unor zone turistice cu potenţial pentru a fi incluse în circuitul internaţional al sporturilor de iarnă şi montane, în condiţiile actelor normative. Iniţierea şi realizarea programelor de dezvoltare prin parteneriat între autorităţi publice - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele:

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.4 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.4 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.4

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 2.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 3.5

14

Nr. crt.

Denumire

Corelare

25.4

5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. Elaborare PUZ Munţii Harghita şi implementarea acestuia

25.5

Implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului din judeţul Harghita

25.6

Elaborarea propunerilor privind direcţiile de dezvoltare ale turismului în zona Munţilor Harghita şi realizarea de materiale promoţionale (publicaţii, broşuri) în vederea promovării potenţialului turistic al zonei. Crearea unui cadru de promovare şi de exprimare pentru structurile implicate în turism prin promovarea unor campanii în mass-media. Organizarea şi participarea la festivaluri cu caracter specific, respectiv participarea la târguri, saloane şi expoziţii naţionale şi internaţionale pentru promovarea şi valorificarea ofertei turistice a judeţului. Organizarea activităţilor de promovare a turismului ecologic în rândul tinerilor şi promovarea practicării sporturilor în general (a celor cu specific montan în special: schi, escaladă, orientare turistică sportivă, turism sportiv, sporturi extreme, etc.). Organizarea cursurilor de formare a specialiştilor şi acreditarea acestora în domeniul activităţilor sportive şi turistice precum şi a exploatării pârtiilor de schi, respectiv a bazelor aferente altor discipline sportive sau de agrement. Desfăşurarea activităţii de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane, realizarea pistelor de biciclete - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. Desfăşurarea activităţii de amenajare, întreţinere şi management a traseelor şi pârtiilor de schi, respectiv a bazelor aferente altor discipline sportive sau de agrement şi a unor unităţi de cazare montană precum şi coordonarea activităţii acestora. - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. Organizarea şi participarea la competiţii sportive specifice.

o

25.7 25.8

25.9

25.10

25.11

25.12

25.13

25.14 Afilierea la federaţii de profil sau asocierea cu alte asociaţii de profil în vederea constituirii unor federaţii. - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 2.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5.

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 3.5

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 3.5

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 2.1 Obiectiv prioritar 3.5

15

Nr. Denumire crt. 25.15 Promovarea tehnologiilor nepoluante şi a soluţiilor durabile de reducere a poluării 25.16 Întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014-2020 Structura responsabilă: ADI „CIOMAD- BALVANYOS" Nr. Denumire crt. 26.1 Asigurarea asistenţei administrative în procesul de elaborarea PUZ CiomatuLacul Sfânta Ana 26.2 Elaborare Plan Urbanistic Zonal, cu scopul de a realiza controlul urbanistic asupra zonei şi de a sprijinii realizarea infrastructurilor 26.3 Asigurarea sustenabilităţii proiectului derulat în cadrul POR, Axa Prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, cu titlul „Promovarea valorilor şi tradiţiilor ca produs turistic al judeţelor Harghita şi Covasna" 26.4 Obţinerea unei clasificări de interes internaţional pentru zonă (arie naturală protejată inclusă în Reţeaua europeană şi membru în Reţeaua mondială a Geoparcurilor - Global NetWork of National Geoparks) sub egida UNESCO 26.5 îmbunătăţirea serviciilor turistice în Zona Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş 26.6

26.7

26.8

Crearea unui cadru de promovare şi de exprimare pentru structurile implicate în turism prin promovarea unor campanii în mass-media, prin organizarea şi/sau participarea la simpozioane, expoziţii; Conservarea, protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului natural al zonei prin susţinerea şi realizarea de materiale promoţionale (publicaţii, broşuri, pagină web) - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.4. Realizarea unor proiecte privitoare la protecţia mediului din zona respectivă;

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.4 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1

Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.4 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 3.4

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.4 26.9 Identificarea şi amenajarea unor zone cu potenţial turistic pentru a fi incluse în Măsură de acțiune circuitul naţional şi internaţional al sporturilor de iarnă şi de agrement; Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 3.5 - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. 26.10 Promovarea judeţului prin sport (ciclism), realizare piste pentru cicloturism, Măsură de acțiune desfăşurarea unor activităţi de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice Obiectiv prioritar 1.1 montane din zona Ciomad-Balvanyos; Obiectiv prioritar 3.5

16

Nr. crt.

Denumire

Corelare

-

A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.1. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. 26.11 Participarea la târguri, saloane şi expoziţii naţionale şi internaţionale pentru promovarea şi valorificarea ofertei turistice a zonei, precum şi organizarea unor activităţi de promovare a turismului ecologic în rândul tinerilor; 26.12 întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014 -2020 Structura responsabilă: ADI Călimani – Giurgeu Nr. Denumire crt. 27.1 Acordarea de asistenţă în implementarea Planului de Dezvoltare Zonală pentru arealul situat în nordul judeţului Harghita 27.2 Identificarea, realizarea şi implementarea de proiecte la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale care fac parte din asociaţie în domeniile: agricol, industrial, turism şi mediu 27.3

27.4 27.5

27.6 27.7

27.8

27.9 27.10

Sprijinirea înfiinţării formelor asociative: asociaţii, cooperative, grupuri de producători, fundaţii, federaţii pentru dezvoltarea domeniului agricol, promovarea produselor tradiţionale atât la nivel rural cât şi la nivel urban Crearea condiţiilor necesare pentru pregătirea profesională adecvată a viitorilor şi actualilor fermieri Dezvoltarea pieţelor de produse agro-alimentare, ecologice, meşteşugăreşti şi tradiţionale - A fost inclusă în capitolul aferent cadrului de implementare al strategiei, capitolele: o 5.1 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 1, pentru implementarea obiectivului prioritar 1.2. o 5.3 dedicat implementării direcției strategice de acțiune 3, pentru implementarea obiectivului prioritar 3.5. Dezvoltarea unui sistem informaţional care va promova obiectivele propuse şi va fi utilizat de producătorii locali Luarea în evidenţă a unităţilor producătoare şi prelucrare de produse agroalimentare din mediul rural care sunt închise în scopul redresării şi retehnologizării lor Crearea condiţiilor necesare pentru protecţia şi conservarea mediului, promovarea şi conservarea patrimoniului cultural Realizarea unui sistem de sprijinire a iniţiativelor culturale, sportive şi de tineret întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europene şi naţionale şi managementul acestora în cadrul programelor INTERREG; COSME; POR 2014 -2020


Corelare Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1 Obiectiv prioritar 1.2 Obiectiv prioritar 3.4 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Obiectiv prioritar 3.5

Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.2 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.4 Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 3.5 Măsură de acțiune Obiectiv prioritar 1.1

17



Fișa de proiect nr. 1 / DS1. P1.1 1. Titlul proiectului Extinderea și modernizarea infrastructurii publice de comunicații – free wireless în centrele localităților si în incinta monumentelor de categoriile A si B cu importanță turistică 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare • Locul de implementare: cele 67 UAT-uri componente ale județului Harghita • În incinta monumentelor de categoriile A si B cu importanță turistică județeană (195 de obiecte turistice): Nr. crt

Cod monument

1 HR-I-m-A-12642.01

2 HR-I-m-B-12644.02

Denumire Cetate

Localitate municipiul Miercurea Ciuc

Cetate (Cetatea de Sare)

municipiul Miercurea Ciuc

3 HR-I-m-B-12649.01

Cetate

4 HR-I-m-B-12658.01

Capela Sf. Ioan Botezătorul

5 HR-I-m-B-12667.03

Turn de pază

6 HR-I-s-B-12668

Cetatea Bothvár

7 HR-I-m-B-12826.02

Oficiul de vamă (Contumatz)

sat Bădeni; comuna Mărtiniș sat Corund; comuna Corund sat Firtușu; comuna Lupeni municipiul Gheorgheni municipiul Gheorgheni

Tumulii de la Ghipeș

sat Ghipeș; comuna Mărtiniș

10 HR-I-s-B-12671

Castru Situl arheologic Lăzarea – Szármány

sat Inlăceni; comuna Atid sat Lăzarea; comuna Lăzarea

11 HR-I-s-B-12680

Fortificația cu val de pământ Merești – Várhegy

sat Merești; comuna Merești

8 HR-I-s-B-12669 9 HR-I-s-B-12670.01

Adresa „Harom”, cartier Jigodin „Nagysomlyó – Sóvár” (Mt. Șumuleu Mare – Cetatea de Sare), cartier Șumuleu „Vártető” (Dealul Cetății), cetatea Bagy „Vártető” „Péterhegyese”, dealul Firtos „Vároldal” Pricske-Kőházak „Hegyes”, la cca. 1,7 km V-NV de localitate, în pădure „Vár” (Cetate), la E de sat, lapoalele dealului Firtus „Szármány”, la V de Castelul Lázár și sat LUETA, comuna LUETA, „Várhegy” pag. 1 din 14



12 HR-I-m-A-12693.01

Cetate

13 HR-I-m-B-12701.01

Capela „Sf. Iacob și Filip”

14 HR-I-m-B-12701.02

Cetate

15 HR-I-s-B-12716

Ruinele conacului Abaffy

16 HR-I-s-B-12652

19 HR-II-m-A-12726.04

Cetatea Tușnad - Vártető Ansamblul bisericii romanocatolice „Sf. Petru și Pavel” Cetatea Mikó, azi Muzeul Secuiesc al Ciucului și Biblioteca Județeană Parcul etnografic – Secția înaer liber

20 HR-II-m-B-12736

Casa Zakarias

21 HR-II-m-B-12737.01

Conacul Mikó Biserica romano-catolică „Sf. Treime” Biserica romano-catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” Banca Națională a României, azi Banca Carpatica

17 HR-II-a-A-12724 18 HR-II-a-A-12726

22 HR-II-m-A-12738.01 23 HR-II-m-B-12735.01 24 HR-II-m-B-12740 25 HR-II-a-B-12731 26 HR-II-m-B-12741 27 HR-II-m-B-12727 28 HR-II-m-B-12734 29 HR-II-m-B-12742 30 HR-II-a-A-12745

Liceul teoretic „Márton Áron” Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” Reședința garnizoanei de grăniceri nr. 1, azi spital ORL și Fizioterapie Tribunalul județean Fostul conac Mikes, azi casa Erdély Péter Mănăstirea Franciscană

„Budvár”, pe un promontoriu municipiul Odorheiu izolat, la 2 km SV Secuiesc și sat Hoghia, de centrul Feliceni orașului sat Racu; comuna Racu „Bogát” sat Racu; comuna Racu „Bogát” „Fostul sediu SMA” și sat Tomești; comuna împrejurimea Tomești (cca. 100m) sat Tușnad; comuna „Vártető” (Piscul Tușnad Cetății) municipiul Miercurea Ciuc Str. Căianu Ion 53 municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea

Piața Cetății 2 Piața Cetății 2 Str. Gál Sándor 8 Str. Jigodin 47-49 Str. Jigodin 52 Str. Kossuth Lajos 40 Piața Libertății 14 Str. Márton Áron 72 Str. Sadoveanu Mihail 2 Str. Szász Endre 5 Str. Szász Endre 6 Str. Szék 141 Str. Szék 148 pag. 2 din 14



31 HR-II-m-B-12746 32 HR-II-m-A-12720.01 33 HR-II-m-A-12720.02 34 HR-II-m-A-12720.03 35 HR-II-m-B-12739 36 HR-II-m-B-12747.01

Fosta școală confesională a mănăstirii franciscane Capela romano-catolică „Sf. Anton” Capela romano-catolică „Passio” (A Patimilor) Capela romano-catolică „Salvator” Conacul Lázár, azi Grădiniță de copii și Cămin Cultural

38 HR-II-m-B-12749

Conacul de lemn Emeric Adorjan Biserica romano-catolică „Zămislirea Sf. Fecioare” Biserica reformată, cu turnulclopotniță

39 HR-II-m-B-12750

Biserica unitariană

40 HR-II-m-B-12752

Conacul Biró

41 HR-II-m-B-12753

Biserica de lemn „Sf. Nicolae”

42 HR-II-m-B-20312

Biserică de lemn romano-catolică

43 HR-II-m-B-12757

Biserica de lemn „Sf. Apostoli Petru și Pavel” și „Sf. Nicolae”

44 HR-II-m-B-12758


45 HR-II-a-B-12759

Ansamblul balnear „7 Izvoare” Pavilionul de protecție al izvorului nr. 3 (Madonna) Pavilionul de protecție al izvorului nr. 6 (Lázár) Pavilionul de protecție al izvorului nr. 5 (László) Vila 14 Vechea uzină electrică, azi

37 HR-II-m-A-12748.01

46 HR-II-m-B-12760 47 HR-II-m-B-12761 48 HR-II-m-B-12762 49 HR-II-m-B-20313 50 HR-II-m-B-12767

Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc municipiul Miercurea Ciuc sat Armășeni; comuna Ciucsângeorgiu sat Armășeni; comuna Ciucsângeorgiu

Str. Szék 152 Str. Șumuleul Mic 17 Str. Șumuleul Mic 19 Str. Șumuleul Mic 19 Str. Tolpița 93 431 460

sat Atid; comuna Atid sat Avrămești; comuna Avrămești sat Betești; oraș Cristuru Secuiesc sat Bilbor; comuna Bilbor sat Bilbor; comuna Bilbor

246

oraș Borsec

Bd. 7 Izvoare

oraș Borsec

Bd. 7 Izvoare

oraș Borsec oraș Borsec oraș Borsec

Bd. 7 Izvoare Str. Jókai Mór Aleea Primăverii

46 76 125

203 Pe dealul „Cucui”, în spatele casei sat Bodogaia; comuna din str. Szobor nr. Secuieni 74 sat Bodogaia; comuna Secuieni 111 Bd. „7 Izvoare” nr. 15-23, vila 71, Casa de Cultură, restaurantul oraș Borsec „Fagul”

pag. 3 din 14



51 HR-II-m-B-12765

depozit al stațiunii balneare Vila 49, azi vila nr. 51 - Emil

oraș Borsec

52 HR-II-m-B-12766 53 HR-II-m-B-12768

Vila 50, azi vila nr. 53 - Doru Fosta vilă nr. 56 - Barbu

oraș Borsec oraș Borsec

54 HR-II-m-B-12770

Fosta vilă nr. 60 oraș Borsec Pavilionul de protecție al izvorului nr. 10 (Kossuth) oraș Borsec Biserica de lemn „Schimbarea la Față” oraș Borsec

55 HR-II-m-B-12769 56 HR-II-m-B-12772

57 HR-II-m-B-12773 58 HR-II-m-A-12774.03 59 HR-II-m-A-12774 60 HR-II-m-A-12775.01 61 HR-II-m-B-12776.01 62 HR-II-m-B-12777 63 HR-II-m-A-12778.01 64 HR-II-m-B-12781 65 HR-II-m-B-12787 66 HR-II-m-B-12793 67 HR-II-m-B-12794 68 HR-II-m-A-12795.01 69 HR-II-m-A-12797.01

sat Călugăreni; Moară de vânt comuna Mărtiniș sat Cârța; comuna Casa parohială romano-catolică Cârța Biserica romano-catolică sat Cârța; comuna „Adormirea Maicii Domnului” Cârța Biserica romano-catolică „Sf. sat Cetățuia; comuna Simion și Iuda” Sânsimion Biserica romano-catolică „Sf. sat Ciceu; comuna Anton de Padua” Ciceu sat Ciucsângeorgiu; Capela romano-catolică „Sf. comuna Maria Mare” Ciucsângeorgiu sat Ciucsângeorgiu; Biserica romano-catolică „Sf. comuna Gheorghe” Ciucsângeorgiu sat Ciucsângeorgiu; comuna Casa de lemn Gál Sándor Ciucsângeorgiu sat Ciucsângeorgiu; comuna Biserica „Sf. Gheorghe” Ciucsângeorgiu sat Corund; comuna Biserica unitariană Corund sat Corund; comuna Muzeul sătesc, cu poarta de lemn Corund Biserica romano-catolică „Sf. sat Cozmeni; comuna Cosma și Damian” Cozmeni sat Crăciunel; comuna Biserica unitariană Ocland

f. n. Aleea Primăverii 7 Aleea Primăverii 13 Aleea Rotundă 4 Aleea Stadionului 7 Aleea Stadionului 12 Str. Uzinei 4 În spatele casei cu nr. 9, pe dealul numit „Falu Felett”, la cca. 400 m S de sat 248 281 3 153 Pe dealul Posa, la SE de sat, cca. 2 km 12 130 530 f.n. 98 72 49 pag. 4 din 14



70 HR-II-m-B-12797.01 71 HR-II-m-A-12819 72 HR-II-m-B-12801 73 HR-II-m-B-12801 74 HR-II-m-B-12804 75 HR-II-m-A-12805 76 HR-II-m-B-12806 77 HR-II-m-B-12807.01 78 HR-II-m-B-12807.02 79 HR-II-m-A-12809.01 80 HR-II-m-B-12810 81 HR-II-m-A-12811.01 82 HR-II-m-A-12813.01 83 HR-II-m-A-12814.01 84 HR-II-m-A-12814.02 85 HR-II-m-B-12815 86 HR-II-m-B-12816.01 87 HR-II-m-A-12817.01 88 HR-II-m-B-12820 89 HR-II-m-A-12822.01 90 HR-II-m-A-12819

91 HR-II-a-B-12825 92 HR-II-m-B-12828

Biserica romano-catolică Conacul Ugron Biserica reformată Fostul Tribunal, azi spital orășenesc Fostul cazinou, azi Muzeul Molnár István Biserica romano-catolică Gimnaziul Superior Unitarian, azi școală generală

sat Crăciunel; comuna Ocland 73 oraș Cristuru Secuiesc Str. Filiași 100 oraș Cristuru Secuiesc Str. Kriza János 12 oraș Cristuru Secuiesc Str. Kriza János 26

oraș Cristuru Secuiesc Piața Libertății 45 oraș Cristuru Secuiesc Piața Libertății 61 Str. Orbán Balázs oraș Cristuru Secuiesc 16 Str. Petöfi Sándor Conacul Gyárfás oraș Cristuru Secuiesc 34 Str. Petöfi Sándor Parc oraș Cristuru Secuiesc 34 sat Cușmed; comuna Biserica reformată Atid 85-86 sat Cușmed; comuna Casa olarului Bereczki Zsigmond Atid 147 sat Daia; comuna Biserica reformată Ulieș 12 sat Dârjiu; comuna Biserica unitariană Dârjiu Str. Alszeg 164 Biserica romano-catolică „Sf. Ioan sat Delnița; comuna Botezătorul” Păuleni-Ciuc 206 A sat Delnița; comuna Zid de incintă Păuleni-Ciuc 206 A sat Ditrău; comuna Măcelaria veche Ditrău Str. Cerbului 7 Biserica romano-catolică „Sf. sat Ditrău; comuna Ecaterina” Ditrău Str. Libertății 27 sat Feliceni; comuna Biserica reformată Feliceni 19 localitatea Filiaș; oraș Biserică unitariană și reformată Cristuru Secuiesc Str. Filiași 59 sat Forțeni; comuna Biserica reformată Feliceni 6 Biserica de lemn „Adormirea sat Gălăuțaș; comuna Maicii Domnului” Gălăuțaș 129 Piața Libertății de Ansamblul urban „Piața Libertății la nr. 1-30 și str. II” - clădiri de locuit cu magazine municipiul Márton Áron de la parter Gheorgheni la 1-7 Clădirea primei Cooperative de municipiul Str. Băii 5 pag. 5 din 14



93 HR-II-m-A-12838.01

Credit Biserica armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului”

94 HR-II-m-B-12831

Biserica „Sf. Gheorghe”

95 HR-II-m-B-12832

Conacul „Benedek”

96 HR-II-m-B-12833

Tribunal, azi Judecătorie

97 HR-II-m-B-12834

Liceul Salamon Ernö Biserica romano-catolică „Sf. Nicolae” Muzeul orășenesc „Tarisznyas Marton” (fosta casă Vertan)

98 HR-II-m-A-12836.01 99 HR-II-m-B-12840 100 HR-II-m-B-12844

Biserica reformată

101 HR-II-m-A-12848.01


102 HR-II-m-B-12849.01

Biserica romano-catolică

103 HR-II-m-A-12852.01 104 HR-II-m-A-12853.01 105 HR-II-m-B-12855 106 HR-II-m-B-12856 107 HR-II-m-A-12857.01 108 HR-II-m-B-12859 109 HR-II-m-B-12861 110 HR-II-m-B-12862 111 HR-II-m-A-12863.01 112 HR-II-m-B-1264 113 HR-II-m-B-12865.01

Biserica romano-catolică „A Tuturor Sfinților” Biserica mănăstirii franciscane, cu capela și cripta Biserica romano-catolică „Ziua Domnului”

Gheorgheni municipiul Gheorgheni municipiul Gheorgheni municipiul Gheorgheni municipiul Gheorgheni municipiul Gheorgheni municipiul Gheorgheni municipiul Gheorgheni sat Ighiu; comuna Ulieș sat Inlăceni; comuna Atid sat Joseni; comuna Joseni

sat Lăzarea; comuna Lăzarea sat Lăzarea; comuna Lăzarea sat Lăzărești; comuna Cozmeni sat Lăzărești; comuna Biserica „Sf. Nicolae” Cozmeni Biserica romano-catolică „Sf. sat Leliceni; comuna Duh” Leliceni sat Lueta; comuna Fântână de sare, acoperită Lueta sat Lunca de Jos; Moară de apă comuna Lunca de Jos sat Lupeni; comuna Casă de lemn cu cuptor în pridvor Lupeni sat Lutița; comuna Biserica reformată Mugeni sat Mădăraș; comuna Moară de apă Mădăraș sat Mărtiniș; comuna Biserica unitariană Mărtiniș

Str. Biserica Armeană 1 Str. Cristea Miron 10 Str. Gábor Áron 18 Str. Kossuth Lajos 4 Bd. Lacul Roșu 3-5 Str. Márton Áron 9-11 Str. Rákoczi Ferenc 1 Lângă nr. 56 80 633 5 4 8 549 252 253 37 Lângă nr. 481 Str. Principală 605 Str. Pap 513 307 629 33 pag. 6 din 14



114 HR-II-m-B-12872.01

Biserica reformată

115 HR-II-m-B-12865.01


116 HR-II-m-B-12874

118 HR-II-m-A-12880.01

Biserica unitariană Biserica romano-catolică „Sf. Mihail” Biserica romano-catolică „A Tuturor Sfinților”

119 HR-II-m-A-12881.01

Biserica reformată

120 HR-II-m-B-12882.01

Biserica reformată Biserica romano-catolică „Sf. Nicolae”

117 HR-II-m-A-12875.01

121 HR-II-m-A-12883.01 122 HR-II-m-B-12884.01 123 HR-II-m-B-12885

Biserica unitariană Casa de lemn (Fábián Vince), cu cuptor de ceramică smălțuită

124 HR-II-m-A-12886.01

Biserica reformată

125 HR-II-m-B-12887 126 HR-II-m-A-12893.01 127 HR-II-m-B-12895 128 HR-II-m-B-12897 129 HR-II-m-A-12898.01 130 HR-II-m-B-12900 131 HR-II-m-B-12901 132 HR-II-m-B-12902 133 HR-II-m-B-12904

sat Mătișeni; comuna Mugeni sat Medișoru Mare; comuna Șimonești sat Merești; comuna Merești sat Mihăileni; comuna Mihăileni sat Misentea; comuna Leliceni sat Mugeni; comuna Mugeni sat Mujna; comuna Dârjiu sat Nicolești; comuna Frumoasa sat Ocland; comuna Ocland sat Ocna de Sus; comuna Praid sat Ocna de Sus; comuna Praid

municipiul Odorheiu Cetatea Budvar Secuiesc Capela romano-catolică „Inima lui municipiul Odorheiu Iisus” Secuiesc municipiul Odorheiu Biserica unitariană Secuiesc Fostul gimnaziu catolic, azi Liceul municipiul Odorheiu teoretic „Tamási Áron” Secuiesc municipiul Odorheiu Biserica romano-catolică Secuiesc Fostul restaurant „București”, azi municipiul Odorheiu unitate comercială Secuiesc Atelierul fotografic Kovács, cu municipiul Odorheiu vitrine originare Secuiesc Școala de aplicație a liceului „Benedek Elek”, fosta grădiniță municipiul Odorheiu Maria Valeria Secuiesc Liceul reformat „Baczkamadarasi municipiul Odorheiu

3 44-45 Str. Principală 553 184 A 178 232 54 96 58 144 261-262 La ieșirea sudică din oraș, pe dealul numit „Buda Vár”, la cca. 2 km spre vest Str. Bazinului 2 Str. Bethlen Gabor 50 Str. Budai Nagy Antal 32 Str. Budai Nagy Antal 34-36 Str. Kossuth Lajos 20 Str. Kossuth Lajos 24 Piața Márton Áron 1 Piața Márton pag. 7 din 14



135 HR-II-m-B-12906

Kis Gergely” Școala Normală „Benedek Elek”, corp A Școala Normală „Benedek Elek”, corp C

136 HR-II-m-B-12903

Biserica reformată

137 HR-II-m-B-12907

Vila Nyirö

138 HR-II-m-B-12909

143 HR-II-m-A-12917

Conacul Ugron Fostul sediu al comitatului Odorhei, azi primărie Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter Fosta Mănăstire franciscană, azi mănăstire a Ordinului Clariselor Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fostei mănăstiri franciscane Școală agricolă, azi Grupul școlar „Eotvos Jozsef”

144 HR-II-m-A-12918

Ruinele cetății Székely Támadt

145 HR-II-m-B-12920


146 HR-II-m-B-12921.01

Biserica reformată

147 HR-II-m-B-12923.01 148 HR-II-m-A-12926.01

Biserica unitariană Biserica romano-catolică „Christos Rege”, cu cripta

149 HR-II-m-B-12927

Casă de lemn

150 HR-II-m-A-12929

Biserica reformată

151 HR-II-m-B-12930

Casă de lemn, fosta casă parohială greco-catolică

152 HR-II-m-A-12931.01

Biserica „Sf. Nicolae”

153 HR-II-m-B-12934.01

Biserica reformată

134 HR-II-m-B-12905

139 HR-II-m-B-12910 140 HR-II-m-B-12915 141 HR-II-a-B-12916 142 HR-II-m-B-12916.01

Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc

Áron 1+2 Piața Márton Áron 2 Piața Márton Áron 3 Piața Márton Áron 11

municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc sat Orășeni; comuna Mărtiniș sat Păltiniș; comuna Lupeni sat Petreni; comuna Mărtiniș sat Plăieșii de Jos; comuna Plăieșii de Jos sat Plăieșii de Jos; comuna Plăieșii de Jos sat Porumbenii Mari; comuna Porumbenii Mari sat Porumbenii Mari; comuna Porumbenii Mari sat Porumbenii Mari; comuna Porumbeni sat Praid; comuna Praid

Str. Tamási Áron 2 Str. Tompa László 12 Str. Tompa László 12

Str. Nyirö Jozsef 5 Str. Orbán Balázs 154 Piața Primăriei 5 Str. Szent Imre 41 Str. Tamási Áron 2

144 A 16 81 1 92 202-203 384 412 1036 pag. 8 din 14



154 HR-II-m-B-12936 155 HR-II-m-B-12937 156 HR-II-m-A-12938.01 157 HR-II-m-B-12941 158 HR-II-m-A-12942 159 HR-II-m-B-1243 160 HR-II-m-B-12955.01 161 HR-II-m-B-12955.02 162 HR-II-m-B-12956 163 HR-II-m-B-12957.01 164 HR-II-m-B-12958 165 HR-II-a-A-12960 166 HR-II-m-A-12960.01 167 HR-II-m-B-12962 168 HR-II-m-A-12963.01 169 HR-II-m-B-12964.01 170 HR-II-m-A-12972.01 171 HR-II-m-A-12973.01 172 HR-II-m-B-12974 173 HR-II-m-B-12975 174 HR-II-m-B-12981 175 HR-II-m-B-12982

Capela romano-catolică „Sf. Filip și Iacob” Conacul Cserei, cu poarta de piatră

sat Racu; comuna Siculeni sat Racu; comuna Racu sat Racu; comuna Biserica catolică „Sf. Maria Mică” Racu sat Rugănești; Casa de lemn Nemes Ferenc comuna Simonești sat Rugănești; Biserica reformată comuna Simonești sat Rugănești; Casă, fostul Muzeu Sătesc comuna Șimonești sat Satu Mic; comuna Biserica reformată Lupeni Clopotnița de lemn a bisericii sat Satu Mic; comuna reformate Lupeni sat Satu Nou; comuna Biserica reformată Siculeni sat Satu Nou; comuna Biserica unitariană Ocland Turnul-copotniță al bisericii „Sf. sat Săcel; comuna Arhangheli” Săcel Ansamblul bisericii romanosat Sâncrăieni; catolice „Sf. Ștefan” comuna Sâncrăieni Biserica romano-catolică „Sf. sat Sâncrăieni; Ștefan” comuna Sâncrăieni sat Sândominic; Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” comuna Sândominic Biserica romano-catolică „Sf. sat Sândominic; Dominic” comuna Sândominic Biserica romano-catolică „Sf. sat Sânmartin; Martin” comuna Sânmartin Biserica romano-catolică „Sf. sat Sântimbru; Rege Emeric” comuna Sântimbru sat Sântimbru; Conacul Henter comuna Sântimbru localitatea Secu; oraș Capela romano-catolică, din lemn Toplița sat Secuieni; comuna Biserica unitariană Secuieni 31 Clopotnița de lemn a bisericii sat Șiclod; comuna reformate Atid Biserica unitariană, cu turnulsat Șimonești;

Pe dealul Bogáth, la cca. 2 km V de sat 141 168 A 129 175 178 A, 179 31 31 49 38 572 572 Str. Temetõ 1267/ A Str. Templom 1647 33 520 545 f.n. 31 242 246 pag. 9 din 14



clopotniță

comuna Șimonești sat Șoimușu Mic; comuna Săcel sat Tăureni; comuna Feliceni

176 HR-II-m-B-12983

Biserica reformată

177 HR-II-m-B-12985

Biserica reformată

178 HR-II-m-B-12988

Biserica ortodoxă „Sf. Arhangheli” municipiul Toplița Biserica de lemn a mănăstirii „Sf. Ilie” din Stânceni municipiul Toplița Biserica de lemn a fostei mănăstiri „Pârâul Doamnei” - Moglănești municipiul Toplița

179 HR-II-m-A-12989 180 HR-II-m-A-12990 181 HR-II-m-B-12993 182 HR-II-m-B-12991 183 HR-II-m-A-12992 184 HR-II-m-B-12996 185 HR-II-m-B-12998 186 HR-II-m-B-12999 187 HR-II-m-A-13005.01 188 HR-II-m-B-13006 189 HR-II-m-B-13007 190 HR-IV-m-B-13018 191 HR-IV-m-B-13022 192 HR-IV-m-B-13024 193 HR-IV-m-B-13025 194 HR-IV-m-B-13027 195 HR-IV-m-B-20316

Capela de lemn „Sf. Petru și Pavel” Moara de apă și joagărul Olar Gheorghe

sat Tulgheș; comuna Tulgheș sat Tulgheș; comuna Tulgheș sat Tulgheș; comuna Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” Tulgheș sat Turdeni; comuna Biserica unitariană Șimonești Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” și sat Uilac; comuna „Sf. Nicolae” Săcel sat Ulieș; comuna Biserica reformată Ulieș Biserica romano-catolică „Sf. sat Valea Strâmbă; Ioan” comuna Suseni sat Văleni; comuna Biserica reformată Feliceni Biserica „Adormirea Maicii sat Vidacut; comuna Domnului” Săcel municipiul Miercurea Casa memorială Nagy Imre Ciuc Casa memorială a scriitorului sat Lupeni; comuna Tamási Áron Lupeni Monumentul funerar al istoricului municipiul Odorheiu Orbán Balázs Secuiesc municipiul Odorheiu Casa memorială Tompa Lászlo Secuiesc sat Siculeni; comuna Coloana Siculicidium Siculeni sat Zetea; comuna Poartă de lemn Zetea

34 103 Str. Ștefan cel Mare 2 Str. Ștefan cel Mare 68-70 Str. Verii 19 În spatele parcelei de pe str. Rezu Mare nr. 97 Str. Putna 50 Str. Putna 239 58 28 109 bis 202 50 139 Str. Jigodin 2 237 Str. Orban Balazs Str. Tompa László 14 43, Pe drumul național Str. Principală 169 pag. 10 din 14



3. Beneficiarul programului Consiliul Județean Harghita 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului Consiliul Județean Harghita, UAT – uri interesate, administratorul monumentelor de categoriile A si B cu importanța turistică 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului Necesitatea proiectului constă în creșterea cererii populației de a avea acces nemijlocit și gratuit la rețele de comunicații online. În momentul actual in județul Harghita dotarea cu echipamente TIC de tip wireless este slabă. Progresul tehnic rapid la nivel national reprezintă o piedică în prestarea eficientă a serviciilor oferite de UAT-uri. Achiziționarea echipamentelor wireless ajută la combaterea sărăciei, ajutând persoane, care nu au acces la internet. Conexiunea internetului tip wireless ajută la oferirea serviciilor si promovarea unei politici de sprijinire a dezvoltării turistice si culturale de calitate. În clădirile primăriilor din județ serviciile de free wireless ajută locuitorii să verifice informațiile publice sau legistlația în domeniu. Echipamentele wireless în instituții publice sunt un mijloc de informare în mod gratuit si fac posibil accesarea informațiilor de interes public. Este o metodă de comunicare modernă, utilizarea fiind rapidă si eficientă. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Obiectivul principal al proiectului este realizarea și/sau extinderea (acolo unde există deja) a rețelei gratuite de wireless în centrele celor patru municipii ale județului, accesul gratuit la informatii de interes public si, trasmiterea fluxului de informatii de interes public prin cea mai rapida metoda, si acces gratuit pentru turisti si alte persoane pe zona monumentelor de categoriile A si B pentru promovarea si informarea vizitatorilor. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Extinderea și modernizarea infrastructurii publice de comunicații – free wireless la nivelul municipiilor din județ (4 municipii) OS2. Extinderea și modernizarea infrastructurii publice de comunicații – free wireless la nivelul orașelor din județ (5 orase) OS3. Extinderea și modernizarea infrastructurii publice de comunicații – free wireless la nivelul comunelor din județ (58 comune) pag. 11 din 14



OS4. Extinderea si modernizarea infrastructurii publice de comunicații – free wireless în incinta monumentelor de categoriile A si B (195 monumente) d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Strategia Regiunii Centru: (http://regio-adrcentru.ro/programare- 2014-2020/) Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale • Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații și tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita •

Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020 Prioritatea 8: Dezvoltarea infrastructurii în sprijinul economiei locale f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiar direct: Consiliul Județean Harghita Grup țintă: populația județului Harghita, 333.921 persoane1, cetățenii aflați în aria de acoperire, posesori a unui echipament de conectare rapidă la internet (tableta, telefon mobil, laptop) g. Rezultate anticipate • • • • •

Rețele de free wireless în centrele celor patru municipii ale județului Acces gratuit la informații de interes public Transmiterea fluxului de informatii de interes public prin cea mai rapida metoda Acces gratuit la informații turistice Minim 150.000 de conexiuni la internet într-un an

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1. Emiterea Hotărârii de aprobare a proiectului prioritizat 2. Realizarea studiului de pre-fezabilitate pentru identificarea secțiunii de drum județean cea mai accesată 3. Implementare proiectului, care presupune: i. Organizarea echipei de implementare a proiectului 1

Sursa: www.innse.ro – indicator POP108D - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 iulie, 2015

pag. 12 din 14



ii. Organizarea procedurilor de achiziţie publică serviciilor, bunurilor și lucrărilor aferente proiectului şi atribuirea contractelor de furnizare iii. Realizarea studiului de fezabilitate iv. Implementarea proiectului – montajul echipamentelor wireless v. Publicitatea și promovarea proiectului vi. 7. Sustenabilitatea proiectului Efect multiplicativ: • • •

Creșterea nivelului de trai al locuitorilor Cresterea accesului gratuit la informatii publice Cresterea transmiterii datelor de interes local, judetean

Acest proiect este sustenabil, costul de mentenanță e foarte scăzut. Cel mati ridicat cost este reprezentat de costul de montaj si achizitionare de echipamente wireless. Toate primăriile dețin servicii de internet, montarea routerilor wireless se poate executa. În incinta monumentelor va fi mai dificilă, costurile trebuie să includă si realizarea bransamentului de internet de bandă largă. În comunele unde nu există conexiune de internet de bandă largă, aceasta va fi realizata in cadrul proiectului. 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Aprox. 222.700 de lei (aprox. 850 lei / punct wireless * (195 monumente si 67 primării)) 9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Surse proprii ale Consiliului Județean Harghita. Surse de finanțarea nerambursabilă atrase prin proiecte derulate în parteneriat – ex POC Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă Suma alocată: • 555.101.935,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate (34.008.072 Euro rezervă de performanță) Priorități de Investiții 2.1. Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală; incluziune digitală, cultură online și e-sănătate • Acțiunea 2.1.1 Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet 2.2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC; 2.3. Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e-learning • Acțiunea 2.3.1 Consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și pag. 13 din 14



întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental și a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data • Acțiunea 2.3.2 Asigurarea securității cibernetice a sistemelor OS 2.4 TIC și a rețelelor informatice Acțiunea 2.3.3 Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură

pag. 14 din 14



Fișa de proiect nr. 2 / DS1. P1.1 1. Titlul proiectului Dezvoltarea unui transport sustenabil: Cu bicicleta pe drumurile județene în județul Harghita: P1. Pista de biciclete din Odorheiu Secuiesc P2. Pista de biciclete din Miercurea Ciuc P3. Pista de biciclete din Gheorgheni P4. Pista de biciclete din Toplita 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare • Adresa de implementare: Miercurea Ciuc, județul Harghita • Amplasarea investiției: - DJ 123A între Tușnad – Sâncrăieni - DJ 123B între Miercurea Ciuc – Sânmartin - DJ 123D între Sâncrăieni - Sântimbru Băi - DJ 127 între Ditrău – Tulgheș - DJ 136 între Cristuru Secuiesc si Goagiu, DJ 136B între Goagiu și Fitănuș, DJ 135 Firtănuș și Atid - DJ 137 între Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc - DJ 138 între Brădești - Șicasău (Parcul de Animale Sălbatice Ivó) - DJ 174A între Bilbor – Secu - DJ 174B între Bilbor – Capu Corbului - DJ 125A între Gheorgheni – Kovacs Peter - DN 12C între Gheorgheni – Lacu Rosu - DN 15 – între Toplița – Borsec - DJ 126 între Voslobeni - Lăzarea 3. Beneficiarul programului Consiliul Județean Harghita 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului Consiliul Județean Harghita Orase: Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița, Băile Tusnad Comune: Tusnad, Sânsimion, Sântimbru, Sîncrăieni, Ditrău, Tulghes, Atid, Feliceni, Mugeni, Porumbenii Mari, Brădesti, Zetea, Bilbor, Secu, Capu Corbului, Bălan, Sândominic, Voslobeni, Lazarea, Joseni pag. 1 din 5



5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului În ultima vreme deplasarea cu bicicleta a crescut. În municipiul Miercurea-Ciuc după amenajarea pistelor de biciclete pe trotuarul existent a crescut semnificativ numărul biciclistilor în oras. Sunt trei categorii de ciclisti în județ: una care circulă în oras sau în incinta comunelor, persoane care fac navetă între locuință si locul de muncă, si mai des pe sfârsitul săptămânii oamenii care se plimba sau folosesc bicicleta pentru scop recreațional. În ultimii 10 ani s-a făcut simtită nevoia de amenajare de trasee dedicate biciclistilor, au fost mai multe inițiative pentru dezvoltarea si promovarea deplasării cu bicicleta. Ideal ar fi dacă aceste investiții sau promovări ar fi coordinate prin ajutorul strategiei actuale si aceste piste de bicilete cu diferite scopuri ar fi legate. Încurajarea transportului cu bicicleta este benefic pentru sănătatea umană și este o alternativă ecologică la transportul cu automobilul. Traseul propus pe drumurile județene: DJ 123A, DJ 123 B, DJ 123D, DJ 127, DJ 136-136B-135, DJ 137, DJ 138, DJ 174A, DJ 174B, DJ 125A, DN 12C, DN 15, DJ 126 poate fi parcurs de bicicliști pentru deplasări între zone de locuit și zone de muncă, zone de locuit și zone de agrement, zone de locuit și zone comerciale sau pur și simplu cu scop recreativ. Nota: Investitiile propuse prin proiect pot fi prioritizate în funcție de obiectivele practice precum rezolvarea problemei deplasării la locul de muncă, realizarea de trasee turistice care leaga o zona populata de un obiectiv turistic, respectiv pe traseele cele mai frecventate, în care traficul rutier poate fi optimizat prin amenajarea unor astfel de piste pe drumuri județene. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Amenajarea pistelor de biciclete pe drumurile județene la nivelul județului Harghita pentru îmbunătățirea calității vieții prin cresterea siguranței traficului ciclistilor, reducerea poluării, sporirea atractivității turistice c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Analiza oportunității de amplasare a pistelor pe traseele indicate sau identificarea unor noi trasee, sincronizarea diferitelor oportunități de realizare sau modernizare a pistelor de biciclete OS2. Realizarea unor piste de biciclete pe drumurile județene la nivelul întregului județ Harghita, care pot fi folosite pentru scopuri turistice OS3. Cresterea turismului la nivelul județean cu 15%, cresterea numărului înnpotărilor în pensiunile locale cu minim 20%, dezvoltarea serviciilor legate de agrement OS 4. Îmbunătățirea siguranței pentru bicilisti prin diferite măsuri (introducerea limitei de viteză, construirea pasajelor etc.), asigurarea respectării regulilor de circulație atât de catre conducătorii de auto, cât si de catre biciclisti.

pag. 2 din 5



d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Strategia Regiunii Centru: (http://regio-adrcentru.ro/programare- 2014-2020/) • •

Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații și tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru ”Transportul din Regiunea Centru va trebui să beneficieze până în anul 2020 de o infrastructură modernă, capabilă să preia un trafic în creștere rapidă, să asigure premisele pentru dezvoltarea economică și socială a tuturor zonelor regiunii și să contribuie la diminuarea efectelor negative ale transportului asupra mediului înconjurător”.

e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Strategia de tineret a județului Harghita 2015 – 2020: Domeniul de intervenţie 2.3: Programe de drumeţii şi sport într-un mediu sănătos Strategia de dezvoltare a turismului din județul Harghita semnalează prezența scăzută a unor facilități de agrement care nu presupun investiții majore, precum piste pentru concursuri cu bicicleta; de asemenea, ciclioturismul este listat în posibilitățile de practicare a turismului activ – ciclism cu scop recreativ și de circulație durabilă. f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiar direct: Consiliul Județean Harghita Grup țintă: populația județului Harghita, 333.921 persoane1 si persoane care deține o bicicletă sau închiriază biciclete în scop recreațional. g. Rezultate anticipate 13 piste de biciclete amenajate, aprox. 200 km de piste pentru bibiclete cresterea atractivității județului din punct de vedere turistic reducerea accidentelor cresterea biciclistilor in judet cu min. 30% față de nivelul actual 6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului • • • •

1


pag. 3 din 5



1. Emiterea Hotărârii de aprobare a proiectului prioritizat 2. Realizarea studiului de pre-fezabilitate pentru identificarea secțiunii de drum județean cea mai accesată 3. Implementare proiectului, care presupune: i. Organizarea echipei de implementare a proiectului ii. Organizarea procedurilor de achiziţie publică serviciilor, bunurilor și lucrărilor aferente proiectului şi atribuirea contractelor de furnizare iii. Realizarea studiului de fezabilitate iv. Implementarea proiectului – amenajarea pistei de bicicliști v. Publicitatea și promovarea proiectului 7. Sustenabilitatea proiectului Efect multiplicativ: Diminuarea efectelor negative ale transportului asupra mediului înconjurător Creșterea nivelului de trai al locuitorilor Cresterea gradului de ocupare a pensiunilor din judetul Harghita Oferirea posibilităților de agrement pentru turisti Cresterea atractivității zonei din punct de vedere turistic 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Cca. 6,5 milioane de euro 9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. • • • • •

Surse proprii. Surse de finanțarea nerambursabilă atrase prin proiecte derulate în parteneriat – ex POR POR - Axa prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională PI: 6.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale Tip proiect: •

realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (trasee pietonale și piste pentru biciclişti unde situația din teren o permite), inclusiv semnalistica verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică

Beneficiari:

pag. 4 din 5



- UAT judeţ - Parteneriate între UAT-uri (UAT judeţ şi UAT judeţ/oraş/municipiu/comună) POR - Axa Prioritară 4 - Dezvoltare urbană durabilă Suma alocată - 1386.86 mil euro Tipuri proiect: • măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.) Potențiali beneficiari autorități publice locale mediul urban (Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Toplita)

pag. 5 din 5



Fișa de proiect nr. 3/ DS2. P 2.1 1. Titlul proiectului Sprijinirea dezvoltării de infrastructuri CDI în județul Harghita 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Municipiul Miercurea Ciuc 3. Beneficiarul programului Consiliul Județean Harghita, Municipiul Miercurea Ciuc 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului Consiliul Județean Harghita, Municipiul Miercurea Ciuc Universitatea Sapientia 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului În Planul de Dezvoltare Regională Centru s-au identificat următoarele obiective și priorități regionale: - infrastructura de cercetare are nevoie de investiții în modernizarea de laboratoare de cercetare, amenajarea și dotarea de centre de cercetare și construirea sau extinderea de campusuri universitare - îmbunătățirea infrastructurii de cercetare, creșterea performanțelor sistemului de CDI și implicit creșterea calitativă a rezultatelor cercetărilor, stimularea creșterii investițiilor de CDI în sectorul privat, etc. De asemenea, este necesară dezvoltarea dimensiunii europene și internaționalizarea politicilor și programelor de CDI, facilitând integrarea cercetării românești în infrastructura europeană. - este necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru transferul de tehnologie dintre mediul de cercetare și mediul economic, în prezent aceasta fiind la nivelul Regiunii Centru aproape inexistentă În acest context, prezentul proiect propune realizarea unor centre CDI pentru a facilita transferul de tehnologie către mediul economic.

pag. 1 din 5



b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Obiectivul principal al prezentului proiect este reprezentat de intensificarea cercetărilor și a inovării în județul Harghita. În acest sens dezvoltarea unor centre de CDI ar fi un element important în dezvoltarea economică județului. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Realizarea unui centru CDI în municipiul Miercurea Ciuc, pentru transferul de tehnologie dintre mediul de cercetare si mediul economic OS2. Crearea unor acceleratorare de afaceri în Miercurea-Ciuc în vederea creării unui mediu favorabil pentru întreprinderile mici si mijlocii nou infiintate si cele inovatoare OS3. Sprijinirea parteneriatelor între instituțiile de cercetare, companii si autorități publice din județul Harghita OS4. Dezvoltarea entităților economice bazate pe cercetare si pe valorificarea rezultatelor cercetării OS5. Dezvoltarea unei economii regionale mai competitive, bazată pe informație si cunoastere d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Domeniul strategic de dezvoltare 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării, identificat în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru. Prioritatea specifică 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare Măsura 2.3.1. Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea și dotarea acestora din cadrul entităților publice (universități, centre, institute de cercetare etc.) și private, care este unul dintre factorii care pot potența competitivitatea la nivelul Regiunii. e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) Prezentul proiect contribuie la realizarea Priorității 6: Creșterea viabilității economice a întreprinderilor, din cadrul Programului de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020.

pag. 2 din 5



Strategia de dezvoltare agrară a județului Harghita menționează lipsa centrelor de cercetare în domeniul agrar ca fiind unul din punctele slabe ale județului în ceea ce privește condițiile tehnologice. Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020 indică lipsa centrelor de cercetare, neimplicarea universităților în viața economică, fiind unul din punctele slabe ale județului în ceea ce privește resursele economice. f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiarul direct al prezentului proiect sunt municipiile unde vor fi amenajate centrele CDI la nivelul standardelor internaționale. În categoria beneficiarilor indirecți ai proiectului intra: • • •

angajații și colaboratorii, care prin acest proiect vor beneficia de condiții de lucru îmbunătățite întreprinderile din regiune care vor utiliza rezultatele cercetărilor efectuate la centrele CDI. Universitatea Sapientia, studenți si profesori

g. Rezultate anticipate

Valoare la inceputul perioadei de implementare

Valoare la sfarsitul perioadei de implementare

Număr unități de cercetare dotate

0

1

Număr colaborări între diferite entități

0

20

Noi produse si servicii dezvoltate în cadrul centrului CDI

0

5

Rezultat imediat (output)

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1) Elaborarea studiilor de fezabilitate 2) Elaborarea cererilor de finanțare 3) Emiterea Hotărârii de Consiliu Local/Consiliu Județean pentru aprobarea proiectului și a cofinanțării Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect, obţinere avize şi acorduri); 4) Obținere avize și acorduri necesare implementării proiectului pag. 3 din 5



5)

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare în vederea obținerii finanțării;

7. Sustenabilitatea proiectului Cu ajutorul echipamentelor și instrumentelor achiziționate, centrele de cercetare vor dezvolta produse și proceduri noi și își vor susține activitatea prin vânzarea acestora. s 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Proiectul poate fi finanțat în cadrul Programul Operațional Competivitate. Nr.crt -1 1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 4 4.1 4.2 5 5.1 5.1.1 5.1.2 5.2 6 6.1 7 7.1 7.2 8 8.1

Cheltuieli Cheltuieli neeligibile eligibile -2 -3 -4 Cap.1 - Cheltuieli pentru achiziţ ia ş i amenajarea terenului Achiziţia terenului 0,00 0,00 Amenajarea terenului 0,00 0,00 Amenajări pentru protecţia mediului 0,00 140,00 TOTAL CAPITOL 1 0,00 140,00 Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilită ţ ilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare 0,00 450,00 obiectivului TOTAL CAPITOL 2 0,00 450,00 Cap.3 - Cheltuieli pentru proiectare ş i asistenţ ă tehnică Studii de teren 0,00 0,00 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0,00 100,00 Proiectare şi inginerie 0,00 300,00 Consultanţă 0,00 200,00 Asistenţătehnică 0,00 150,00 TOTAL CAPITOL 3 0,00 750,00 Cap.4 - Cheltuieli pentru investiţ ia de bază Construcţii şi instalaţii 0,00 9,475,00 Dotări de specialitate 0,00 2.600,00 TOTAL CAPITOL 4 0,00 12.075,00 Cap.5 - Cheltuieli privind organizarea de ş antier Organizarea de şantier 0,00 150,00 Construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier 0,00 25,00 Cheltuieli conexe organizării de şantier 0,00 0,00 Cote legale 0,00 81,90 TOTAL CAPITOL 5 0,00 256.90 Cap.6 - Cheltuieli diverse ş i neprevă zute Diverse şi neprevăzute 0,00 100,00 TOTAL CAPITOL 6 0,00 100,00 Cap.7 - Cheltuieli pentru audit, informare ş i publicitate Audit 0,00 100,00 Informare şi publicitate 0,00 50,00 TOTAL CAPITOL 7 0,00 150,00 Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibile Alte cheltuieli neeligibile 0.00 0,00 TOTAL CAPITOL 8 0,00 0,00 Denumirea capitolelor ş i subcapitolelor

TOTAL (mii RON) (5)=(3)+(4)

TVA -6

0,00 0,00 140,00 140,00

0,00 0,00 28,00 28,00

450,00

90,00

450,00

90,00

0,00 100,00 300,00 200,00 150,00 750,00

0,00 0,00 60,00 40,00 30,00 130,00

9,475,00 2.600,00 12.075,00

1,895,00 520,00 2.415,00

150,00 25,00 0,00 81,90 256.90

30,00 5,00 0,00 0,00 35,00

100,00 100,00

20,00 20,00

100,00 50,00 150,00

20,00 10,00 30,00

0.00 0,00

0.00 0,00

pag. 4 din 5



Nr.crt

Denumirea capitolelor ş i subcapitolelor TOTAL GENERAL

Cheltuieli neeligibile -

Cheltuieli eligibile 13.921,90

TOTAL (mii RON) 13.921,90

TVA 2.748,00

9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin POC 2014-2020. Termenul limită de depunere pentru anul 2016 încă nu a fost publicat. Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor Suma alocată: • 716.309.236,00 Europentru regiunile mai puțin dezvoltate - 43.884.366 Euro rezervă de performanță) Tip proiect: 1.1. Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general • Acțiunea 1.1.2: Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze dedate europene și internationale • Acțiune 1.1.4: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CD

pag. 5 din 5



Fișa de proiect nr. 4 / DS.2. P2.2 1. Titlul proiectului Asigurarea infrastructurii a afacerilor 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Toplița 3. Beneficiarul programului Consiliul Județean Harghita, municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Toplița 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului Consiliul Județean Harghita, municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Toplița 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului În Planul de Dezvoltare Regională Centru s-au identificat următoarele obiective și priorități regionale: - este necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru transferul de tehnologie dintre mediul de cercetare și mediul economic, în prezent aceasta fiind la nivelul Regiunii Centru aproape inexistentă În acest context, prezentul proiect propune realizarea a trei incubatoare de afaceri în municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Toplița. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Obiectivul principal al prezentului proiect, este dezvoltarea mediului de afaceri la nivel județean prin construirea și dotarea a unor incubatoare de afaceri în municipiile Toplița, Gheorgheni și Miercurea Ciuc. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Realizarea unei incubatoare de afaceri în municipiul Miercurea Ciuc OS2. Realizarea unei incubatoare de afaceri în municipiul Gheorgheni pag. 1 din 5



OS3. Realizarea unei incubatoare de afaceri în municipiul Toplița OS4. Cresterea firmelor noi înființate cu 3% si cresterea numarului de angajați (în mediu 3 angajați/firme) OS4. Cresterea numărului colaborărilor între entități economice d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Domeniul strategic de dezvoltare 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării, identificat în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru. Prioritatea 2.2 Extinderea și diversificarea infrastructurii regionale și locale de afaceri, a clusterelor și a rețelelor de cooperare economică Măsura 2.2.1. Extinderea infrastructurii regionale și locale de sprijinire a afacerilor și diversificarea gamei de servicii oferite e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) Prezentul proiect contribuie la realizarea Priorității 6: Creșterea viabilității economice a întreprinderilor, din cadrul Programului de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020. f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiarul direct al prezentului proiect sunt municipiile unde vor fi construite și dotate incubatoarele de afaceri la nivelul standardelor internaționale. În categoria beneficiarilor indirecți ai proiectului intra: •

întreprinderile din regiune care vor fi incubate în structurile de sprijinire a afacerilor




0

3

Rezultat imediat (output) Număr unități de cercetare dotate

pag. 2 din 5



Rezultat pe termen lung (result) Număr de întreprinderi incubate

0

120

Numărul locurilor de muncă nou create

0

360

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1) Elaborarea studiilor de fezabilitate 2) Elaborarea cererilor de finanțare 3) Emiterea Hotărârii de Consiliu Local/Consiliu Județean pentru aprobarea proiectului și a cofinanțării Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect, obţinere avize şi acorduri); 4) Obținere avize și acorduri necesare implementării proiectului 5) Elaborarea și depunerea cererii de finanțare în vederea obținerii finanțării; 7. Sustenabilitatea proiectului Structurile de sprijinire a afacerilor vor asigura spații de birou care închiriate de întreprinderi, respectiv spații, facilități comune și alte servicii (de ex. consultanță, contabilitate, servicii de secretariat, etc). Astfel va fi asigurat veniturile necesare funcționării incubatoarelor. 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Proiectul poate fi finanțat în cadrul Programul Operațional Regional. Nr.crt

Denumirea capitolelor ş i subcapitolelor

Cheltuieli neeligibile

Cheltuieli eligibile

TOTAL (mii RON)

TVA

-1

-2

-3

-4

(5)=(3)+(4)

-6

1

Cap.1 - Cheltuieli pentru achiziţ ia ş i amenajarea terenului

1.1

Achiziţia terenului

0,00

0,00

0,00

0,00

1.2

Amenajarea terenului

0,00

0,00

0,00

0,00

1.3

Amenajări pentru protecţia mediului

0,00

200,00

200,00

40,00

TOTAL CAPITOL 1

0,00

200,00

200,00

40,00

2 2.1

3

Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilită ţ ilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

0,00

450,00

450,00

90,00

TOTAL CAPITOL 2

0,00

450,00

450,00

90,00

Cap.3 - Cheltuieli pentru proiectare ş i asistenţ ă tehnică

pag. 3 din 5



3.1

Studii de teren

0,00

0,00

0,00

0,00

3.2

Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

0,00

100,00

100,00

0,00

3.3

Proiectare şi inginerie

0,00

300,00

300,00

60,00

3.4

Consultanţă

0,00

200,00

200,00

40,00

3.5

Asistenţătehnică

0,00

150,00

150,00

30,00

TOTAL CAPITOL 3

0,00

750,00

750,00

130,00

4

Cap.4 - Cheltuieli pentru investiţ ia de bază

4.1

Construcţii şi instalaţii

0,00

13.500,00

13.500,00

2.700,00

4.2

Dotări de specialitate

0,00

1.500,00

1.500,00

300,00

TOTAL CAPITOL 4

0,00

15.000,00

15.000,00

3.000,00

5

Cap.5 - Cheltuieli privind organizarea de ş antier Organizarea de şantier

0,00

150,00

150,00

30,00

5.1.1

Construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

0,00

25,00

25,00

5,00

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării de şantier

0,00

0,00

0,00

0,00

Cote legale

0,00

81,90

81,90

0,00

TOTAL CAPITOL 5

0,00

256.90

256.90

35,00

5.1

5.2 6 6.1 7

Cap.6 - Cheltuieli diverse ş i neprevă zute Diverse şi neprevăzute

0,00

100,00

100,00

20,00

TOTAL CAPITOL 6

0,00

100,00

100,00

20,00

Cap.7 - Cheltuieli pentru audit, informare ş i publicitate

7.1

Audit

0,00

100,00

100,00

20,00

7.2

Informare şi publicitate

0,00

50,00

50,00

10,00

TOTAL CAPITOL 7

0,00

150,00

150,00

30,00

Alte cheltuieli neeligibile

0.00

0,00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 8

0,00

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

-

16.706,90

16.706,90

8 8.1

Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibile

3.345,00

9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin POR 2014-2020 Prioritatea de investiții 1. Termenul limită de depunere pentru anul 2016 încă nu a fost publicat. POR - Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic Suma alocată - 206,51 mil euro Tipuri de proiect: pag. 4 din 5



• crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurilor de inovare şi transfer tehnologic, inclusiv dotare Potențiali beneficiari Entități juridice constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic

pag. 5 din 5



Fișa de proiect nr. 5 / DS3. P 3.4 1. Titlul proiectului Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea termică a clădirilor publice aflate in patrimoniul CJ Harghita 2. Locația de desfășurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Miercurea Ciuc, Județul Harghita UAT-uri pe raza cărora se află clădiri publice din patrimoniul CJ Harghita 3. Beneficiarul programului CJ Harghita Alte UAT-uri pe raza cărora se află clădiri publice din patrimoniul CJ Harghita 4. Autoritățile publice locale, organizațiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului UAT-uri pe raza cărora se află clădiri publice din patrimoniul CJ Harghita Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară Operatorul rețelei de încălzire centralizată 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru alimentarea clădirilor de utilitate publică cu energie termică reprezintă un deziderat - parte a eforturilor realizate la nivel naţional, direcţionate spre îndeplinirea ţintelor asumate prin strategia Europa 2020, respectiv: § § §

Reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% Creşterea ponderii utilizate din surse regenerabile în consumul final - 24% Creşterea eficienţei energetice – 20%.

În contextul în care majoritatea clădirilor de utilitate publică sunt dependente de o sursă de alimentare cu energie termică clasică, presiunea asupra bugetului de cheltuieli se adânceşte de la an la an, prin creşterea costurilor cu alimentarea termică şi a cheltuielilor aferente lucrărilor de reabilitare şi reparare a instalaţiei termice. Îmbunătăţirea standardelor tehnice de eficienţă energetică a clădirilor şi răspândirea conceptului de clădire verde poate fi realizat valorificând sursele de finanţare disponibile în următorul orizont de timp. Între anii 2009 și 2014 s-au deconectat de la serviciul centralizat de alimentare cu energie termică un număr de 5.273 apartamente din totalul de 9.337 racordate în 2009. Astfel, se observă un pag. 1 din 10



declin accelerat al numărului de consumatori datorită costurilor ridicate ale sistemului centralizat și confortului redus oferit. Această situație este cauzată de costurile ridicate de operare ale sistemului centralizat atât în partea de generare cât și în cea de distribuție. În partea de generare creșterea costului combustibililor, tehnologiile depășite utilizate și echipamentele cu un grad ridicat de uzură atrag o ineficiență ridicată a sistemului. Având în vedere inventarul domeniului public și privat al județului Harghita, în prezent se identificată următoarele clădiri aflate în patrimoniul Consiliului Județean Harghita: Nr. Clădiri aflate în patrimoniul Consiliului Județean crt. Harghita CLĂDIRI DOMENIU PUBLIC CONFORM Anexa 2 A 1.

Palatul Administrativ al Judeţului Harghita

2. 3. 4.

Sediul Protecţiei Civile Harghita Sediul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Sediul Editurii Harghita Baze Salvamont: - Harghita Băi Vila nr. 23 - Harghita Mădăraş - Lacu Roşu

5.

Stadiu sistem de încălzire Încălzire centrală cu gaze naturale S-a întocmit DALI pentru reabilitarea sistemului de încălzire. Încălzire centrală cu gaze naturale Centrală termică

6.

Sediul Şcolii Populare de Artă a Judeţului Harghita

Instalații de încălzire și centrală termică proprie

7.

Centru Multifuncţional și Locuinţe de Serviciu la Şumuleu Miercurea Ciuc

Încălzire centrală

8.

Centru de Sănătate pentru Copii Sânmartin

Încălzire centrală și centrală reconstruită şi reamenajată în 2003

9. 11. 13. 14. 15. 16. 17.

Clădire Administrativă și Depozit în Odorheiu – Secuiesc Policlinica Stomatologică și Sediu Centrul Cultural Harghita Sediul Centrului de Transfuzie Sanguină Harghita Spital Policlinic Bălan Spitalul de Psihiatrie Tulgheş Sediul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Harghita Centru de Plasament pentru Copii cu Handicap Sever Topliţa

18.

Centru de Plasament Subcetate

19. 20.

Centru de Plasament Ocland Centru de Plasament Bilbor Centru de Plasament de Tip Familial Nr. 1 Cristuru Secuiesc Centru de Plasament de Tip Familial Nr. 2 Miercurea Ciuc

21. 22.

termică

Încălzire centrală, centrală termică proprie Încălzire centrală Centrală termică Încălzire centrală, centrala termică pe CLU Încălzire centrală Încălzire centrală o parte a clădirii şi cu sobe din teracotă şi combustibil solid o altă parte Centrală termică

pag. 2 din 10



Nr. crt.

Clădiri aflate în patrimoniul Consiliului Județean Harghita Centru de Îngrijire și Asistenţă pentru 50 23. Beneficiari Frumoasa Centru de Recuperare și Reabilitare 24. Neuropsihiatrică pentru 50 Beneficiari - Tulgheş Centru de Îngrijire de Zi Pentru Copii cu Autism - 25. Feliceni 26. Locuinţe Protejate Centru de Plasament pentru Copii cu Handicap 27. Sever Cristuru Secuiesc Centru de Primire în Regim de Urgenţă, Telefonul 28. Copilului și Adultului Centru Social cu Destinaţie Multifuncţională 29. Sânmartin 30. Şcoala Specială Bilbor Jud. Harghita 31. Şcoala Specială Ocland 32. Şcoala Specială "Sfânta Ana" Miercurea - Ciuc 33. Parte de Imobil la Poliţia Municipală Miercurea Ciuc 34. Imobile în Incinta Taberei Băile Homorod CLĂDIRI DOMENIU PRIVAT CONFORM Anexa 2 B Domeniu privat al judeţului Harghita în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita: 1. - Apartament cu 3 camere - Apartament cu 3 camere - Apartament cu 4 camere - Apartament cu 4 camere Administrarea Consiliului Judeţean Harghita - Locuinţă de serviciu-apartament 4 camere 2. - Locuinţă de serviciu Garsonieră - Locuinţă de serviciu Garsonieră - Locuinţă de serviciu –Fortuna Park 3. Canton Hagota 4. Canton Homorod Băi Imobil Miercurea Ciuc, -fostul sediu al Protecţiei 5. Plantelor Centrul Judeţean pentru Conservare şi Promovarea 6. Culturii Tradiţionale Harghita 7. Policlinica Miercurea Ciuc 8. Spital Policlinic Bălan 9. Dispensar medical Patinoar cu teren aferent 10. Dispensar medical -Clădire Premial 11. Policlinica stomatologică Miercurea Ciuc 12. Spitalul Județean de urgență Miercurea Ciuc 13. Fostul Centru de Îngrijire şi Asistenţă Frumoasa 14. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Gheorgheni

Stadiu sistem de încălzire

Încălzire centrală Încălzire, centrală termică proprie Clădire punct termic şi 2 cazane pe pag. 3 din 10



Nr. crt.

Clădiri aflate în patrimoniul Consiliului Județean Harghita

15. 16.

Dispensar medical bulevardul Frăţiei nr. 16 Clădiri în incinta Taberei Homorod

Stadiu sistem de încălzire combustibil solid pentru încălzire

Județul Harghita este singurul județ al Regiunii Centru în care potențialul din biomasă forestieră este preponderent (71% din total). Biomasa este resursa energetică care poate fi valorificată de pe cea mai mare suprafață. Culturile energetice se pretează condițiilor de climă, relief si sol, iar suprafață forestieră este foarte mare. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spațiu) Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea termică a clădirilor publice aflate in patrimoniul CJ Harghita, cresterea utilizării resurselor alternative de energie prin susținerea investițiilor în soluții energetice alternative pentru instituții publice. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Inventarierea clădirilor publice aflate in patrimoniul CJ Harghita cu un consum ridicat de energie și care necesită reabilitări termice. Prioritizarea obiectivelor de investiții OS2. Realizarea investițiilor de reabilitare a clădirilor publice aflate în patrimoniul CJ Harghita OS3. Utilizarea surselor regenerabile de energie mai puțin exploatate (biomasă) pentru producerea si distribuția energiei termice ca serviciu de utilitate publică al instituțiiilor si autorităților publice OS4. Cresterea utilizării mai eficiente a biomasei forestiere, reducerea cu 15% a costurilor de energie termică si electrică prin cogenerare (putere instalată centrale termice pe biomasă (termică) - 20 kW si Putere instalată centrale termice pe biomasă (electrică) – 7 kW) d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Strategia Europa 2020 Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% Creşterea cu 20% a eficienţei energetice Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 Domeniul Strategic 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie Prioritatea 3.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de energie

pag. 4 din 10



3.4.1. Producerea și creșterea utilizării resurselor regenerabile de energie prin promovarea potențialului resurselor alternative de energie Strategia de Dezvoltare Generală a Judeţului Harghita pentru perioada 2015-2020 Direcţie strategică de dezvoltare: 3. Creşterea calităţii locuirii Obiectiv Prioritar: 3.3. Protecţia mediului şi valorificarea energiei regenerabile Axă specifică: 3.3.3. Valorificarea resurselor de energie alternativă e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) Prezentul proiect contribuie la realizarea Priorității 2. Independență energetică, din cadrul Programului de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020. Planul Naţional de Acţiune în domeniul eficienţei energetice Planul Naţional de Acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice f. Grupul țintă şi beneficiarii Beneficiarul direct al proiectului este CJ Harghita. Tot în categoria beneficiarilor direcți intră și unitățile administrativ – teritoriale pe raza cărora se află clădiri publice din patrimoniul CJ Harghita. Ex. Municipiul Miercurea Ciuc, care prin realizarea proiectului propus va beneficia de un sistem modern, ecologic și eficient de generare a energiei termice. În categoria beneficiarilor indirecți ai proiectului intră: • • •

Cei 38.966 locuitori ai Municipiului Miercurea Ciuc ce vor beneficia de o sursă ecologică și ieftină de energie Cele aproximativ 4.100 locuințe racordate la sistemul centralizat de încălzire Instituțiile publice și societățile comerciale branșate la sistemul centralizat de încălzire




0

1

Rezultat imediat (output) Centrale termice pe bază de biomasă (deșeuri lemnoase) construite

pag. 5 din 10



Putere instalată centrale termice pe biomasă (termică)

0

20MW

Putere instalată centrale termice pe biomasă (electrică)

0

7 MW

Reducerea costului energiei termice

0

15%

Creșterea numărului de consumatori branșați la sistemul centralizat în 3 ani de la finalizarea investiției

0

10%

Rezultat pe termen lung (result)

Impactul proiectului se va concretiza prin îmbunătăţirea standardelor tehnice pentru eficiența energetică a clădirilor, în acord cu Planul naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice şi cu principiile şi legislaţia directoare la nivel European şi mondial.

pag. 6 din 10



Indicatorii de monitorizare propuşi sunt: 1. Nr. de clădiri publice independente energetic 2. Nr. de proiecte de investiţii realizate 3. Producţia brută de energie primară din surse regenerabile mai puţin exploatate – mii tone/an 4. Capacităţi de energie regenerabilă instalate 6. Descrierea activităților ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1) Obținere Certificat de urbanism și avize solicitate prin Certificatul de urbanism 2) Elaborarea documentației tehnico-economică ( Studiu de fezabilitate) 3) Emiterea Hotărârea Consiliului Local privind aprobarea SF 4) Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect, obţinere avize şi acorduri) 5) Obținere Autorizația de Construire 6) Realizarea aranjamentelor instituționale necesare pentru operarea producției și distribuției energiei termice 8) Elaborarea și depunerea cererii de finanțare și a anexelor aferente în vederea obținerii finanțării. 7. Sustenabilitatea proiectului Având în vedere faptul că proiectul vizează reducerea costurilor energiei termice și implicit a cheltuielilor cu utilitățile a utilizatorilor publici și privați, proiectul contribuie la optimizarea bugetului municipiului. Acest efect este generat de reducerea costurilor cu utilitățile a instituțiilor publice racordate la sistemul centralizat, reducerea sumelor alocate subvențiilor pentru încălzire și a costurilor de întreținere a echipamentelor utilizate în prezent. De asemenea, proiectul are un impact pozitiv asupra mediului prin utilizarea resurselor locale regenerabile în detrimentul combustibililor fosili utilizați în prezent. 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Nr.crt




TOTAL (RON)

TVA

-1

-2

-3

-4

(5)=(3)+(4)

-6

1


1.1


0,00

0,00

0,00

0,00

1.2


0,00

0,00

0,00

0,00

1.3


0,00

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 1

0,00

0,00

0,00

0,00

2

Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilită ţ ilor necesare obiectivului

pag. 7 din 10



Nr.crt




TOTAL (RON)

TVA

-1

-2

-3

-4

(5)=(3)+(4)

-6

2.1

3

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

0,00

550.000,00

550.000,00

132.000,00

TOTAL CAPITOL 2

0,00

550.000,00

550.000,00

132.000,00


3.1

Studii de teren

0,00

0,00

0,00

0,00

3.2


0,00

800.000,00

800.000,00

160.000,00

3.3


0,00

849.915,00

849.915,00

169.983,00

3.4

Consultanţă

0,00

1.416.525,00

1.416.525,00

283.305,00

3.5

Asistenţătehnică

0,00

1.416.525,00

1.416.525,00

283.305,00

TOTAL CAPITOL 3

0,00

4.482.965,00

4.482.965,00

896.593,00

4


4.1


0,00

55.000.000,00

55.000.000,00

11.000.000,00

4.2


0,00

550.000,00

550.000,00

110.000,00

TOTAL CAPITOL 4

0,00

55.550.000,00

55.550.000,00

11.110.000,00

5


0,00

1.111.000,00

1.111.000,00

222.200,00

5.1.1


0,00

1.111.000,00

1.111.000,00

222.200,00

5.1.2


0,00

0,00

0,00

0,00

Cote legale

0,00

339.966,00

339.966,00

0,00

TOTAL CAPITOL 5

0,00

1.450.966,00

1.450.966,00

222.200,00

Diverse şi neprevăzute

0,00

2.833.050,00

2.833.050,00

566.610,00

TOTAL CAPITOL 6

0,00

2.833.050,00

2.833.050,00

566.610,00

5.1

5.2 6 6.1 7

Cap.6 - Cheltuieli diverse ş i neprevă zute


7.1

Audit

0,00

100.000,00

100.000,00

20.000,00

7.2


0,00

50.000,00

50.000,00

10.000,00

TOTAL CAPITOL 7

0,00

150.000,00

150.000,00

30.000,00

8 8.1

Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibile Alte cheltuieli neeligibile

0.00

0,00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 8

0,00

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

0,00

65.016.981,00

65.016.981,00

12.957.403,00

pag. 8 din 10



Cheltuieli eligibile: § §

§ §

§ § § §

Achiziţia și montajul de utilaje, instalaţii, echipamente noi, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă necesare îndeplinirii obiectivului proiectului; Lucrările de construcţie necesare amplasării şi montării utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor aferente proiectului de utilizare a resurselor regenerabile în scopul obţinerii energiei termice; Organizarea de şantier; Rețeaua de transport și distribuție a energiei termice (rețeaua termică) până la punctul de delimitare, definit conform Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică (în cazul proiectelor propuse de UAT/ADI); Pregatirea proiectului (elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, documentației de atribuire, obținerea avizelor, autorizațiilor, acordului de mediu, etc) ; Managementul proiectului ; Auditul proiectului; Acțiuni de promovare a proiectului*.

*numai pentru proiectele care nu intra sub incidenta ajutorului de stat. 9. Sursele de finanțare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanțare, nivelul contribuției proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, obiectivul specific 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) – Data lansării apelului este anunțată pentru luna mai din anul 2016. Termenul limită de depunere pentru anul 2016 încă nu a fost publicat. Nr. Crt. I. I.a I.b I.c II. II.a II.b II.c II.d

Surse de finantare Valoarea totala a proiectului, din care: Valoarea neeligibila a proiectului Valoarea eligibila a proiectului TVA Contributia proprie in proiect, din care: Contributia solicitantului la cheltuielile eligibile Contributia solicitantului la cheltuielile neeligibile Autofinantarea proiectului TVA

Valoare (RON) 77.974.384,00 0,00 65.016.981,00 12.957.403,00 14.257.742,62 1.300.339,62 0,00 0,00 12.957.403,00

pag. 9 din 10



III. Asistenta financiara nerambursabila solicitata 63.716.641,38 Pentru solicitanți autorități publice locale / asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, ajutorul se va acorda fără a intra sub incidenta regulilor de ajutor de stat, doar cu aplicarea prevederilor Regulamentului UE nr. 1303/2013, pentru urmatoarele tipuri de proiecte: 1. Proiectele de producere, cu componenta de distribuţie a energiei termice ca serviciu de utilitate publică (pentru alimentarea centralizată cu energie termica pentru populație), dacă încredinţarea servicului se face cu respectarea prevederilor OUG nr.34/2006, respectiv operarea serviciului public (producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat) va fi delegată unor operatori prin procedura competitiva cu respectarea prevederilor OUG nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr.51/2006, cu modificările şi completările ulterioare și a Legii nr. 325/2006. 2. Proiectele privind producţia şi distribuţia energiei termice pentru consumul propriu al instituţiilor şi autorităţilor care asigură servicii de interes public sau de interes economic general, pentru care o autoritate publică locală suportă din bugetul propriu plata acesteia, dacă solicitantul (autoritatea locală) va fi proprietarul investiţiei şi va opera investiţia (gestiune directă) sau o va încredinţa unui operator (gestiune delegată) prin procedura competitiva cu respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completarile ulterioare.

pag. 10 din 10



Fișa de proiect nr. 6 / DS3. PI 3.4 1. Titlul proiectului Utilizarea surselor regenerabile de energie mai puţin exploatate (biomasă) pentru producerea și distribuţia energiei termice pentru consumul propriu al Spitalului și Policlinicii Județene Miercurea Ciuc 2. Locația de desfășurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Miercurea Ciuc: • •

Policlinica Miercurea – Ciuc Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc

3. Beneficiarul programului CJ Harghita

4. Autoritățile publice locale, organizațiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului Municipiul Miercurea Ciuc Operatorul rețelei de încălzire centralizată 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru alimentarea clădirilor de utilitate publică cu energie termică reprezintă un deziderat - parte a eforturilor realizate la nivel naţional, direcţionate spre îndeplinirea ţintelor asumate prin strategia Europa 2020, respectiv: § § §

Reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% Creşterea ponderii utilizate din surse regenerabile în consumul final - 24% Creşterea eficienţei energetice – 20%.

Ambele obiective vizate, resprectiv Spitalul Județean de Urgență și Policlinica Județeană din Miercurea Ciuc dețin sisteme de încălzire centralizată și centrale proprii de încălzire. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spațiu) Utilizarea surselor regenerabile de energie mai puţin exploatate (biomasă) pentru producerea și distribuţia energiei termice pentru consumul propriu al Spitalului și Policlinicii Județene Miercurea Ciuc

pag. 1 din 5



c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Dezvoltarea proiectelor bazate pe biomasă pentru modernizarea instalațiilor de încalzire aferente Spitalului Județean de Urgență și Policlinicii Județene din Miercurea Ciuc. OS2. Reducerea costurilor de energie termică si electrică cu minim 20% OS3. Realizare independenței energetice a Spitalului Județean de Urgență și Policlinicii Județene din Miercurea Ciuc. OS4. Cresterea veniturilor, realizarea investițiilor din venituri suplimentare d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 Domeniul Strategic 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie Prioritatea 3.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de energie 3.4.1. Producerea și creșterea utilizării resurselor regenerabile de energie prin promovarea potențialului resurselor alternative de energie e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) Prezentul proiect contribuie la realizarea Priorității 2. Independență energetică, din cadrul Programului de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020. f. Grupul țintă şi beneficiarii Beneficiarul direct al proiectului este CJ Harghita. g. Rezultate anticipate Capacităţi de energie regenerabilă instalate Reducerea costurilor de energie cu minim 20% Realizarea veniturilor suplimentare 6. Descrierea activităților ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1) Obținere Certificat de urbanism și avize solicitate prin Certificatul de urbanism pag. 2 din 5



2) Elaborarea documentației tehnico-economică ( Studiu de fezabilitate) 3) Emiterea Hotărârea Consiliului Local privind aprobarea SF 4) Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect, obţinere avize şi acorduri) 5) Obținere Autorizația de Construire 6) Realizarea aranjamentelor instituționale necesare pentru operarea producției și distribuției energiei termice 8) Elaborarea și depunerea cererii de finanțare și a anexelor aferente în vederea obținerii finanțării. 7. Sustenabilitatea proiectului Proiectul are un impact pozitiv asupra mediului prin utilizarea resurselor locale regenerabile în detrimentul combustibililor fosili utilizați în prezent. Cu ajutorul investiției susmenționate costurile de mentenanță, costurile de funcționare vor fi mai scăzute, după realizarea investiției Institutul în subordinea Consiliului Județean Harghita va realiza venituri suplimentare, care poate fi investit în dezvoltarea serviciilor medicale, achiziționarea echipamentelor performante în domeniul medical. Institutul va fi independent de cresterea prețurilor energiei electrice si a gazelor. 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Cheltuieli eligibile: § §

§ §

§ § § §

Achiziţia și montajul de utilaje, instalaţii, echipamente noi, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă necesare îndeplinirii obiectivului proiectului; Lucrările de construcţie necesare amplasării şi montării utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor aferente proiectului de utilizare a resurselor regenerabile în scopul obţinerii energiei termice; Organizarea de şantier; Rețeaua de transport și distribuție a energiei termice (rețeaua termică) până la punctul de delimitare, definit conform Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică (în cazul proiectelor propuse de UAT/ADI); Pregatirea proiectului (elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, documentației de atribuire, obținerea avizelor, autorizațiilor, acordului de mediu, etc) ; Managementul proiectului ; Auditul proiectului; Acțiuni de promovare a proiectului*.

*numai pentru proiectele care nu intra sub incidenta ajutorului de stat.

pag. 3 din 5



Nr.crt

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor



-2

-3

-4

-1 1

TOTAL

TVA

(mii RON) (5)=(3)+(4)

-6

Cap.1 - Cheltuieli pentru achiziţia şi amenajarea terenului

1.1


0

0

0

0

1.2


0

0

0

0

1.3


0

250

250

50

TOTAL CAPITOL 1

0

250

250

50

2 2.1

3

Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

0

850

850

170

TOTAL CAPITOL 2

0

850

850

170

Cap.3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1

Studii de teren

0

0

0

0

3.2


0

9

9

0.00

3.3


0

300

300

60

3.4

Consultanţă

0

200

200

40

3.5

Asistenţă tehnică

0

150

150

30

TOTAL CAPITOL 3

0

659

659

130

4

Cap.4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1


0

900,00

900,00

180,00

4.2


0

23.500,00

23.500,00

4700

TOTAL CAPITOL 4

0

24.400,00

24.400,00

4.880,00

Organizarea de şantier

0

100

100

20

5.1.1


0

100

100

20

5.1.2


0

0

0

0

Cote legale

0

8

8

0

TOTAL CAPITOL 5

0

208

208

40

Diverse şi neprevăzute

0

200

200

40

TOTAL CAPITOL 6

0

200

200

40

5 5.1

5.2

6 6.1

7

Cap.5 - Cheltuieli privind organizarea de şantier

Cap.6 - Cheltuieli diverse şi neprevăzute

Cap.7 - Cheltuieli pentru audit, informare şi publicitate

7.1

Audit

0

80

80

16

7.2


0

40

40

8

pag. 4 din 5



TOTAL CAPITOL 7 8 8.1

0

120

120

24

0.00

0

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 8

0

0

0

0

TOTAL GENERAL

-

26.687,00

26.687,00

5.334,00

Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibile Alte cheltuieli neeligibile

9. Sursele de finanțare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanțare, nivelul contribuției proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, obiectivul specific 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) – Termenul limită de depunere pentru anul 2016 încă nu a fost publicat. Axa Prioritară 6 - Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon Suma alocată - 197.329.787,00 Euro Obiective specifice 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) Tip proiect: • Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din biomasă şi biogaz: • Realizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice pe bază de energie geotermale • Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile în condiţii de siguranţă a funcţionării SEN Potențiali beneficiari • Unităţi administrativ teritoriale în raza cărora există potenţial de utilizare a resurselor de energie regenerabile de tip geotermal sau biomasă/biogaz • Societăţi comerciale care au ca activitate producerea de energie în scopul comercializării.

pag. 5 din 5



Fișa de proiect nr. 7 / DS4. P4.2 1. Titlul proiectului Înființarea, extinderea și modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Județul Harghita 3. Beneficiarul programului • Unități administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure; • Persoane juridice de drept privat/alte forme de organizare, proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora; • Administratorul fondului forestier proprietate publică a statuluI. 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului • Consiliul Județean Harghita • UAT-uri locale, proprietari de pădure • Composesorate, proprietari de pădure • Direcția Silvică Harghita • Agenția pentru Protecția Mediului Harghita 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului În județul Harghita, gestionarea resurselor forestiere este îngreunată de gradul scăzut de accesibilizare al pădurilor și dotare tehnică inadecvată. Creșterea performanței și competitivității sectorului forestier din județul Harghita este strâns legată de gradul de accesibilizare la suprafețele forestiere. O problemă majoră în gestionarea eficientă a sectorului este slaba dezvoltare a reţelei de drumuri forestiere. Faptul că județul Harghita ocupă unul din primele două locuri la nivel regional în ce privește volumul de lemn în anul 2011, reflectă importanța economică a silviculturii. Pentru ca această ramură economică să se poată dezvolta și să rămână competitivă în regiune, este nevoie de îmbunătățirea permanentă a infrastructurii necesare, inclusiv ale drumurilor forestiere. Drumurile forestiere existente sunt în mare parte realizate din pământ, slab balastat, fără șanțuri și podețe conforme care să asigure scurgerea apelor, greu de circulat în anotimpurile cu intemperii. Condițiile deficitare de scurgere a apelor din precipitații, determinate de lipsa șanțurilor sau colmatarea și înierbarea celor existente, la care se adaugă și numărul mare de podețe înfundate sau inexistente, întrețin condițiile hidrologice defavorabile.

pag. 1 din 6



Starea precară a acestor drumuri forestiere, respectiv inexistența lor, determină o serie de efecte negative asupra dezvoltării locale și totodată asupra dezvoltării județului Harghita: •

• •

Comunitățile și proprietarii/administratorii de pădure deserviți de drumurile forestiere nu au o cale de acces corespunzătoare și o ieșire către infrastructura majoră de transport, reducând substanțial potențialul de dezvoltare; Reducerea posibilităților de dezvoltare economică a zonei prin exploatarea lemnului, turism, reîmpădurire; Poluarea mediului înconjurător prin poluare fonică, vibrații, poluarea aerului, poluarea apelor subterane și de suprafață.

În acest context, prezentul proiect propune lucrări de construire, extindere și/sau modernizare a infrastructurii de acces silvice din județul Harghita. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii de acces silvice în județul Harghita în vederea valorificării potenţialului silvic, precum şi prevenirii deteriorării lui. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor forestiere, cu scopul îmbunătățirii condițiilor pentru executarea lucrărilor silvice, prevenirii și stingerii incendiilor și a exploatării pădurilor în condiții ecologice și de rentabilitate. OS2. Asigurarea efectului multiplicator al conexiunilor drumurilor forestiere în următoarele zone: -

Zona UAT-urilor Cristuru Secuiesc, Porumbeni, Șimonești, Mugeni asigurând conectivitate între valea Târnava Mare și valea pârâului Nyikó. Zona UAT-urilor Vărșag, Zetea, Suseni, Ciumani. Zona UAT-urilor Lueta, Miercurea Ciuc, Sâncrai, Sânșimion.

d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Strategia Regiunii Centru: (http://regio-adrcentru.ro/programare- 2014-2020/) Domeniul strategic de dezvoltare 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii. Prioritatea specifică 4.2. Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potențialului silvic regional Măsura 4.2.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport forestier, care este unul dintre factorii care pot potența competitivitatea la nivelul Regiunii.

pag. 2 din 6



e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) În Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020, acest proiect se încadrează în prioritatea 3: Management forestier durabil – industrie competitivă de prelucrare a lemnului. f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiarul direct al proiectului va fi Unitatea administrativ teritorială/ proprietarul/ administratorul de pădure care deține drumurile forestiere ce fac obiectul investiției. În categoria beneficiarilor indirecți ai proiectului intră: • Proprietari/administratori de păduri a căror terenuri forestiere sunt deservite de drumurile ce fac obiectul proiectului • Comunitatea locală • Exploatatorii de lemn • Comercianții de lemn • Operatorii economici din domeniul turismului și turiștii care vizitează zona • Participanți la trafic. g. Rezultate anticipate

Rezultat imediat (output) Drumuri forestiere construite, extinse și/sau modernizate Rezultat pe termen lung (result) Creșterea eficienței exploatării de lemn Creșterea gradului de împădurire specifică locului



0

13,5 km

0 0

25% 25%

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea fiecărui subproiect 1) Identificarea drumurilor propuse prin proiect (noi sau modernizări) în amenajamentul silvic al solicitantului (pentru drumuri forestiere noi, investiția este eligibilă dacă în amenajamentul silvic este menționată necesitatea construirii unui drum forestier nou);

pag. 3 din 6



2) Centralizare documente care atestă dreptul de proprietate/administrare asupra terenului pe care se va amplasa un drum forestier nou respectiv a drumurilor forestiere ce se propun a se moderniza; 3) Centralizare copii după hărțile amenajistice ale amenajamentelor silvice în vigoare pentru pădurile tuturor proprietarilor fondului forestier deservit de drumurile ce fac obiectul proiectului; 4) Obținere Certificat de urbanism și avize solicitate prin Certificatul de urbanism; 5) Elaborarea documentației tehnico-economice (Studiu de fezabilitate/DALI), această documentație se va întocmi numai de persoane fizice/juridice atestate în baza Ordinului nr. 576/2009 a ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale; 6) Emiterea Hotărârea Consiliului Local//Hotărârile Consiliilor Locale/Hotărârea a organului de decizie pentru instrumentarea proiectului; 7) Elaborarea și depunerea cererii de finanțare și a anexelor aferente în vederea obținerii finanțării. 7. Sustenabilitatea proiectului În urma construirii, extinderii și/sau modernizării infrastructurii silvice se va facilita accesul în zonele de exploatare reducându-se astfel costurile acestei activități. Totodată se vor reduce costurile reîmpăduririlor, activități necesare pentru a se asigura sustenabilitatea silviculturii. Economiile astfel obținute vor contribui decisiv la sustenabilitatea proiectului. Efect multiplicator: •

Eficientizarea activității în domeniul primar al exploatărilor forestiere și crearea premiselor dezvoltării lanțurilor integrate producție – procesare din industria lemnului: exploatare forestieră – fabricare mobilă.

8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Prin buget se estimează modernizarea drumurilor forestiere cu o lungime medie de 13.5 km. Nr.crt


-1 1 1.1 1.2 1.3



TVA

-3

-4

(5)=(3)+(4)

-2

TOTAL CU TVA (mii EUR) -6

Cap.1 - Cheltuieli pentru achiziţ ia ş i amenajarea terenului Achiziţia terenului Amenajarea terenului Amenajări pentru protecţia mediului

0,000 0,000 0,000

0,000 41,670 0,000

0,000 8,334 0,000

0,000 50,004 0,000

TOTAL CAPITOL 1

0,000

41,670

8,334

50,004

pag. 4 din 6



Nr.crt 2 2.1

3



Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilită ţ ilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare 0,000 obiectivului TOTAL CAPITOL 2 0,000


TVA

TOTAL CU TVA (mii EUR)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000


3.1

Studii de teren

0,000

9,500

1,900

11,400

3.2 3.3 3.4 3.5 3.6

Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii Proiectare şi inginerie Organizare proceduri achiziții Consultanţă Asistenţătehnică

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

1,000 39,000 0,000 30,000 32,940

0,000 7,800 0,000 6,000 6,588

1,000 46,800 0,000 36,000 39,528

TOTAL CAPITOL 3

0,000

112,440

22,288

134,728

4


4.1


0,000

1.317,870

263,574

1.581,444

4.2 4.3 4.4 4.5 4.6

Montaj utilaj tehnologic Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj Utilaje fărămontaj şi echipamente de transport Dotări Active necorporale TOTAL CAPITOL 4

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1.317,870

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 263,574

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1.581,444

0,000

19,744

3,949

23,693

Construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier Cheltuieli conexe organizării de şantier Cote legale Cota I.S.C. (0,1% si 0,5%) Cota C.S.C. (0,5%) Diverse şi neprevăzute

0,000 0,000 6,896 0,000 6,896 30,000

19,744 0,000 8,276 8,276 0,000 0,000

3,949 0,000 0,000 0,000 0,000 6,000

23,693 0,000 15,172 8,276 6,896 36,000

TOTAL CAPITOL 5

36,896

28,020

9,949

74,865

Cap.6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice ş i teste ş i predare la beneficiar Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000

0,000 0,000

0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 6

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL GENERAL

36,896

1.500,000

304,145

1.841,041

5 5.1 5.1.1 5.1.2 5.2 5.2.1 5.2.2 5.3 6 6.1 6.2


Mențiuni: - Cap. 3 trebuie să se încadreze în maximum 10% din totalul cheltuielilor eligibile. - În vederea justificării prețurilor pentru investiţia de bază Cap. 4, proiectantul va avea în vedere prevederile HG 363/ 2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

pag. 5 din 6



Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, şi nu va depăşi 1.500.000 Euro/proiect. 9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 4 - Investiţii în active fizice, Submăsura 4.3.A: Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces SILVICĂ. Apelul de depuneri proiecte a fost lansat în 25 mai 2016 iar termenul limită de depunere este 31.10.2016. Sursele de finanțare sunt calculate pentru 1 proiect (modernizare drurmuri forestiere cu o lungime medie de 13, 5 km): Nr. Crt. I. I.a I.b I.c II. II.a II.b II.c II.d III.

Surse de finantare Valoarea totala a proiectului, din care: Valoarea neeligibila a proiectului Valoarea eligibila a proiectului TVA Contributia proprie in proiect, din care: Contributia solicitantului la cheltuielile eligibile Contributia solicitantului la cheltuielile neeligibile Autofinantarea proiectului TVA Asistenta financiara nerambursabila solicitata

Valoare (EUR) 1.841.041 36.896 1.500.000 304.145 341.041 0,00 36.896 0,00 304.145 1.500.000

pag. 6 din 6



Fișa de proiect nr. 8 / DS4. P4.4 1. Titlul proiectului Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din zonele rurale 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Comunele din Județul Harghita 3. Beneficiarul programului Comunele și asociațiile acestora 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului Comunele și asociațiile acestora Consiliul Județean Harghita 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului Infrastructura tehnico – edilitară reprezintă o premisă atât pentru creșterea calității locuirii cât și pentru atragerea de investitori, respectiv creșterea economică. În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de utilități publice în localitățile rurale ale regiunii continuă să fie subdezvoltată. De aceea, în vederea reducerii decalajelor între mediile rezidențiale și creșterea atractivității localităților rurale se impune continuarea și extinderea programelor actuale ce vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Centru. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Obiectivul principal al proiectului este asigurarea alimentării cu apă şi canalizare în localităţile din mediul rural. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Extinderea rețelei de alimentare cu apă în localitățile rurale din județul Harghita OS2. Extinderea rețelei de canalizare în localitățile rurale din județul Harghita pag. 1 din 6



d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Domeniul strategic de dezvoltare 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii. Prioritatea specifică 4.4. . Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităților rurale din Regiunea Centru Măsura 4.4.1. Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă Măsura 4.4.2. Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectul din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.judetulharghita.ro/strategii-judetene/) Prezentul proiect se încadrează în Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020, prioritatea orizontală 8. Dezvoltarea infrastructurii în sprijinul economiei locale. f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiarii direcți ai proiectului vor fi locuitorii satelor vizate și operatorii economici din zonă. Beneficiari indirecți: turiștii care vin în vizită, agenții economici din zona rurală. g. Rezultate anticipate

Rezultat imediat (output) Număr de localități cu rețele de apă și/sau de canalizare extinse/modernizate Rețea nouă de apă Rețea de canalizare nouă Rezultat pe termen lung (result) Număr de locuitori ce beneficiază de infrastructură nouă



0

16

0 0

80 km 64 km

0

32.000

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului pag. 2 din 6



1) Obținere Certificat de urbanism și avize solicitate prin Certificatul de urbanism 2) Elaborarea documentației tehnico-economică (Studiu de fezabilitate/DALI) 3) Emiterea Hotărârea Consiliului Local//Hotărârile Consiliilor Locale pentru implementarea proiectului (unde este cazul) 4) Elaborarea și depunerea cererii de finanțare și a anexelor aferente în vederea obținerii finanțării. 7. Sustenabilitatea proiectului Sustenabilitatea noilor rețele de apă și/sau canalizare va fi asigurată din taxele pe care populația, instituțiile și firmele beneficiare le vor plăti pentru noile servicii de care urmează să beneficieze. Efect multiplicator: Atragerea investitorilor care determină creșterea economică; Creșterea calității locuirii pentru locuitorii din zonele rurale. 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Ex. lucrări, achiziţii de echipamente, resurse umane şi management, etc. Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei sub-măsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși: • 1.000.000 Euro/comună, pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri, apă sau apă uzată); • 2.500.000 Euro/comună, pentru investiții care vizează înființarea infrastructurii de apă și apă uzată și 1.500.000 Euro pentru extinderea acestei infrastructuri; • 4.000.000 Euro, pentru proiectele colective (ADI din care fac parte exclusiv comune, proiecte care vizează mai multe comune) fără a depăși valoarea maximă / comună / tip de sprijin. • •

Se preconizează realizarea de minim 16 proiecte la nivel județean, care acoperă atât canalizare cât și proiecte de apă. Numărul mediu de km în cazul unui proiect este: 8 km la canalizare, și 10 km la investiții în rețele de apă. Bugetul estimat al proiectului se bazează pe costuri similare ale proiectelor realizate sau în curs de realizare în județul Harghita.

pag. 3 din 6



Buget Estimativ – proiect de canalizare – extindere (8 km) Nr.crt -1 1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 4 4.1 4.2 5 5.1 5.1.1 5.1.2 5.2 6 6.1 7 7.1 7.2 8 8.1

Cheltuieli Cheltuieli neeligibile eligibile -2 -3 -4 Cap.1 - Cheltuieli pentru achiziţ ia ş i amenajarea terenului Achiziţia terenului 0,00 0,00 Amenajarea terenului 0,00 0,00 Amenajări pentru protecţia mediului 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 1 0,00 0,00 Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilită ţ ilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor 0,00 00,00 necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 0,00 00,00 Cap.3 - Cheltuieli pentru proiectare ş i asistenţ ă tehnică Studii de teren 0,00 8,00 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0,00 0,00 Proiectare şi inginerie 0,00 26,00 Consultanţă 0,00 28,00 Asistenţătehnică 0,00 10,00 TOTAL CAPITOL 3 0,00 72,00 Cap.4 - Cheltuieli pentru investiţ ia de bază Construcţii şi instalaţii 0,00 760,00 Utilaje și ecipamente tehnologice cu montaj 0,00 150,00 TOTAL CAPITOL 4 0,00 910,00 Cap.5 - Cheltuieli privind organizarea de ş antier Organizarea de şantier 0,00 5,00 Construcţii şi instalaţii aferente organizării 0,00 0,00 de şantier Cheltuieli conexe organizării de şantier 0,00 0,00 Cote legale 0,00 8,19 TOTAL CAPITOL 5 0,00 13,190 Cap.6 - Cheltuieli diverse ş i neprevă zute Diverse şi neprevăzute 0,00 5,00 TOTAL CAPITOL 6 0,00 5,00 Cap.7 - Cheltuieli pentru audit, informare ş i publicitate Audit 0,00 0,00 Informare şi publicitate 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 7 0,00 0,00 Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibile Alte cheltuieli neeligibile 0.00 0,00 TOTAL CAPITOL 8 0,00 0,00 TOTAL GENERAL 1.000,19 Denumirea capitolelor ş i subcapitolelor

TVA (5)=(3)+(4)

TOTAL CU TVA (EUR) -6

0,00 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00

00,00

00,00

00,00

00,00

1,60 00,00 5,20 5,60 2,00 14,40

9,60 0,00 31,20 33,60 12,00 86,40

152,00 30,00 182,00

912,00 180,00 1.092,00

1,00

6,00

0,00

0,00

0,00 0,00 1,00

0,00 8,190 14,190

1,00 1,00

6,00 6,00

0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00

0.00 0,00 198,40

0.00 0,00 1.198,59

pag. 4 din 6



Buget estimativ – proiect de apă – extindere/investiție nouă (10 km) Nr.crt -1 1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 4 4.1 4.2 5 5.1 5.1.1 5.1.2 5.2 6 6.1 7 7.1 7.2 8 8.1

Denumirea capitolelor ş i Cheltuieli Cheltuieli subcapitolelor neeligibile eligibile -2 -3 -4 Cap.1 - Cheltuieli pentru achiziţ ia ş i amenajarea terenului Achiziţia terenului 0,00 0,00 Amenajarea terenului 0,00 0,00 Amenajări pentru protecţia mediului 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 1 0,00 0,00 Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilită ţ ilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor 0,00 00,00 necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 0,00 00,00 Cap.3 - Cheltuieli pentru proiectare ş i asistenţ ă tehnică Studii de teren 0,00 8,00 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0,00 0,00 Proiectare şi inginerie 0,00 27,00 Consultanţă 0,00 27,00 Asistenţătehnică 0,00 8,00 TOTAL CAPITOL 3 0,00 70,00 Cap.4 - Cheltuieli pentru investiţ ia de bază Construcţii şi instalaţii 0,00 792,00 Utilaje și ecipamente tehnologice cu 0,00 120,00 montaj TOTAL CAPITOL 4 0,00 912,00 Cap.5 - Cheltuieli privind organizarea de ş antier Organizarea de şantier 0,00 5,00 Construcţii şi instalaţii aferente organizării 0,00 0,00 de şantier Cheltuieli conexe organizării de şantier 0,00 0,00 Cote legale 0,00 8,19 TOTAL CAPITOL 5 0,00 13,190 Cap.6 - Cheltuieli diverse ş i neprevă zute Diverse şi neprevăzute 0,00 5,00 TOTAL CAPITOL 6 0,00 5,00 Cap.7 - Cheltuieli pentru audit, informare ş i publicitate Audit 0,00 0,00 Informare şi publicitate 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 7 0,00 0,00 Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibile Alte cheltuieli neeligibile 0.00 0,00 TOTAL CAPITOL 8 0,00 0,00 TOTAL GENERAL 1.000,19

TOTAL (EUR)

TVA

(5)=(3)+(4)

-6

0,00 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00

00,00

00,00

00,00

00,00

1,60 00,00 5,40 5,40 1,60 14,00

9,60 0,00 32,40 32,40 9,60 84,00

158,40

950,40

24,00

144,00

182,40

1.094,40

1,00

6,00

0,00

0,00

0,00 0,00 1,00

0,00 8,190 14,190

1,00 1,00

6,00 6,00

0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00

0.00 0,00 198,40

0.00 0,00 1.198,59

pag. 5 din 6



9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, Submăsura 7.2: Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică. Apelul de depuneri proiecte a fost lansat în 25 mai 2016 iar termenul limită de depunere este 31.10.2016. Sursele de finanțare sunt calculate în cazul minim 16 subproiecte în cadrul PNDR M 7.2. Nr. Crt. I. I.a I.b I.c II. II.a II.b II.c II.d III.

Surse de finantare Valoarea totala a proiectului, din care: Valoarea neeligibila a proiectului Valoarea eligibila a proiectului TVA Contributia proprie in proiect, din care: Contributia solicitantului la cheltuielile eligibile Contributia solicitantului la cheltuielile neeligibile Autofinantarea proiectului TVA Asistenta financiara nerambursabila solicitata

Valoare (EUR) 16.000.000,00 3040,00 16.000.000,00 3.174.400,00 0,00 0,00 3.040,00 0,00 0,00 16.000.000,00

pag. 6 din 6



Fișa de proiect nr. 10 / DS5. P5.1 1. Titlul proiectului Dezvoltarea infrastructurii din staţiunile de interes local din județul Harghita 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Staţiunile de interes local din județul Harghita – Băile Homorod, Harghita – Băi, Izvorul Mureșului, Lacu Roșu, Praid (stașiuni turistice conform HG 852 / 2008). 3. Beneficiarul programului UAT de care aparțin stațiunile de interes local, Consiliul Județean Harghita 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului UAT Vlăhița, UAT Căpâlnița, UAT Voșlobeni, UAT Gheorgheni, UAT Praid, Consiliul Județean Harghita 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului În Planul de Dezvoltare Regională Centru s-a identificat următorul obiectiv regional: - Dezvoltarea sectorului turistic și a sectoarelor economice conexe prin valorificarea potențialului natural și antropic al Regiunii Centru și susținerea activităților culturale și recreative. Se impun deci intervenții pentru a reabilita și moderniza infrastructura din stațiunile balneare și în direcția diversificării ofertei turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa. În spiritul acestui obiectiv, prezentul proiect propune lucrări de modernizare și extindere a infrastructurii publice a stațiunilor Băile Homorod, Harghita – Băi, Izvorul Mureșului, Lacu Roșu, Praid din județul Harghita. b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea infrastructurii de bază a stațiunilor Băile Homorod, Harghita – Băi, Izvorul Mureșului, Lacu Roșu, Praid din județul Harghita.

pag. 1 din 5



Dacă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redusă atât la nivel național cât și la nivel regional (cca 2-3%), pe termen mediu aceasta se poate dubla. Pentru a se obține această creștere, este nevoie de îmbunătățirea atractivității stațiunilor balneoclimaterice, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Reabilitarea și extinderea infrastructurii turistice în Băile Homorod (modernizarea străzilor, realizarea alee pietonale, crearea unui punct de informare turistică). OS2. Reabilitarea și extinderea infrastructurii în Izvorul Mureșului (modernizarea străzilor, realizarea alee pietonale) OS3. Reabilitarea și extinderea infrastructurii turistice în Lacu Roșu (asigurarea locurilor de parcare, realizarea alee pietonale). OS4. Reabilitarea și extinderea infrastructurii turistice în Praid (dezvoltarea centrului wellness, realizarea interconectivității serviciilor turistice). d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Domeniul strategic de dezvoltare 5. Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative Prioritatea specifică 5.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și agrement în scopul îmbunătățirii și diversificării serviciilor turistice oferite Măsura 5.2.2. Dezvoltarea structurilor de primire turistică și de agrement e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) Prezentul proiect se încadrează în Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020, prioritatea 4: Valorificarea potențialului turistic, Programul turism cu infrastructură dezvoltată f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiarii direcți ai proiectului vor fi turiștii care vizitează stațiunea. pag. 2 din 5



În categoria beneficiarilor indirecți se încadrează: • • •

locuitorii județului turiștii care tranzitează județul operatorii economici din zonă


Rezultat imediat (output) Piste noi de bicicletă Locuri noi de odihnă Noi parcuri pentru copii Amenajarea proectia mediului Rezultat pe termen lung (result) Număr de turiști ce beneficiază de condiții infrastructurale îmbunătățite Creșterea numărului de turiști



0 0 0 0

50 km 4 2 12.000 mp

0

45.000

0

15%

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1) Elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție; 2) Elaborarea cererilor de finanțare 3) Emiterea Hotărârii de Consiliu Local/Consiliu Județean pentru aprobarea proiectului și a cofinanțării Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect, obţinere avize şi acorduri); 4) Obținere avize și acorduri necesare implementării proiectului 5) Elaborarea și depunerea cererii de finanțare în vederea obținerii finanțării; 7. Sustenabilitatea proiectului Dezvoltarea infrastructurii din staţiunile turistice va atrage mai mulți turiști, crescând astfel atât numărul locurilor de muncă în serviciile turistice, cât și veniturile din acest sector economic. Astfel se vor atrage noi investiții în localitate, asigurând sustenabilitatea proiectului. Efect multiplicator: Atragerea investitorilor în domeniul turismului care determină creșterea economică; Creșterea numărului de turiști, care atrage creșterea veniturilor în turism 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate • •

pag. 3 din 5



Ex. lucrări, achiziţii de echipamente, resurse umane şi management, etc. Valoarea proiectului trebuie să se încadreze între 500.000 și 5.000.000 euro, calculat la cursul de 4,43 lei/euro. Nr.crt




TVA

TOTALCU TVA

-1

-2

-3

-4

-5

-6

1


1.1


0,00

0,00

0,00

0,00

1.2


0,00

50,00

10,00

60,00

1.3


0,00

150,00

30,00

180,00

TOTAL CAPITOL 1

0,00

200,00

40,00

240,00

2 2.1

3


0,00

25,00

5,00

30,00

TOTAL CAPITOL 2

0,00

25,00

5,00

30,00


3.1

Studii de teren

0,00

10,00

2,00

12,00

3.2


0,00

2,00

0,40

2,40

3.3


0,00

150,00

30,00

180,00

3.4

Consultanţă

0,00

150,00

30,00

180,00

3.5

Asistenţătehnică

0,00

35,00

7,00

42,00

TOTAL CAPITOL 3

0,00

347,00

69,40

416,400

4


4.1


0,00

5.025,00

1.005,00

6.030,00

4.2


0,00

160,00

32,00

192,00

TOTAL CAPITOL 4

0,00

5.185,00

1.037,00

6.222,00

5


0,00

15,00

3,00

18,00

5.1.1


0,00

15,00

3,00

18,00

5.1.2


0,00

0,00

0,00

0,00

Cote legale

0,00

31,11

0,00

31,11

TOTAL CAPITOL 5

0,00

46,11

3,00

49,11

5.1

5.2 6 6.1


0,00

67,00

13,40

80,400

TOTAL CAPITOL 6

0,00

67,00

13,40

80,400

pag. 4 din 5



7


7.1

Audit

0,00

10,00

2,00

12,00

7.2


0,00

2,50

0,50

3,00

TOTAL CAPITOL 7

0,00

12,50

2,50

15,00


0.00

0,00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 8

0,00

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

-

5.882,61

1.170,30

7.052,91

8 8.1


9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, Prioritatea 7.1: Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice – Termenul limită de depunere pentru anul 2016 încă nu a fost publicat.

pag. 5 din 5



Fișa de proiect nr. 5.1 1. Titlul proiectului Dezvoltarea infrastructurii din staţiunea balneoclimaterice de interes național: Băile Tuşnad și stațiunea Borsec 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Teritoriul Orașului Băile Tușnad, respectiv al Orașului Borsec 3. Beneficiarul programului Orașul Băile Tușnad, Orașul Borsec, Consiliul Județean Harghita 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului Orașul Băile Tușnad, Consiliul Județean Harghita, Orasul Borsec 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului În Planul de Dezvoltare Regională Centru s-a identificat următorul obiectiv regional: - Dezvoltarea sectorului turistic și a sectoarelor economice conexe prin valorificarea potențialului natural și antropic al Regiunii Centru și susținerea activităților culturale și recreative. Se impun deci intervenții pentru a reabilita și moderniza infrastructura din stațiunile balneare și în direcția diversificării ofertei turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa. În spiritul acestui obiectiv, prezentul proiect propune lucrări de modernizare și extindere a infrastructurii publice a stațiunilor balneoclimaterice din județul Harghita. Aceste stațiuni reprezintă unele dintre cele mai importante HUB-uri turistice din județul Harghita, care constă în mai multe elemente: localizare, evenimente desfășurate anual, investiții masive în zonă, resurse naturale specifice – în spriritul acestor elemente dezvoltarea infrastructurii de bază turistice în stațiunea Băile Tușnad și Borsec reprezintă un element important pentru dezvoltarea județului.

pag. 1 din 5



b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea infrastructurii de bază a stațiunilor balneoclimaterice, Băile Tușnad și Borsec din județul Harghita. Dacă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redusă atât la nivel național cât și la nivel regional (cca 2-3%), pe termen mediu aceasta se poate dubla. Pentru a se obține această creștere, este nevoie de îmbunătățirea atractivității stațiunilor balneoclimaterice, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Reabilitarea și extinderea infrastructurii de bază (rețea de apă, canalizare și rețea de drumuri publice locale in intravilanul stațiunilor) în Borsec și în Băile Tușnad, cu includerea amenajării trotuarelor, a locurilor de parcare, iluminatul public OS 2. Construirea unor piste de bicicletă care leagă Băile Tușnad de localitățile învecinate, special spre direcția destinației turistice Lacul Sf. Ana OS3. Amenajarea unor locuri de odihnă de-a lungul pistelor de bicicletă. OS4. Construirea unor parcuri de joacă pentru copii OS5. Amenajarea traseelor montane în zonă d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Domeniul strategic de dezvoltare 5. Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative Prioritatea specifică 5.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și agrement în scopul îmbunătățirii și diversificării serviciilor turistice oferite Măsura 5.2.2. Dezvoltarea structurilor de primire turistică și de agrement e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) Prezentul proiect se încadrează în Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020, prioritatea 4: Valorificarea potențialului turistic, Programul turism cu infrastructură dezvoltată pag. 2 din 5



f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiarii direcți ai proiectului vor fi turiștii care vizitează stațiunea. În categoria beneficiarilor indirecți se încadrează: • • •

locuitorii orașelor vizate de proiect operatorii economici din zonă turiștii care vizitează stațiunile turistice și zonele limitrofe




Piste noi de bicicletă

0

50 km

Locuri noi de odihnă

0

4

Noi parcuri pentru copii

0

2

Amenajarea protectia mediului

0

12.000 mp

Amenajarea traseelor turistice

0

20 km

Număr de turiști ce beneficiază de condiții infrastructurale îmbunătățite

0

45.000

Creșterea numărului de turiști

0

15%

Rezultat imediat (output)

Rezultat pe termen lung (result)

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1) Elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție; 2) Elaborarea cererilor de finanțare 3) Emiterea Hotărârii de Consiliu Local/Consiliu Județean pentru aprobarea proiectului și a cofinanțării Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare măsurători, elaborare proiect, obţinere avize şi acorduri); 4) Obținere avize și acorduri necesare implementării proiectului

pag. 3 din 5



5)

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare în vederea obținerii finanțării;

7. Sustenabilitatea proiectului Dezvoltarea infrastructurii din staţiunile turistice va atrage mai mulți turiști, crescând astfel atât numărul locurilor de muncă în serviciile turistice, cât și veniturile din acest sector economic. Astfel se vor atrage noi investiții în localitate, asigurând sustenabilitatea proiectului. Efect multiplicator: Atragerea investitorilor în domeniul turismului care determină creșterea economică; Creșterea numărului de turiști, care atrage creșterea veniturilor în turism Atragerea a mai multor evenimente sportive, evenimente de tineret (gest universități de vară, tabere, festivaluri etc.) • Crearea unui HUB pentru ”sporturi în natură”: drumeție, ski de fond / ski de tură, biciclete / MTB, thriatlon, nordic walking 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Ex. lucrări, achiziţii de echipamente, resurse umane şi management, etc. Valoarea proiectului trebuie să se încadreze între 500.000 și 5.000.000 euro, calculat la cursul de 4,43 lei/euro. • • •

Nr.crt




TVA

TOTALCU TVA

-1

-2

-3

-4

-5

-6

1


1.1


0,00

0,00

0,00

0,00

1.2


0,00

50,00

10,00

60,00

1.3


0,00

150,00

30,00

180,00

TOTAL CAPITOL 1

0,00

200,00

40,00

240,00

2 2.1

3


0,00

25,00

5,00

30,00

TOTAL CAPITOL 2

0,00

25,00

5,00

30,00


3.1

Studii de teren

0,00

10,00

2,00

12,00

3.2


0,00

2,00

0,40

2,40

3.3


0,00

150,00

30,00

180,00

pag. 4 din 5



3.4

Consultanţă

0,00

150,00

30,00

180,00

3.5

Asistenţătehnică

0,00

35,00

7,00

42,00

TOTAL CAPITOL 3

0,00

347,00

69,40

416,400

4


4.1


0,00

5.025,00

1.005,00

6.030,00

4.2


0,00

160,00

32,00

192,00

TOTAL CAPITOL 4

0,00

5.185,00

1.037,00

6.222,00

5


0,00

15,00

3,00

18,00

5.1.1


0,00

15,00

3,00

18,00

5.1.2


0,00

0,00

0,00

0,00

Cote legale

0,00

31,11

0,00

31,11

TOTAL CAPITOL 5

0,00

46,11

3,00

49,11

5.1

5.2 6 6.1 7


0,00

67,00

13,40

80,400

TOTAL CAPITOL 6

0,00

67,00

13,40

80,400


7.1

Audit

0,00

10,00

2,00

12,00

7.2


0,00

2,50

0,50

3,00

TOTAL CAPITOL 7

0,00

12,50

2,50

15,00


0.00

0,00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 8

0,00

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

-

5.882,61

1.170,30

7.052,91

8 8.1


9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. Pentru acest proiect se poate cere finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, Prioritatea 7.1: Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice pag. 5 din 5



Fișa de proiect nr. 11 / DS6. P6.1 1. Titlul proiectului Îmbunătățirea capacității de furnizare a serviciilor publice printr-un portal unic dedicat cetățenilor din județul Harghita 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Miercurea Ciuc, județul Harghita 3. Beneficiarul programului Consiliul Județean Harghita 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului • Organizațiile din care face parte CJ Harghita: o Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita o A.D.I. Harghita o A.D.I. „S.I.M.D. Harghita" o A.D.I. de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita o A.D.I. Munţii Harghita o A.D.I. „CIOMAD- BALVANYOS" o A.D.I. Călimani – Giurgeu • Instituțiile subordonate care furnizează servicii publice: o Serviciul Public Salvamont Harghita o Centrul Cultural Judeţean Harghita o Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita o Editura Harghita o Spitalul de Psihiatrie Tulgheş o Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc o Camera Agricolă o Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Harghita o Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita o Editura Hargita Nepe o Şcoala Populară de Artă din judeţul Harghita o Biblioteca Judeţeană "Kăjoni Jânos" o Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea

pag. 1 din 5



5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului Administrația publică joacă un rol esențial în procesul de dezvoltare durabilă la nivel regional și local și îndeplinește acest rol atât prin implicarea activă și susținerea acestui proces, cât și prin oferirea locuitorilor și potențialilor beneficiari (firme, investitori, etc.) a unei game largi de servicii. În acest context, este esențial accentul pus pe diversificarea, dezvoltarea și creșterea calității serviciilor publice, corelat cu creșterea accesibilității acestor servicii pentru locuitori. Consiliul Județean a făcut numeroase demersuri în acest sens, prin furnizarea unei game largi de informații publicului interesat și prin optimizarea furnizării de servicii on-line. Aceste demersuri pot fi actualizate și concentrate într-un singur portal web care să sintetizeze toate informațiile și serviciile on-line disponibile, printr-o (re)proiectare care să țină cont de nevoile de informare ale locuitorilor, un sistem integrat de informații prin care toate informațiile prezentate să fie grupate în categorii logice și publicate în formate cât mai accesibile. Astfel, vor fi armonizate paginile web ale Consiliului Județean, ale instituțiilor subordonate, și a site-urilor elaborate în cadrul proiectelor, se va continua cu încărcarea informațiilor publice și de interes general într-un singur portal dedicat. Ulterior, se va promova portalul nou creat în mediul on-line pentru o mai bună vizibilitate și accesibilitate. În tabelel de mai jos sunt prezentate site-le existente aparținând Consiuliului Județean Harghita, respectiv pentru instituțiile subordonate. Nr. crt. 1.

Instituție CONSIULIUL JUDEȚEAN HARGHITA

Site www.judetulharghita.ro http://investinhargita.ro

Instituții subordonate Consiuliului Județean Harghita Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi 1. http://www.hagyomany.ro/ Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita 2. Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea http://www.lazar-kastely.ro 3. Centrul Cultural Județean Harghita http://www.ccenter.ro/main.php Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă 4. http://cjrae.eduhr.ro Educaţională Harghita Direcția Generală de Asistență Socială și 5. http://www.dgaspchr.ro/ Protecția Copilului Harghita Direcția Județeană de Evidență a 6. http://www.djephr.ro/ persoanelor 7. Editura Harghita http://www.hargitakiado.ro/ 8. Editura „Harghita Népe” http://hargitanepe.eu/ 9. Liceul Tehnologic Special ”SZENT ANNA” http://iskolaanna.wixsite.com/szentannaiskola 10. Şcoala Specială Ocland http://www.oklandspecialis.ro/index.php/ro/ Școala Populară de Artă a județului 11. http://www.nepiskola.ro/?nyelv=ro Harghita 12. Biblioteca Județeană „Kájoni János http://biblioteca.judetulharghita.ro/ro/ Serviciul Public de Pază al Obiectivelor de 13. http://www.spp-cjh.ro/ Interes Judeţean Harghita 14. Spitalul de Psihiatrie Tulgheș http://www.psihiatrietulghes.ro/index.php?lang=ro pag. 2 din 5



Nr. crt. 15. 16. 17. 18.

Instituție Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc Serviciul Public Salvamont al Consiliului Judeţean Harghita Camera Agricolă a Județului Harghita Şcoala Gimnazială Specială Bilbor

Site http://www.spitalmciuc.ro/index.php/ro http://www.salvamontharghita.ro/html/ro - -

b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Realizarea unui portal unic dedicat cetățenilor din județul Harghita pentru îmbunătățirea capacității de furnizare a serviciilor publice, asigurarea transparenței informațiilor și înlesnirea accesului la informații, atât a anagajaților Consiliului Județean cât și a cetățenilor c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) OS1. Analiza serviciilor oferite în prezent de tip on-line și identificarea de propuneri pentru optimizarea acestora OS2. Realizarea unui portal web cu servicii on-line și promovarea acestuia în mediul on-lined. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Strategia Regiunii Centru: (http://regio-adrcentru.ro/programare- 2014-2020/) •

•

Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale ”Una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru orizontul anului 2020 este creșterea favorabilă incluziunii, alături de creșterea inteligentă și durabilă. Astfel, se va pune un accent crescut pe dezvoltarea resurselor umane, educația și dezvoltarea competențele acestora, învățarea pe tot parcursul vieții, promovarea incluziunii sociale, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, reducerea sărăciei, dar și consolidarea capacității administrative (…). Un rol esențial în procesul de dezvoltare durabilă la nivel regional și local îl are administrația publică locală, atât prin implicarea și susținerea acestui proces, cât și prin oferirea locuitorilor și potențialilor beneficiari (firme, investitori, etc.) a unei game largi de servicii. Diversificarea, dezvoltarea și creșterea calității serviciilor administrațiilor publice locale, dar și a accesibilității acestora este o condiție esențială în creșterea nivelului de trai a locuitorilor, dar și în implicarea comunității în activitatea de administrare și dezvoltare durabilă la nivel local și regional ”. Prioritatea 6.1. Îmbunătățirea accesului la formare profesională și educație pe tot parcursul vieții în domeniile: educație, cercetare, social, sănătate, administrație publică, economie și antreprenoriat o Măsura 6.1.3. Diversificarea și creșterea calității serviciilor oferite prin administrația publica și consolidarea bunei guvernanțe

pag. 3 din 5



•

Prioritatea 6.3 Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creșterii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate o Măsura 6.4.1. Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la servicii suport

e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012-2020 face o enumerare a elementelor mediului antreprenorial care au o relevanţă locală și pot fi dezvoltate prin intervenţia autorităţilor publice locale, menționând faptul că este necesară simplificarea procedurilor de înregistrare a firmelor la nivel local prin sistemul cu ghişee unice şi modalităţi de plată on-line. f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiar direct: Consiliul Județean Harghita Grup țintă: populația județului Harghita, 333.921 persoane1 g. Rezultate anticipate •

1 portal web dedicat cetățenilor din județul Harghita

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1. Emiterea Hotărârii de aprobare a proiectului prioritizat 2. Implementare proiectului, care presupune: i. Organizarea echipei de implementare a proiectului ii. Organizarea procedurilor de achiziţie publică a bunurilor şi serviciilor aferente proiectului şi atribuirea contractelor de furnizare iii. Identificarea tuturor paginilor web care furnizează informații și servicii cu caracter public, pentru cetățeni iv. Realizarea unei analize privind serviciile oferite în prezent care pot fi optimizate (activitatea poate include realizarea unui sondaj de opinie în rândul cetățenilor care să vizeze și gradul de apreciere asupra serviciilor publice oferite în prezent) v. Realizarea unei analize de sistem pentru proiectarea portalului cu organizarea informațiilor pe domenii de interes pentru cetățeni vi. Realizarea portalului, inclusiv cu trimiteri la paginile existente vii. Publicitatea și promovarea proiectului și a portalului 1


pag. 4 din 5



7. Sustenabilitatea proiectului Costurile operaționale (personal, utilități, mentenanță) vor fi suportate de catre Consiliul Județean Harghita. Efect multiplicativ: Creșterea calității serviciilor administrației publice Creșterea accesibilității serviciilor publice Creșterea nivelului de trai al locuitorilor și implicarea acestora în activitatea de administrare și dezvoltare durabilă. 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Cca. 200.000 euro 9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. • • •

Surse proprii. Surse de finanțarea nerambursabilă atrase prin proiecte derulate în parteneriat – ex POCA POCA - Axa prioritară 2 - Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente Obiectivele specifice ale axei prioritare 2 vor sprijini susținerea unui management performant la nivelul autorităților și instituțiilor publice locale, creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul autorităților și instituțiilor publice, precum și îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor furnizate de sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul acestuia. Obiectivul Specific 2.2 - Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice Tip proiect: • Măsuri de creștere a transparenței în administrația publica • Mecanisme administrative (audit, control, control managerial intern) • Capacitatea administrativă de a preveni și a reduce corupția • Educație anticorupție

pag. 5 din 5



Fișa de proiect nr. 12 / DS6. P6.4 1. Titlul proiectului Program de sprijinire a tinerilor șomeri din Harghita pentru integrarea pe piața muncii 2. Locaţia de desfăşurare a proiectului, inclusiv adresele de implementare Miercurea Ciuc, județul Harghita 3. Beneficiarul programului Consiliul Județean Harghita 4. Autorităţile publice locale, organizaţiile etc. care trebuie să fie incluse în realizarea proiectului • Municipiul Miercurea Ciuc • Alte UAT-uri care pot fi atrase în proiect • Inspectoratul județean Harghita • Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita 5. Descrierea succintă a proiectului a. Justificarea proiectului În ultimii 23 de ani, structura și ponderea grupelor de vârstă s-au modificat dramatic, tendințele de îmbătrânire ale populației, se concretizează prin scăderea continuă a numărului copiilor și adulților tineri, în anul 2015, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-14 de ani a înregistrat o scădere de 36,47% față de anul 1992 (ajungând la 22,21% din populație); cumulat cu creșterea numărului persoanelor de peste 60 de ani, cu 27,66% (grupa de vârstă de peste 60 ani ajungând în anul 2015 la 21,26% din populație). Numărul populației ocupate în 2014, în județul Harghita, era de 92,6 mii persoane. În anul 2015, rata medie a șomajului era de 3,16% în județul Harghita, mai mare decât media națională, (2,80%). Pe tot parcursul perioadei analizate, evoluția ratei de ocupare ne arată valori mai mari în județul Harghita, comparativ cu regiunea Centru, respectiv România. Rata șomajului în rândul tinerilor este de obicei de peste două ori mai mare decât în cazul șomerilor adulți, iar în cazul României rata șomajului în rândul tinerilor este de peste 3 ori mai mare decât rata totală a șomajului.

pag. 1 din 6



Un număr tot mai mare de tineri nu caută în mod activ un loc de muncă, ceea ce îi poate lăsa fără sprijin structural în ceea ce priveşte reintegrarea pe piaţa muncii. Cercetările arată că rata şomajului în rândul tinerilor poate determina sechele permanente, cum ar fi o creştere a riscului de a fi şomer în viitor, niveluri reduse ale veniturilor din viitor, pierdere de capital uman, transmiterea sărăciei de la o generaţie la alta sau o mai mică motivaţie. În plus, interesul pentru formarea profesională și continuarea studiilor va genera în continuare migrarea tinerilor spre alte centre universitare în lipsa dezvoltării infrastructurii educaționale la nivel județean, continuând procesul de scădere demografică a acestei categorii de populație. Nivelul educaţional al tinerilor constituie unul dintre factorii importanţi ce influenţează accesul pe piaţa muncii, astfel că cele mai scăzute rate de ocupare se înregistrează în cazul tinerilor cu un nivel redus de educaţie. Numărul tinerilor care părăsesc de timpuriu şcoala este crescut, ceea ce conduce implicit la creşterea riscului de a deveni şomeri sau persoane inactive. Neconcordanţa dintre calificările şi competenţele tinerilor şi cele solicitate de angajatori determină creşterea şomajului în rândul tinerilor: • • •

Majoritatea tinerilor consideră că doar într-o măsură foarte mică cunoştinţele dobândite în cadrul unei instituţii de învăţământ răspund nevoilor pieţei muncii O mare parte a tinerilor de asemenea consideră că activităţile practice sunt prea puţine O mare parte a angajatorilor consideră că tinerii sunt pregătiţi teoretic, dar nu şi practic.

Pe de altă parte însă, la nivelul județului există o serie de oportunități de dezvoltare care justifică aplicarea unor măsuri de încurajare a tinerilor spre anumite specializări care sunt necesare la nivelul județului, respectiv: • • • •

Încurajarea tinerilor să urmeze liceul pedagogic sau o școală echivalentă, în vederea ocupării posturilor de educator; Încurajarea tinerilor în a urma facultatea de medicină; Încurajarea tinerilor în a urma specializări în kinetoterapie, pentru asigurarea serviciilor corespunzătoare în bazele de turism de recuperare; Încurajarea tinerilor în a urma cursuri de asistent medical generalist / farmacie / paramedici.

b. Obiectivul principal al proiectului (maximum 500 de caractere fără spaţiu) Creșterea gradului de ocupare pe piața muncii a tinerilor, respectiv sprijinirea tinerilor care nu au un loc de muncă şi stimularea inserţiei cât mai rapidă a acestora pe piaţa muncii prin cresterea competențelor tinerilor, aprecierea valorilor, încurajarea învățării active. c. Obiectivele specifice ale proiectului (maximum 300 de caractere fără spaţiu/obiectiv specific) pag. 2 din 6



Astfel, se propune implementarea unui program integrat care să vizeze integrarea programelor derulate de Consiliul Județean Harghita pentru finanțarea activităților de tineret, sprijinirea activităților destinate familiilor, acordarea burselor pentru studenți și orientarea către: OS1. Sprijin pentru creșterea competențelor tinerilor: i.

Creșterea competențelor tinerilor, prin: a. Sprijinirea organizării de cursuri de pregătire profesională în domenii care au căutare pe piața forței de muncă sau care conduc la dobândirea unor competențe care să garanteze posibilitatea obținerii de venituri (30 de cursuri): i. Continuarea organizării cursului de sculptură a porților secuiești, inițiat de CJ Harghita împreună cu Școala Populară de Artă (10 cursuri) ii. Continuarea programului ”Mai mult decât tâmplar” pentru obținerea de competențe necesare în realizarea de clădiri tradiționale, care păstrează specificul secuiesc. iii. Îmbunătățirea parteneriatelor pentru dezvoltarea de competențe necesare pieței muncii; iv. Consolidarea capacităţii de anticipare şi răspuns la necesităţile identificate pe piaţa muncii în materie de competenţe v. Educația financiară a tinerilor, predarea controlului asupra finanțelor personale, dezvoltarea competențelor antreprenoriale b. Aprecierea valorilor de la nivelul județului Harghita, prin: i. Continuarea organizării taberelor tematice pentru tinerii talentați c. Încurajarea învățării active: i. Promovarea voluntariatului în scopul dobândirii de experienţă în muncă a tinerilor; (100 tineri) ii. Ucenicia la locul de muncă; (150 tineri) iii. Diseminarea conceptului de “întreprindere simulată” ca instrument inovativ de pregătire a studenților pentru acumularea competențelor practice; (100 tineri) iv. Sprijinirea încadrării elevilor și studenților pe perioada vacanțelor; (100 tineri) v. Susținerea activităților ”Școală după școală”. (150 tineri)

OS2. Sprijinirea acțiunilor care conduc la obținerea unui loc de muncă pentru tineri i.

Sprijinirea acțiunilor care conduc la obținerea unui loc de muncă pentru tineri, respectiv:

pag. 3 din 6



a. Organizarea de burse de locuri de muncă (5 evenimente, ajutând aproximativ pentru 2050 de tineri in căutarea unui loc de muncă/eveniment); b. Prevenirea marginalizarii sociale a tinerilor (peste 400 de persoane marginalizate); c. Sprijinirea activităților de orientare școlară, profesională (10 activități). d. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie din cadrul unui program de dezvoltare regională sau sectorială Strategia Regiunii Centru: (http://regio-adrcentru.ro/programare- 2014-2020/) Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale Prioritatea 6.3 Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creșterii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate • Măsura 6.4.2. Sprijinirea accesului tinerilor pe piața muncii Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 – 2020 are ca obiectiv general atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forţei de muncă susţinut de competitivitate economică, coeziune socială şi dezvoltare durabilă, vizat printr-o serie de obiective specifice și direcții de acțiune: • O1. Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea vieţii active a persoanelor în vârstă • •

e. Axa prioritară şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectului din strategiile sectoriale în vigoare ale judeţului Harghita Sursa: (http://analiza.iudetulharghita.ro/strategii-iudetene/) • •

Strategia de tineret a judeţului Harghita 2015-2020 Strategia Județeană de Asistență Socială a Județului Harghita 2014-2018

f. Grupul ţintă şi beneficiarii Beneficiar direct: Consiliul Județean Harghita Beneficiari indirecți: Cei 90.4231 tineri cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani ai județului Harghita care vor beneficia, în funcție de necesități, de programe de sprijin în vederea integrarii pe piața muncii g. Rezultate anticipate • •

Min. 5 evenimente organizate la nivelul județului de tipul bursei locurilor de muncă Min. 25 parteneriate create la nivelul județului pentru dezvoltarea de competențe necesare pieței muncii

1

Sursa: INSSE (situația la 2014)

pag. 4 din 6



•

Majorarea persoanelor active în rândul tinerilor din județul Harghita (crestere de 10%)

6. Descrierea activităţilor ce trebuie întreprinse pentru pregătirea proiectului 1. Emiterea Hotărârii Consiliului de Dezvoltare Regională de aprobare a proiectului prioritizat 2. Implementare proiectului, care presupune: i. Inceperea/demararea proiectului – organizarea echipei/responsabilului de implementare a proiectului ii. Organizarea procedurilor de achiziţie publică a bunurilor şi serviciilor aferente proiectului şi atribuirea contractelor de furnizare iii. Dotarea cu echipamente, birotică și alte elemente de inventar iv. Publicitatea și promovarea proiectului 7. Sustenabilitatea proiectului Costurile operaționale (personal, utilități, mentenanță) vor fi suportate de catre Consiliul Județean Harghita. Efect multiplicativ: Creșterea numsărului de acțiuni cu implicarea tinerilor voluntari la nivelul județului Crearea de forță de muncă pregătită și disponibilă pentru investitori Creșterea tinerilor activi pe piața de muncă (aprox. 900 de tineri) Creșterea veniturilor obținute la nivelul județului 8. Bugetul estimat al proiectului, inclusiv capitolele de cheltuieli preconizate Cca. 300.000 euro 9. Sursele de finanţare (inclusiv sursele bugetare locale, credite), termene limită pentru depunerea cererii de finanţare, nivelul contribuţiei proprii necesare, în cazul fondurilor nerambursabile. • • • •

Surse proprii. Surse de finanțarea nerambursabilă atrase prin proiecte derulate în parteneriat – ex POCU Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri Suma alocată totală - 230.693.510 Euro prin Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” Acţiunile planificate în cadrul AP 1 urmează să fie implementate în cele trei regiuni eligibile în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25%, şi anume: regiunea Centru (31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) şi regiunea Sud Muntenia (30,2%), regiuni mai puțin dezvoltateÎn concordanță cu AP 201420202, Recomandările Specifice de Ţară privind combaterea şomajului în rândul tinerilor, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020, Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri, Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014 -

pag. 5 din 6



2015, Strategia Națională pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții, obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt: • creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia) • îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16-24 ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia) Prin urmare, vor beneficia de măsurile prevăzute în cadrul acestei axe prioritare doar tinerii NEETs șomeri, înregistrați la SPO direct sau prin intermediul acțiunilor de identificare a tinerilor NEETs descrise la obiectivul specific. din cadrul AP 2. Pentru a obţine rezultatele anticipate, acțiunile vor fi finanţate din resursele „Iniţiativei Locuri de muncă pentru tineri” (ILMT) și vor contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în ILMT la nivelul UE.

pag. 6 din 6

Strategia de Dezvoltare Generală a județului Harghita pentru perioada

Recommend Documents