Iartă, Iubeşte, Zâmbeşte, Exprimă-te, Relaxează-te, Ajută un bătrân, Acceptă un compliment, Ascultă-ţi prietenii, Reia un proiect abandonat, Fii

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI BIHOR LICEUL TEORETIC SALONTA STR. REPUBLICII, NR. 90 TEL./FAX: 0259/373448 E-mail:[email protected] www.litsal.go.ro

E-mail:[email protected]

DECEMBRIE 2006

Adolescenþa Tini REVISTA ELEVILOR LICEULUI TEORETIC SALONTA

A NAGYSZALONTAI ELMÉLETI LÍCEUM DIÁKLAPJA

2006 DECEMBER

Nr.11 11. Szám

Dorim ca Naşterea Domnului Isus Hristos să vă umple inimile de lumină, să vă dea un Crăciun plin de farmec şi magie, iar Anul Nou să vă aducă multe împliniri şi bucurii alături de cei dragi! Redactor şef: Andra

Iartă, Iubeşte, Zâmbeşte, Exprimă-te, Relaxează-te, Ajută un bătrân, Acceptă un compliment, Ascultă-ţi prietenii, Reia un proiect abandonat, Fii înţelegător cu tine şi cu alţii, Uită-te la albumul cu fotografii, Pictează un tablou, ascultă tăcerea, Aminteşte-ţi totdeauna că nu eşti singur, Spune-le celor dragi cât de mult îi iubeşti, Imaginează-ţi că astăzi nu ai nici o grijă, Joacă-te cu un copil, citeşte-o carte bună, Alege-ţi o stea pe cer, fii copil încă o dată, Sună-ţi prietenii cu care n-ai vorbit de mult, Dă-ţi voie să mai şi greşeşti, lasă-i pe alţii să te ajute, Renunţă la ce nu-ţi place, îndeplineşte-ţi promisiunile, Închide ochii şi imaginează-ţi că eşti pe o plajă tropicală, Admiră o floare, cumpără-ţi ceva ce-ţi doreşti de mult, Speră că ceea ce-ţi doreşti se va împlini, ajută-i pe alţii, Iubeşte-te aşa cum eşti. Dar nu te opri la atât. Respiră profund, Fii înţelegător, Fii fericit, Iubeşte, Râde! Kegyelemteljes, áldott ünnepeket és sikerekben gazdag boldog új évet kívánunk!

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i Colectivul redacţional

CUPRINS pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

4-5 - despre şcoală 6-7 - olimpiada de astronomie 8-9 - spectacole 10 - kirándulás Belgiumba 11 - események / evenimente 12 - irodalmi próbálkozások 13 - történelmi évfordulók 14-17 - încercări literare 18 - ünnepeink 19 - hitvilág - a KRISZ-esek világa 20 - egészség 21 - belépünk az EU-ba / intrăm în UE pag. 22 - muzică pag. 23-26 - UNIVERSITATEA DE VEST

“VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

pag. 27 - idei pentru cadouri pag. 28-29 - despre prietenie pag. 30-31 - divertisment pag. 32-33 - szórakozás pag. 34-35 - halloween pag. 36 - egy tánccsoport viszontagságai pag. 37 - Klaudia meséi pag. 38-39 - pagina profesorilor pag. 40 - ce mai e nou pag. 41-44 - poveste de iubire pag. 45-46 - dedicaţii / ünnepi üzenetek

Redactor şef: Alexandra Sasca, XII C Redactor şef-adjunct: Malvin Iabloncsik, X C Adrian Gabor, XII B Balogh Beáta, XI F Secretar de redacţie: Moldován Norbert, XII F DanTiurbe, X C Takó Beáta, X E Kovács Zoltán, IX F Redactori: Daniel Toma, XII B Marieta Manolache, X C Gergely Tímea, XI F Türkösi Alexandra, IX F Tehnoredactori: Daiana Szatmari, X C Florentina Lung, X C Florin Popescu, X C Buhala Brigitta, IX E Szegedi Zoltán, IX F Coordonatori: prof. Kiss Mária prof. Zoe Nagy Editată la: TIPOGRAFIA “UNIVERSITY PRESS”, A UNIVERSITĂŢII DE VEST “VASILE GOLDIŞ” ARAD Colaboratori: prof. Ile Erzsébet, prof. Coroiu Mária prof. Mariana Nistor prof. Ramona Buz prof. Roxana Merce

I M P O R TA N T ! ! ! Biletele de tombolă se depun la redacţia

ISSN 1842-5267

revistei. Extragerea câştigătorilor va avea loc în data de 21.12. 2006, după programul de colinde.

TO M B O L Ă Numele................................................. Prenumele............................................ Clasa.........................

Cititorilor revistei le urăm Sărbători fericite! şi un An Nou îmbelşugat! Köszönjük az iskola vezetősége és mindazok segítségét, akik hozzájárultak e szám megje lenéséhez.

Revista apare cu sprijinul fundaţiei şcolii:

ASOCIAŢIA “PRO LYCEUM SALONTA” ALAPITVÁNY Az újság az iskola alapítványának támogatásával készül. 3

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i

despre şcoală

Am întrebat direcţiunea despre noutăţile în reabilitarea clădirii liceului şi despre dotările din şcoală Clădirea Liceului Teoretic Salonta, pe parcursul anilor, a ajuns la un grad avansat de deteriorare, cu toate micile restaurări de până acum. Proiectată în anul 1907, şi terminată în 1909, de către arhitectul Székely László, clădirea liceului se numără printre importantele construcţii arhitectonice ale oraşului Primăria Municipiului Salonta, Palatul “Arany János” şi mai multe clădiri din centrul Timişoarei. A venit timpul ca acest patrimoniu cultural să-şi recapete înfăţişarea impunătoare de la începutul secolului al XX-lea. În această toamnă a început restaurarea faţadei şi a acoperişului. În special faţada a dat multe bătăi de cap conducerii şcolii, întrucât, la un vânt mai puternic sau o atingere întâmplătoare, bucăţi din aceasta se dezlipeau, devenind un pericol pentru elevi, profesori, trecători. A fost nevoie de montarea unui cordon în jurul pereţilor exteriori, pentru evitarea oricăror situaţii neplăcute. Pentru reabilitarea completă a liceului s-a făcut un proiect, din care reiese o calculaţie de aproximativ 25 de miliarde ROL. Această sumă nu include cheltuielile curente. La începutul lunii octombrie s-au primit 4 miliarde (ROL) pentru începerea lucrărilor de restaurare. Din cauza toamnei târzii, a fost nevoie ca lucrările să demareze urgent. A început lucrul la faţada dinspre şosea, concomitent cu refacerea acoperişului. Banii însă sunt insuficienţi pentru a reabilita şi pereţii dinspre curte şi nu ne rămâne decât să aşteptăm alte fonduri pentru definitivarea lucrărilor de reabilitare. Pe lângă lucrările amintite, în incinta liceului, sunt necesare diferite reparaţii ale sistemului de încălzire şi canalizare, pentru care s-au primit 1,2 miliarde (ROL), sumă insuficientă, având în vedere complexitatea acestora. Conducerea liceului doreşte ca în 2009, la sărbătorirea celor 100 de ani de la constriurea clădirii, lucrările de reabilitare a şcolii să fie finisate, punânduse însă mare accent pe calitatea acestora. Clădirile anexe şi internatul au trecut prin multe îmbunătăţiri. S-au amenajat cinci noi săli de clasă, în locul atelierelor şi magaziei de cărţi, două săli au fost amenajate la clasele I-IV, săli care au tot confortul pentru desfăşurarea optimă a procesului de învăţământ. În alte 15 săli a fost schimbat mobilierul. Recent, a fost dat în folosinţă un spaţiu destinat Clubului elevilor, dotat cu mobilier nou şi calculatoare legate permanent la internet. Aici îşi pot desfăşura activităţile preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii clubului elevilor pe clase, după un orar stabilit de comun acord cu toate clasele. Se pot organiza de asemenea diferite activităţi. Ne-a răspuns doamna directoare adjunctă: Fábián Boglárka

4

despre şcoală


Sediul Consiliului elevilor

Pentru cine nu ştie, elevii vor avea acum un sediu al lor unde se vor putea întruni ori de câte ori vor dori (dar nu şi în timpul orelor!). Sala sediului se află la etaj. E super mişto :p. Aşa că, dragi elevi, puteţi veni cu propuneri legate de ce aţi dori să vedeţi, să faceţi în şcoală pentru ca aceste câteva ore pe care le petreceţi aici să devină cât mai plăcute, mai frumoase, mai pline de viaţă. Propunerile vă rugăm să le daţi şefului clasei din care faceţi parte. Vă promitem că vom încerca să le îndeplinim. Ajutaţi-ne să vă stârnim interesul. Cu toţii am vrea să venim la şcoală cu plăcere, să participăm la cât mai multe activităţi extraşcolare şi să nu ne mai batem capul cu noi metode de chiul. CHIULUL NU ESTE O SOLUŢIE!!! Astfel, prin intermediul revistei, conducerea Consiliului elevilor, ţine să mulţumească direcţiunii pentru sala care a fost aranjată pentru noi, sală care dintr-un depozit de materiale chimice a devenit una plină de viaţă şi lumină. Cu ajutorul dotărilor cu care va fi întregită (calculator, imprimantă, aparat video, aparat foto), cu siguranţă, viaţa de liceu va fi mult mai interesantă şi mai frumoasă. Manutzi, XI C Am ieşit din anonimat ! Cum suntem în preajma Sărbătorilor de Iarnă ne-am gândit că ar fi frumos să mulţumim tuturor cititorilor noştri atât din liceu, cât şi celor din spaţiul virtual, pentru că ne-au fost alături, căci din dorinţa de a-i mulţumi pe ei, noi am progresat. Astfel în luna iunie a acestui an, în cadrul unei festvităţi deosebite în Oradea, revistei Adolecenţa Tini şi colectivului de redacţie i-a fost înmânat un premiu şi o diplomă de recunoaştere, calificându-ne astfel pentru Faza Naţională a Concursului de reviste şcolare. În urma unor atente analize la nivel naţional s-a decis că merităm şi mai mult, astfel am primit Titlul de laureat, alături de o altă revistă şcolară din judeţ. Pentru a ne desăvârşi succesul redacţional am înaintat cererea de acordare a unui cod ISSN. Codul ISSN permite identificarea unică, la nivel internaţional, a titlului unei publicaţii în serie. La nivel naţional, publicaţiile seriale înregistrate la Centrul National ISSN sunt introduse automat în baza de date a Bibliotecii Naţionale a României, în bibliografia naţionala de publicaţii seriale, începând cu primul număr de apariţie. La nivel internaţional, fiecare cod ISSN împreună cu titlul publicaţiei şi descrierea bibliografica aferentă este înregistrat într-o bază de date specializată “Registrul ISSN“. Astfel putem spune că am intrat în «legalitate deplină» şi dorim să vă invităm să ne rămâneţi aprope! Mulţumiri tuturor! Sărbători fericite şi un an nou plin de împliniri. Colectivul de redacţie, Adolescenţa Tini 5


olimpiada de astronomie Olimpiada Naţională de Astronomie ediţia 2006 a avut loc în luna iulie la Cluj-Napoca. Din judeţul nostru s-au calificat 3 seniori (adică elevi de liceu) şi 2 juniori (elevi de gimnaziu). Printre seniori mă număr şi eu, Laviniu-Vlad Morgovan, elev al Liceului Teoretic Salonta. Am participat la Olimpiada de Astronomie 3 ani consecutiv. Îmi place mult să urmăresc noile descoperiri şi observaţii din domeniul astronomiei pe internet sau la televizor. Aşa că, în clasa a IX-a, am încercat să văd ce anume se cere la această materie care nu se predă la noi în şcoală. Doamna profesoară Kiss Mária, de asemenea pasionată de astronomie, m-a ajutat mult să mă pregătesc pentru olimpiadă. La Faza Judeţeană, atunci, luam locul III şi mă calificasem mai departe la Faza Naţională. Acolo am fost pe la mijlocul clasamentului. Deşi nu am obţinut nici un premiu am câştigat multă experienţă. În clasa a X-a am participat din nou la judeţ, unde am obţinut premiul I. Şi, teoretic, trebuia să merg mai departe la Faza Naţională. Dar, din cauza unei erori făcute, nu ştim exact de cine, am fost catalogat drept “mai bătrân cu 4 luni decât limita de vârstă admisă”. Această limită de vârstă există, dar se referă doar la calificarea la Faza Internaţională a olimpiadei. Datorită unei neînţelegeri a inspectoratului cu ministerul eu nu am fost lăsat să particip la Faza Naţională. Anul trecut şcolar, adică în clasa a XI-a, am avut din nou ocazia să particip la Faza Judeţeană, unde am obţinut locul II. De această dată nu a mai existat problema “bătrâneţii” şi am participat şi la Faza Naţională. Ca să mă pregătesc pentru această competiţie, doamna profesoară Kiss Mária m-a ajutat foarte mult. De asemenea, şi un astronom amator din oraşul nostru, domnul Csukás Mátyás. M-a primit la el acasă unde, pe terasă, are amenajat un mic observator. Cu ajutorul unei lunete şi a unui telescop am putut vedea planeta Jupiter şi mai multe stele. Mai important însă a fost faptul că am învăţat să folosesc aceste obiecte esenţiale în astronomie. Şi pentru acest lucru doresc să-i mulţumesc domnului Csukás Mátyás. Aşa cum am zis la început, la Faza Naţională a Olimpiadei de Astronomie ediţia 2006, din judeţul Bihor au participat 5 elevi însoţiţi de domnul Dacian Bica, profesor orădean. Împreună cu noi a venit şi doamna profesoară Pazmany Nicoleta, care făcea parte din comitetul de conducere al olimpiadei. Am fost cazaţi la Liceul de Informatică din Cluj. Noi am ajuns vineri seara, dar deschiderea oficială a avut loc sâmbătă. Duminică dimineaţa am dat proba teoretică, care a constat în rezolvarea a opt probleme. După mine, a fost destul de greu. Dar e vorba totuşi de Olimpiada Naţională, trebuie să existe un grad ridicat de dificultate. După corectarea lucrărilor şi afişarea rezultatelor am aflat că din 61 de candidaţi, eu eram pe locul 27. Am avut 26.75 de puncte din 80 posibile. Am consultat baremul şi clasamentul cu punctajul pentru fiecare problemă. La una dintre ele am observat că obţinusem rezultatul corect, însă nu am primit numai 3.5 puncte. Şi ce era să fac? Contestaţie bineînţeles. După corectarea contestaţiei m-am trezit că am acelaşi punctaj. Şi atunci care e problema? De ce dacă am obţinut rezultatul corect printr-o metodă logică nu am primit mai multe puncte? Am vorbit atunci cu doamna profesoară Pazmany, i-am arătat modul în care am rezolvat problema şi a spus că e bine cum am făcut. (continuare în pagina 7) 6

olimpiada de astronomie

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i Curioasă şi doamna profesoară, de ce nu am primit punctajul maxim la aceea problemă, a întrebat o profesoară, care la corectare s-a ocupat de aceea problemă. Explicaţia era următoarea “Nu se foloseşte magnitudinea absolută în Sistemul Solar”. Eu am rezolvat problema folosindu-mă de magnitudinea absolută a Soarelui, dar totuşi am rezolvat corect. Nici acum nu pot să înţeleg de ce nu e bună metoda mea, care e o metodă simplă, logică şi corectă. În programul olimpiadei se precizează că proba practică se va desfăşura sau duminică noaptea sau luni noaptea, alegerea momentului depindea de condiţiile meteorologice. Proba practică ar fi trebuit să fie constituită din observaţii şi măsurători cu telescopul, la observatorul astronomic, de fapt, nimeni nu ne-a informat oficial despre modul de desfăşurare, ci doar circulau zvonuri. A venit şi seara zilei de luni, cerul se arăta senin, iar noi ne pregăteam de proba practică. De fapt, am fost anuntaţi să ne prezentăm în curte pentru proba practică. Am fost apoi duşi şi înghesuiţi (toţi cei 61 de seniori) într-o sală mică. Nu ne-au dat nici un detaliu despre proba practică, ci pur şi simplu ne-au pus să lipim o hârtie cu numele pe telefoane. Apoi ne-au luat telefoanele şi ne-au trimis în câteva săli de clasă. Nu ştiam dacă vom merge afară să facem observaţii sau dacă vom sta în clasă să facem nişte exerciţii pe hârtie. Apoi, după vreo 15 minute au venit şi ne-au zis că nu sunt condiţii meteorologice ca să facem observaţii afară (dar cerul era aproape senin) şi că trebuie să facem la proba practică cam acelaşi lucru ca la proba teoretică, adică să rezolvăm probleme. Dar ca să fie totuşi o diferenţă între proba teoretică şi cea practică au mai adăugat şi o hartă cerească care trebuia completată cum se cerea în câteva probleme. Proba practică era formată din 6 probleme ce trebuiau rezolvate într-o jumătate de oră, timp insuficient, după mine. Ne-am pomenit, eu şi ceilalţi din Bihor, că suntem închişi afară din cameră, iar profesorul, care avea cheia, nu era nicăieri. Aflăm apoi că toţi profesorii au fost duşi pe deal unde este observatorul (acolo unde ar fi trebuit să se ţină proba practică), ca să vadă instrumentele şi să facă observaţii cu ele. Cam ciudată situaţie totuşi, având în vedere că nouă ni s-a spus că nu sunt condiţii meteorologice pentru observaţii. Organizarea a fost sublimă, însă eu am rămas cu două întrebări fără răspuns: 1. De ce nu a fost acceptată metoda mea de rezolvare? 2. De ce nu am fost şi noi elevii duşi la observator? Această olimpiadă, poate ultima din viaţa mea de elev, a fost o lecţie de viaţă pentru mine. Am învăţat mult mai mult decât astronomie. A fost o lecţie care sper să-mi folosească în viaţă. Colectivul redacţional al revistei ADOLESCENŢA - TINI îi urează succes lui Vlad la examenele pe care le are în faţă şi îi doreşte sănătate şi fericire în viaţă şi cât mai puţine întrebări fără răspuns :))

7


spectacole MISS & MISTER BOBOC

A fost odată ca niciodată o toamnă frumoasă. Dar cum amorţeala era prea mare, elevii clasei a XII-a C s-au gândit să aducă un pic de mişcare în peisajul zilelor obişnuite de şcoală. Aşa că au pornit în căutarea celor mai frumoşi boboci. Au găsit însă prea mulţi şi au decis să-i supună la câteva teste. Au răspuns chemării 18 tineri drăguţi, spontani şi plini de viaţă. Cum toţi erau dornici de competiţie şi distracţie, clasa XII C a organizat Balul Bobocilor, unde i-au supus la diferite probe. Leau testat mobilitatea şi cunoştinţele muzicale, dar şi eleganţa şi inspiraţia de factură romantică. Ce a ieşit e greu de spus, însă la sfârşit s-a decis să fie premiaţi următorii: Andra Augustin şi Emanuel Crai (IX C) locul I,Vereş Bogdan şi Cristina Pârvu (IX C) locul II, Cristina Manciu (IX D) şi Adrian Balint (IX A), locul III, iar publicul a decis că premiul de popularitate trebuia să fie acordat perechii Denisa Goina şi Florin Sabău (IX B). În cele din urmă, am decis să-i considerăm pe toţi învingători pentru frumuseţea şi curajul lor de boboci şi să le dorim ca anii de liceu care-i aşteaptă să fie presăraţi cu bucurii şi împliniri. În exclusivitate pentru voi, am obţinut un interviu cu ocupanţii locului I. În primul rând, permiteţi-mi să vă felicit pentru câştigarea titlului de Miss & Mister Boboc. Aş dori să vă întreb cum vi se pare viaţa de „boboci”, şi, în general, viaţa de liceeni? Andra Augustin, IX C: Se zice că anii de liceu sunt cei mai frumoşi din viaţă, de aceea noi am început încă din clasa a IX-a să profităn la maximum de aceşti ani..., pe scurt, ne place foarte mult viaţa de liceu. Emanuel Crai, IX C: Până acum, şi la modul general, nu mi se pare cu mult mai deosebită de viaţa din gimnaziu. Doar că am alţi profesori, colegi noi... şi mult, mult mai mult de învăţat. Vi s-a părut grea cucerirea titlului de Miss & Mister Boboc? A.A.: Nu mi s-a părut foarte greu, căci fizic nu am avut mult de lucrat, băieţii au tras mai greu, însă psihic a fost mai solicitant, îndeosebi în ceea ce priveşte alegerea garderobei şi a coafurii. E.C.: Nu pot să zic că a fost greu, dar nici uşor, deoarece competiţia a fost acerbă, dar fiind sigur pe mine şi pe calităţile mele a fost uşor să devin Mister Boboc. Cu ce gânduri aţi intrat în concurs? A.A.: Nu pot afirma că am participat doar ca să mă distrez, căci îmi doream mult să câştig. Dar consider că cel mai important e spiritul de fair-play şi rezultatul final. E.C.: Eu am pornit cu gândul de a mă distra în principal, dar dacă a fost posibil să câştig, am profitat şi de această oportunitate. Am îmbinat, cum s-ar spune, utilul cu plăcutul. Intenţionaţi ca în viitor să vă mai folosiţi de acest spirit competitiv şi să mai participaţi la astfel de concursuri? A.A.: Clar... văd aceste evenimente ca nişte încercări de a-ţi depăşi propriile limite, prin urmare, le consider benefice pentru dezvoltarea noastră personală ca adolescenţi. E.C.: Desigur că doresc să mai particip, deoarece fiecare concurs e o şansă în plus de a mă distra şi, desigur, o posibilitate de a câştiga. Consideraţi că v-a schimbat cu ceva această experienţă? A.A.: Probabil unii cred că aşa ceva te face mai „aerat”, dar pe mine nu m-a schimbat cu nimic. Am câştigat pentru ceea ce sunt, deci nu vreau să mă schimb. E.C.: Mulţi mi-au pus întrebarea aceasta, şi la toţi vă dau acelaşi răspuns: „Nu m-am schimbat cu nimic!” Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim să aveţi parte de cei mai frumoşi ani de liceu!!! Andra Sasca, XII C 8

spectacole

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i MISS ŞI MISTER LICEU Odată cu toamna au început şi activităţile şcolare. Dorind să-i facem pe colegii noştri de liceu să uite puţin de grijile şcolăreşti, am pus la cale realizarea unui spectacol interactiv pentru ei. Am vrut să realizăm un eveniment distractiv, plăcut şi plin de surprize. Am colaborat între noi, ne-am sprijinit şi ne-am încurajat până la final, astfel ca totul să iasă cel puţin bine. Ni s-a pus la dispoziţie o săptămână în care să demonstrăm că suntem capabili de a organiza un spectacol. A fost nevoie de multă muncă. La început, numeroase certuri, mai apoi, sprijin şi aplauze. Totul a decurs în favoarea noastră, deşi nu ne-am aşteptat la un astfel de rezultat. Asta nu înseamnă că nu am şi greşit. Se putea şi mai bine, dar cum să învăţăm dacă nu din greşeli? La următorul spectacol ne vom strădui mai mult şi vom evita, pe cât posibil, majoritatea

gafelor. Ideile nu ne-au lipsit nici o clipă şi, cu ajutorul celor mai bune sugestii, am creat un spectacol modern, cu priză la public şi cu multe surprize. Fiecare dintre noi s-a axat pe un anumit domeniu şi toţi colegii au participat la organizare şi pregătire. Cu câteva clipe înainte de începerea spectacolului au izbucnit emoţiile în culise. Concurenţii erau agitaţi, nu-şi găseau locul, iar noi la fel. S-a creat o tensiune şi toată lumea încerca să se facă util pentru a ieşi totul bine. Timpul zbura foarte repede şi nici măcar nu am sesizat scurgerea acelor două ore de stres. Am încercat din răsputeri, şi sperăm că am reuşit, să mulţumim publicul, invitaţii, dar şi participanţii. Organizarea spectacolului împreună cu momentele bune şi grele ne-a ajutat să fim mai uniţi şi să trecem peste divergenţele existente între noi până atunci. În urma unui scurt dialog cu câştigătorii concursului am aflat următoarele: majoritatea dintre ei s-au înscris pentru a se distra, nu neapărat pentru a câştiga, unii participanţi au avut emoţii pe scenă, dar cei mai mulţi s-au simţit relaxaţi şi obişnuiţi cu astfel de activităţi. De asemenea, ei susţin că probele la care au fost supuşi au fost distractive, unele reuşind să le scoată în evidenţă talentele (proba karaoke). Am dori să mulţumim acelora care ne-au apreciat munca dar şi celora care au avut suficientă răbdare să ne urmărească spectacolul. Promitem ca la anul să revenim mai în forţă cu un eveniment mai reuşit ca acesta. Anamaria, XI C

La Francophonie La francophonie est un ensemble de plus de quarante pays ou l’on parle le français. Le terme de francophonie est apparu pour la premier fois en 1880, sur la plume du géographe français Onesime Reclus. Dans le monde, environ 124 millions de personnes parlent le français comme langue maternelle, langue officielle ou langue d’enseignement. En tant que langue maternelle, le français est, bien sur, parlé en France, mais aussi dans une partie de la Belgique, de la Suisse, du Luxembourg et dans la province du Québec, au Canada. Le français est langue officielle dans la Guyanne Français, la Martinique, la Guadalupe, la Reunion, la Polynesie française, la Nouvelle Caledonie et dans beaucoup de pays de l’Afrique noire et à Haiti. Il est langue d’enseignement au Magreb (Algerie, Maroc, Tunisie) et au Liban. Dans d’autres pays, on trouve des minorités francophones, par exemple en Lousiane, aux États-Unis. Les Sommets (conference internationnale reunissant les dirigeants de concernes par une probleme particulier) ont lieu tous les deux ans et ils, adoptent des programmes de coopération dans le domains variés touchant à la politique, à l’économie, à la culture, à l’éducation, à l’environnement. Il faut retenir que le monde entier fête le 21 mars le jour de la francophonie. Cette année le Sommet a eu lieu à Bucharest. A cette occasion notre classe a présenté un programme du chansons, de poésies et de petits dialogues. Voilà les artistes de la XII-eme A: Avram Renata, XII A

9


kirándulás Belgiumba A világ másik oldalán Szeptember 16-án 19 diák izgatottan várta, hogy elinduljon egy „másik világ” felé. Az első megálló Magyarország területén volt, majd Ausztriában, Bécsben, a Schönbrunni kastélyban időztünk el pár órát. Az élmény fergeteges volt, mintha a dicső múltba repültünk volna vissza. A következő megálló Németországban, Kölnben volt. Itt meglátogattuk a világ leghíresebb dómját. Innen már csak pár óra választott el

bennünket a végállomástól. Szeptember 17-én délben érkeztünk meg Belgium egyik legszebb városába, Leuvenbe. Az ottani iskolában vártak minket, majd mindenki elindult ideiglenes otthonába. Miután mindenki beilleszkedett átmeneti családjába, este összegyűltünk, és egy forró kakaó mellett átbeszélgettük az éjszakát. Másnap városnéző körútra kísértek minket a házigazdáink. A program keretén belül ellátogattunk egy moziba, ahol mindenki ízlése szerint választhatott a filmek közül. Este, Leuvenben a vidámparkban szórakoztuk át az éjszakát. A következő napokban városokat látogattunk meg: Bruge-öt és Brüsszelt. Brüsszelben meglátogattuk a város egyik jellegzetességét, az Atomiumot. Az épület belsejében különböző kiállításokat láthattunk, a 210 méteres magasságból pedig beláthattuk az egész várost. A következő napon iskolalátogatáson vettünk részt az egyik leuveni iskolában. Az élmény páratlan volt. Az ottani iskolai rend egyik jellegzetessége, hogy szünetben minden diák kivonul az udvarra, és ott várja a tanárát, akivel együtt mennek be órára. Az iskola másik jellegzetessége a példás tisztaság. Az utolsó éjszakát Leuven erdős külvárosában, Egenhavenben töltöttük egy barbecue-partin. Pénteken reggel pedig elérkezett a búcsú pillanata. Ki könnyes szemmel, ki félig mosolygós arccal búcsúzott el legjobb belga barátjától. Hazafelé az úton elgondolkoztunk mindazon, amit ott láttunk. Arra gondoltunk, hogy jó lenne a belga ismerősök mentalitása felé minél inkább elmozdulni. Nekik ugyanis nincs szívük eldobni egy darab papírt, de mindenkinek van szíve segíteni embertársait. Elhatároztuk, hogy bizonyos szabályokat megpróbálunk bevezetni az életünkbe, hogy felzárkózzunk rendben, fegyelemben, tisztaságban. Azért mégis…mindenütt jó, de legjobb otthon. Lejegyezte: Kőrösi Györgyi és Takó Beáta , X. E A 33. oldalon található fejtörők és a 35. oldalon található keresztrejtvény megfejtése. 1. Mi kerül a kérdőjel helyére? Megoldás: 80 2. Megoldás: Éva 10, Réka 8, Szabi 11 és Pali 9 éves. 3. Megoldás: Egy szökőévben 732 liter folyadékot, egy fél szökőévben 366 liter folyadékot iszik meg egy ember. 4. Megoldások: kakas, kutya, macska, tyúk, ló, darázs, liba, bivaly, galamb, kecske, kacsa, pulyka, szamár és marha A keresztrejtvény megfejtése: BETLEHEMI KIRÁLYOK

10

események / evenimente

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i Fotókiállítás

Cristian Maghiar nagyszalontai pályakezdő fotóművész kiállításának megnyitóját tisztelte meg jelenlétével az Elméleti Líceum diákjainak egy csoportja szeptember 22-én délben. Az ünnepélyes pillanatot kihasználva Bagosi Imre T ibor helyi képzőművész a vizuális kultúra jelenéről és jövőjéről beszélt. Saját munkastílusáról is szó esett, így szemléltette a művészember késztetését az alkotásra. A műalkotás megértésének kulcsaként a fogékonyságot jelölte meg. A tehetséges fiatal alkotó munkáinak tárgyát a Bibliából és a modellek világából meríti. Képei hangulatosak és gondolatiak. Elgondolkodtattak bennünket örök emberi értékekről, szépségről. A látottak értelmezését rajzórán folytattuk. Buhala Brigitta, IX. E În data de 22 septembrie 2006, la sala de expoziţii a muzeului “Arany János”, a avut loc vernisajul expoziţiei cu tema “Portrete şi colaje” a tânărului fotograf Cristian Maghiar. Directorul muzeului Zuh Imre a ţinut un scurt discurs de prezentare a tânărului artist, iar lucrările au fost prezentate de artistul fotograf Bagosi Imre Tibor. Cele 46 de lucrări pot fi văzute până la sfârşitul lunii noiembrie. Cei care doresc să vadă şi alte lucrări ale artistului pot accesa adresa de internet: www.photo.net/photos/cristian_maghiar Iulia Maghiar, XI B A szabadságharc vértanúira emlékeztek Az 1849. október 6-án kivégzett tizenhárom aradi és két budapesti vértanúra emlékeztek október 5-én, csütörtök délután Kossuth Lajos nagyszalontai köztéri szobránál. A megemlékezés a történelmi események felidézésével kezdődött. Iskolánk nevében Fábián Boglárka igazgatóhelyettes méltatta az egykori események mának szóló üzenetét. Azt is hangsúlyozta, hogy büszkék lehetünk elődeinkre, akik elsők között emeltek szobrot a szabadságharc jelképes alakjának. Kossuth Lajos szalontai szobra évtizedeken át egyedül őrizte a polgári liberális gondolkodás nagy alakjának emlékét egész Erdélyben. Ezt követően irodalmi és zenés percek következtek a Református Egyház kórusa és az Arany János Általános Iskola tanulóinak jóvoltából. Végezetül egyperces néma főhaj tás után a város civil szervezetei mellett iskolánk képviselete is elhelyezte a kegyelet virágait. Andrási Adrienn, IX. E 11


irodalmi próbálkozások A tél

Fughetta versben We ö r e s S á n d o r s t í l u s á b a n egy lavina lezúdul kis gyermekek játszadoznak díszes fenyõk csillognak ajándékok énekelnek kis gyermekek sírdogálnak egy lavina lezúdul díszes fenyõk csillognak ajándékok énekelnek

Itt van már a fehér hó Vele jön a Télapó Kis csizmánkban ajándék Mi gyerekek örülnénk Lehullt már az első hó Eljött hozzám Télapó, kis csizmámban ajándék Én kis gyerek örülök. Fejes Gyula Márk, V.C

kis gyermekek sírdogálnak díszes fenyõk széthasadnak egy lavina lezúdul ajándékok énekelnek

Leltár Bendegúzról naponta háromszor evés naponta többször alvás naponta sokszor játék egy nagy gombolyag egy kis labda tanulás után közös játék gyakori karmolás még gyakoribb harapás néha beszélgetés illetve nyávogás Bendegúzzal, a cicával

kis gyermekek sírdogálnak díszes fenyõk széthasadnak ajándékok összetörnek egy lavina lezúdul Sárközi Sándor, V. C

Buhala Bernadette, V.C

nevessünk együtt Déva csodálatos város, és nagyon örültem, mikor oda kerültem versenyezni. A körülmények kedvezőek voltak, az étel is finom volt. Minden este elmentünk valahova, nagyon sokat nevettünk. Utolsó két este étteremben vacsoráztunk. Igaz, hogy a versenyen, ami miatt Dévára utaztam, csak 15. lettem, de nem vagyok szomorú: legalább tapasztalatot nyertem. A verseny alatt a RedBullos repülők bemutatót tartottak. Szeretnék mégegyszer eljutni Dévára, és legalább egy harmadik helyet elérni. Nagyszerű út volt, és azt kívánom, hogy mindenki jusson el egy hasonló versenyre.

Orvosi vizsgálat: -Dohányzik? -Nem, köszönöm, inkább innék valamit. Két rendőr megy az utcán, találnak egy tükröt. Az egyik felveszi, majd belenéz és így szól: -Te, ez a pofa nekem nagyon ismerős! A másik elveszi tőle, majd megszólal: -Te, ez én vagyok! Hogy kell elhallgattatni a sámánt? -Hallgassámán! Összegyűjtötte: Schneider Lilla, VII.C

Szabó Attila, VII. C 12

történelmi évfordulók


A fejedelem időszerűsége Nagy sors fonalát vették kezükbe a párkák, amikor I. Rákóczi Ferenc fejedelem és Zrínyi Ilona fia 1676-ban megszületett. Családi hagyományai szerint a szülőföldért és lakosságáért küzdő, közösségi gondolkodású vezetők sorát volt hivatott folytatni. E nagy sors viselője rengeteg veszélyhelyzeten át élte életét, sok megpróbáltatáson ment át, gyakran harcolt sorsa ellen, de azok, akik a sors fonalát szövik, gondosan irányították. Féléves volt, amikor apja háborús sérülésébe belehalt. Mostohaapja, Thököly Imre, a kuruc vezér kisgyermekként vitte magával háborúkba. Az akkori Európa egyik gazdag örököse megtanulta, mit jelent fázni, éhezni, szomjazni. Visszaemlékezéseiben maga írja, hogy többször elpusztulhatott volna, háborús lövedékektől, fázástól, balesetekben. De a párkák másként akarták. Akik neveltetéséről gondoskodtak, az osztrák császár emberei szerzetes írónak szánták. Tanították ókori történelemre és kultúrákra, jezsuita hitre. De amikor tehette, megalapozta természettudományos műveltségét is, és a prágai egyetemen már matematikát és fizikát tanult. A császár hű emberének nevelték, később fő műveit mégis franciául írta. Főnemesnek született, császárhű jezsuita szerzetesnek nevelték, később mégis „a nyomorult nép szenvedései” indították szabadságharcába. A haladó szellemű Nyugat a francia királyi udvar bábját látta benne, pedig egy sok vihart kiállt fejedelemség sorsáért küzdött, ehhez keresett szövetségeseket. Kárhoztatták amiatt, hogy az osztrák-török háború idején elfogadta a szultán meghívását. Pedig csak szövetségest keresett a hazai függetlenség kivívására. Nagy történelmi összefoglalók megfeledkeznek róla, aki mások, a birtokán élő nép nyomorúságát látva döntött a közéleti harc mellett. Erdélyi fejedelemként olyan modern intézkedéseket vezet be, mint a törvényhozói, végrehajtói és ellenőrző hatalom szétválasztása. A közéletben olyan változások jelzik,a stílusát, mint a szakmai oktatás megszervezése. Olyan iskolarendszert tervezett, mely a tennivalókat a társadalom gyakorlati tennivalóinak rendeli alá, ennek függvényében határozza meg. Egyéni, vallási, nemzeti önérdeken túl olyan társadalom létrehozásán munkálkodott, amely az együtt élő népek erejére támaszkodott, szociális és vallási türelemmel. Szerzetes írónak szánták, és író lett belőle. Az egykori fejedelem közigazgatási stílusát elfelejtette az utókor, de az író emléke fennmaradt. Irodalmi munkássága nem babérokért indult. Közvéleményt akart formálni közéleti igaza mellett. Gondosan fogalmazott levelek, tudósítások, kiáltványok jelzik irodalmi szövegeinek sorát. Noha fejedelemként legfontosabb feladatának a hadsereg szervezését és a hadműveletek irányítását tartotta, a harcok közepette is irodalmi rangon fogalmazott szövegekkel irányított. Sok gondot fordított arra, hogy ügyének alakulásáról tájékoztassa a külföldet. Irodalmi munkássága csúcsának számít a bujdosásban írt Vallomások és Emlékiratok. Visszaemlékezve viharos életére, mely a párkák akaratából mindig a közjó szolgálatában állott, összegzésképpen nem bánta meg a választott utat, az alázattal felvállalt sorsot. Egész életében a társadalmi haladás ügyét szolgálta, és abban a tudatban zárta írói műveit, hogy minden emberi gyarlóságok ellenére személyesen hű maradt a kötelességhez, a haza minden fiának szolgálatához. Ha másban nem, ebben rejlik időszerűsége. U.i. II. Rákóczi Ferenc fejedelem 1735-ben halt meg Rodostóban, törökországi bujdosásban. A kegyeletes utókor éppen 100 évvel ezelőtt, 1906-ban helyezte hamvait végső nyugalomra a szülőföldön. Buhala Brigitta, IX.E 13


încercări literare

Iarna Iarna e un anotimp geros. Este cel mai friguros. Ninge zi şi noapte, Zăpada e de-un metru, aproape! Copiii sunt la săniuş, Se joacă şi mai cad Cu bulgări mari se bat. După ce s-au săturat În casă au intrat. Crezi că imediat S-au apucat de învăţat ? Un prenume buclucaş De citit şi recitat? Mi-au spus că au terminat La un concurs de matematică, organizat de Şi s-au apucat iarăşi de jucat. şcoală au participat mai mulţi elevi. Printre ei se Cum să-i mai conving să uite număra şi Popescu Ion. Că-n astă lume joaca-i un grăunte…? În ziua concursului, Ion trebuia să completeze o fişă cu datele personale. Băiatul era nerăbdător să Iulia Midone, XII C vadă ce punctaj va lua. Părinţii lui, Maria şi Nicolae, îl încurajau. Stâncă de emoţie Organizatorii au terminat de verificat lucrările şi O simt, e aproape, îmi era timpul să anunţe punctajele. Au desemnat al doilea călăuzeşte fiecare pas făcut pe cărarea şi al treilea loc, iar emoţiile erau din ce în ce mai mari. vieţii. E sentimentul pe care îl am cel Învingătorul era Popescu Eu. Nu a ieşit nimeni să-şi mai des care mă pătrunde cel mai ridice premiul. Alarmaţi, organizatorii s-au uitat peste adânc. Va avea loc întotdeauna în fişa câştigătorului. Au văzut acelaşi nume: Popescu Eu. Pe urmă s-au uitat peste numele părinţilor: Popescu El deşertul inimii mele. Se bucură, râde şi plânge odată si Popescu Ea. Au văzut şi adresa pe fişă, iar strada era cu mine. Prezenţa ei este atât de plă- Voi Eminescu, nr.2. O lună, organizatorii l-au căutat peste tot pe cută încât îmi doresc să fiu şi eu o Popescu Eu, dar n-au găsit nimic. emoţie, să am parte de asemenea trăiri. Au căutat chiar şi în arhiva şcolii. Chiar cuvântul în sine arată o Până la urmă l-au aflat, fiind sinsimplitate şi totuşi o mare gamă de sengurul Popescu din clasele a suri, precum şi o eternă continuitate. cincea. Nu doare, dar nici nu alină sufeŞi astfel, Ion a primit prerinţe, ci doar face viaţa mai frumoasă, miul întâi şi definiţia prenumelui şi ajută ca fiecare clipă să treacă sau nu a pronumelui. mai repede. E un colţ din această lume Remus Trăncău, V A unde farmecul şi seninătatea plutesc printre oameni. Curcubeul ce apare după ploaie nu este decât o nouă speranţă, în care cărările ce străbat acel loc sunt destinele vieţilor, fiecare lacrimă este de fericire, iar acel loc are numele EMOŢIE. Emoţia este sentimentul ce deschide toate graniţele unei vieţi, ce îţi dă voie să visezi, având tot dreptul să fii liber ca păsările cerului. Din „muntele emoţiilor” va ţâşni întotdeauna un izvor divin şi cu totul nevinovat. E atât de frumos să poţi reacţiona la fiecare impuls pe care ţi-l dă emoţia şi ajungi la aceeaşi concluzie: EMOŢIA NU E DOAR UN CUVÂNT! Alexandra Suciu, X C 14

încercări literare Înger rebel

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i Pe cărări de munte

Îmi aduc aminte cu drag de această excursie, începută de dimineaţă, când m-am trezit repede, repede să mă îmbrac şi să merg la autobuz. În cinsprezece minute am fost Erai pentru mine un înger rebel gata şi m-am dus la maşină Ce încerca să intre în sufletul meu. pregătit de plecare. Surpriză! Maşina nu voia să În cele din urmă, tu ai reuşit, pornească. După ce tata a găsit problema, am demarat De inima mea să fii mereu iubit. cu o sută la oră. Când am ajuns la autocar, m-am întâlnit cu colegii şi am pornit. Pot sincer acum să-ţi spun Mergând cu autocarul, ne făceam visuri despre cum TE IUBESC! va fi acolo şi eram gata pentru tot felul de peripeţii. Până Alături de tine vreau să trăiesc, la urmă am avut parte de unele chiar interesante. Să simt că IUBESC! Dar să începem cu începutul! Când am ajuns acolo, Iulia Midone, XII C ne aştepta o privelişte ca în poveste: râul curgea cristalin, păsările ne umpleau sufletul cu melodiile lor, pădurea Sărutul toamnei deasă părea infinită, chiar şi lacul ne pregătise bărcuţe uşoare cu care să plutim pe apele liniştite. Singurul nostru În starea noastră sufletească regret a fost că nu am navigat cu ele. Ajunşi într-o piaţă, am S-a aşternut melancolia, început să cotrobăim prin toate tarabele pentru a ne Fiinţa care-i prea firească cumpara lănţişoare, brăţări, mingiuţe, fanioane, bomTrăieşte astăzi nostalgia. bonele... Nu peste mult timp am hotărât să mergem la o cariPrivind la cerul leşios eră de marmură. Problema a fost că era un drum lung care La parcul nins de frunze, s-a dovedit a fi scurt. Deodată am ajuns într-un loc cam Al toamnei glas vijelios bizar, unde erau mai multe utilaje lăsate în părăsire, dar nici Ne-a sărutat pe buze. urmă de om. Eu şi trei colegi ai mei eram singuri pentru că restul grupului rămăsese în urmă. Atunci, toţi patru am fost Sărut amar şi blestemat speriaţi de singurătatea locului, dar şi de Cosmin care Care provoacă lene spunea că a văzut filme de groază începând aşa. Fără să Sărut care a preschimbat mai stăm pe gânduri, am luat-o la fugă spre restul grupului. Surâsul în durere. În sfârşit, am ajuns la carieră şi ne-am oprit înmărmuriţi de ce am văzut. Era o carieră de marmură imensă. Un Copacii plâng dup-a lor frunză coleg de-al nostru adusese aeromodele din lemn şi hârtie Totu-i pustiu în jurul meu, care decolau din vârful carierei şi zburau peste stânci până Doar zmeul furios se-amuză când nu se mai vedeau. Nu te mai săturai privindu-le. Şi se pretinde Dumnezeu. De la carieră am pornit spre o peşteră numită Peştera Liliecilor. Ajunşi acolo, am avut parte de o mare surpriză. Noi Nici cerul nu-i prea zâmbăreţ. credeam că ne vom rătăci în peşteră, dar era o grotă în S-antunecat la faţă, stâncă. Lilieci n-am văzut. PleRar, tot mai rar, soarele cald caseră la antrenament. Apare, dând speranţă. Reveniţi la autocar, obosiţi şi ca vai de noi, am Tu, omule, eşti temerar, pornit spre casă. A fost o Nimic nu te doboare! excursie plină de peripeţii şi Zâmbeşte. Nu e în zadar. sper să mai avem altele la fel! Toamnei tu-i dai culoare. Georgiana Treşca şi Paula Ţeudan IX D Iulian Buz, VI A 15 Într-o zi de vară, am cunoscut iubirea Ce dăinuie şi astăzi în inima mea. Atunci am simţit ce e fericirea, Iar sufletul meu a-început a cânta.


încercări literare L A FILM

În cinematograful din oraşul nostru, rula o comedie celebră. Spre surprinderea tuturor, acolo se afla şi drăgălaşul pinguin Apolodor. S-a gândit să facă o pauză în lunga lui călătorie spre Labrador şi să se distreze puţin. Pe scaunul din faţa lui stătea o doamnă cu un păr foarte voluminos, aşa că era nevoit să se tot ridice pentru a vedea ce se întâmplă pe marele ecran. Filmul l-a captivat în aşa măsură încât, fără să-şi dea seama, stătea cu nasul în părul doamnei şi nu ştia ce-l tot gâdilă la nas. Părul doamnei i-a provocat un strănut puternic împrăştiindu-i toate floricelele de porumb pe hainele şi prin părul spectatorilor. Speriată, doamna a sărit de pe scaun şi s-a lovit cu capul de căpşorul mic al pinguinului. Fiindu-i jenă de incidentul provocat şi crezând că nu l-a văzut nimeni, Apolodor s-a aplecat, băgându-şi, din greşeală nasul în paharul cu suc pe care-l ţinea în mână. Cu toţii au râs însă pe săturate de bietul Apolodor care încerca să-şi şteargă faţa cu papionul. Se simţea din nou în centrul atenţiei, exact ca la circ, mai ales că acum toţi spectatorii se uitau la el şi nu la film. Koteles Antonio, V A La şcoală Este ora unsprezece. E pauza mare. Împreună cu Raluca, Larisa, Bianca şi Laura ne plimbam prin curtea şcolii. Ne distram, râdeam când, dintr-o dată, pe poarta mare a şcolii a intrat un pinguin. Ne-am speriat şi am început să urlăm. Pinguinul era curat, grăsuţ, purta un frac strălucitor. El păşea cu încredere, sigur pe el şi era tare fălos. Eu am început a striga: - Apolodor, Apolodor! Îl recunoaşteti? Fetele l-au recunoscut şi l-am invitat în clasa noastră pentru a-l prezenta colegilor. La început, drăguţul pinguin era speriat, dar apoi, încetul cu încetul, a devenit prietenos. Apolodor s-a jucat cu noi, ne-a încântat cu cântecele sale, dar nu a stat prea mult pentru că se grăbea să ajungă la familia lui din Labrador. Ne-a îmbrăţişat pe toţi, iar noi ne-am luat rămas-bun şi i-am urat călătorie plăcută. Monica Bodea, V A Bucăţi de toamnă Frunze moarte… Mă plimb prin frunze moarte, frunze murdare, frunze putrede… Sufletul meu e mai pustiu decât un cimitir lugubru. Un negru crud mă absoarbe cu totul şi smulge lumina din mine… Sunt goală, iar trupul meu gol e rece… E rece, e trist, e negru… Nu mai respir. Îmi ridic încet piciorul de gheaţă şi păşesc timid prin castane ce înţeapă, prin frunze reci şi fără viaţă… Şi sunt singură, mereu singură în căutarea unei lumini care să mă salveze… Aştept un surâs, un gând, un fir de umbră pură care să mă scoată din întunericul ce mă înconjoară… E greu, dar le voi găsi… Mari Manolache, X C

16

încercări literare

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i Colega noastră

La liceul nostru, în clasa a VI-a A, învaţă o campioană! Adriana Capătă, locul întâi la tenis de masă în Campionatul Judeţean şi locul şapte în clasamentul naţional al categoriei zece-doisprezece ani. De când joci tenis, Adriana? De un an şi patru luni. Mai precis din clasa a IV-a, iunie 2005. Cum ai descoperit această pasiune? Singur… Nu ştiam că am o pasiune pentru ping-pong. Domnul profesor ne-a invitat la antrenamente. Apoi am descoperit că Ce mi s-a-ntâmplat cu coroana? îmi place foarte mult. M-am trezit uscat şi vine toamna. Ce anume iţi place? Ape au trecut pe lângă mine... Pur şi simplu... să joc. Să alerg după minge şi să aud loviEram singur şi trist fără tine. turile... Poc! Poc! Pong! La antrenamente avem exerciţii de mişcare foarte hazlii! Tot ai pregătit pentru mine, Cine este antrenorul tău? Faci multe antrenamente? Dar n-am făcut nimic pentru tine Se numeşte Sift Lajos. A fost profesor de educaţie fizică în Vrei să fii umplut cu dulceaţă? Oradea. Acum este pensionar. Eu mă vreau plăcut doar la faţă. Înţeleg… un pensionar... pentru campioni! Poţi să-l caracterizezi în două cuvinte? Ai săpat adânc la rădăcină ... bun şi înţelegător, exigent şi... fost campion naţional şi Viaţa mi-ai umplut-o cu lumină vicecampion european. Zilnic îmi vorbeai cu duioşie Ce premii ai câştigat? Mierea ta s-o port cu bucurie. Mai multe diplome şi medalii. Prima distincţie am primit-o în luna august. Singur m-am trezit în livadă Este adevărat că eşti campioană naţională? Nimeni nu mai vrea să mă vadă… Nuu!... Sunt pe locul şapte la Campionatul Naţional, doar Lidia Farcaş, VI A la campionatul Judeţean pe locul unu, la categoria zecedoisprezece ani. Te antrenezi mult? N-am cum… De trei ori pe săptămână, câte două ore. Dar cu şcoala cum stai? N-am cum să reuşesc Eu cred că bine. Am terminat clasa a V-a cu media 9,93. În ochi să te privesc, Ştim, eşti colega noastră. Cum Să te cuceresc, reuşeşti să înveţi şi să faci sport de perforSă-ţi spun că te iubesc. manţă? Nu e uşor. Trebuie să-mi organizez timpul. Te învălui, te cuprind Uneori fac teme şi în weekend. Cu parfumul dragostei Ce părere au părinţii tăi? Şi ochii îmi cad grei, Se miră cum reuşesc. Cred că sunt mândri de În vis cu tine adormind. rezultatele mele. Ce proiecte de viitor ai? Eşti bun, eşti tandru, delicat. Proiecte? Antrenamente. Lecţii. Teme. Note mari. CampiEu ştiu ce vreau, onate... Dar alta fac şi iar te rog, Ştim!... Şi să ajungi o mare campioană! Succes! Să mă îndrumi, să mă-nţelegi, Au consemnat Dar ca de obicei, n-am cum. Gabriela Manolache şi Cristian Gabor, VI A Gabriela Manolache, VI A 17


ünnepeink

ADVENT

A tél kezdete az advent kezdetét is jelzi. Az advent latin eredetű szó. Jelentése az eljövetel, bűnbánás, a várakozás és reménykedés ideje, a karácsonyra való előkészület időszaka, felkészülés Jézus születésének ünnepére. A karácsony előtti negyedik vasárnapon kezdődik és december 24-ig tart. Szokás volt az adventi házikó készítése, ami kartonlapból készült, és annyi ablaka volt, ahány napból állt az advent. Minden napon kinyithattunk egy újabb ablakot, ahol egy-egy bibliai idézet volt található. Ebből már csak az adventi naptár maradt meg, ahol az ablakok csokit rejtenek. Másik szokás az adventi koszorú készítése. Az első ilyen koszorút az evangélikus szeretetszolgálat elindítója készítette. Az általa alapított szeretetotthonban fából készült koszorút készítettek, amelyre 23 gyertya került, ebből négy nagyobb a vasárnapokat, a 19 kisebb a hétköznapokat szimbolizálta. Manapság már csak négy gyertyát szokás a koszorúra tenni. Egykoron a vallásos emberek szigorú böjtöt tartottak, ezen idő alatt, falun hajnali misére jártak, amit a középkorból eredeztetett kifejezésekkel angyali vagy aranyos misének is hívtak, és Szűz Mária tiszteletére ajánlottak. Általában az egyházi ünnepekhez különféle hiedelmek, babonák társulnak. Advent időszakához is kötődik néhány ilyen. Egyik Borbála napján a Borbála ág vágása. A lányok december 4-én vízbe állítanak egy cseresznye, egy barack, egy orgona- vagy egy mandulafaágat, esetleg aranyesőt. Ha az ág kizöldül, az azt követő évben megkérik a lány kezét. Ha nem zöldül ki, a leányzónak várnia kell egy évet, hogy újra próbálkozhasson. December 6. Szent Miklós püspök emléknapja. Szent Miklós püspök a szegényeket, nincsteleneket segítette. A legenda szerint egyszer egy nyitott ablakon dobott be aranyakat három hajadonnak, kik ezáltal tudtak férjhez menni. Innen ered a szokás, hogy a gyermekek a mai napig kiteszik az ablakokba kitisztított cipőiket, s várják a jóságos Mikulás bácsit, aki piros ruhába öltözve, fején püspöksüveggel, hátán puttonnyal járja az országotvilágot, megajándékozza a "jó gyermekeket". December 13. Luca napja. Ekkor a lányok 13 egyforma papírra 13 fiú nevét írják, és minden nap tűzbe dobnak egyet. Karácsonykor a megmaradt papírt kibontják és fény derül arra, ki lesz a leány férje. E napon kezdték faragni a Luca-székét, melyet karácsonyra kellett elkészíteni, úgy, hogy minden nap csupán egy-egy műveletet lehetett rajta elvégezni. Innen ered: "Sokáig készül, mint a Luca széke." Karácsony este aztán elvitték a templomba, éjféli misére, készítője ráállva megláthatta kik a falu boszorkányai. E napon a fonóban mulatságot is tartottak, ott volt a falu fiatalsága; ettek-ittak, mulattak. Sötétedéskor fehér lepedőben, kormos arccal a fiúk elmentek a lányokat riogatni. Tenkei Csilla, XI. F

KARÁCSONY

Egyik legszebb és legnagyobb ünnepünk a karácsony, a szeretet, a békesség, a harmónia, Jézus születésének ünnepe. Ilyenkor az ajándékokkal az ünnep szimbólumai is megjelennek. Karácsonyi ajándékaink legyenek fenyőággal díszítettek, a fenyő a halhatatlanság, az életerő, a reménység jelképe. A csillag a három királyoknak utat mutató csillag szimbóluma. A papírlánc a paradicsomi kígyóra emlékeztet. A színes üveggyöngyök, gömbök, arany, ezüst színek a jászolhoz vitt ajándékokat jelképezik. A csillagszóró, a gyertya a fény születését, egy egy életet, a szeretetet jelenti. Az alma a Tudás fájára utal, a bűnbeesésre. Szokások: Szokások A legkülönösebb ajándékozási szokás talán Mexikóban alakult ki. Itt kilenc család összefog, és együtt ünnepelnek. December tizenhatodikától József és Mária Betlehemig tartó útját játsszák el. Minden nap egyik háztól a másikig viszik a szent család szobrocskáit, s ott szállást kérnek nekik. Ahol épp vendégeskednek a szobrok, ott az nap este tartják a gyerekek ünnepét. Nem állítanak karácsonyfát, hanem agyagból készült nagy figurába rejtik az édességet és az ajándékokat. A gyerekek szemét bekötik, kezükbe kis fa botocskák kerülnek. Így kell eltörniük az agyagfigurát, hogy ajándékaikhoz jussanak. Ki hozza az ajándékot? Általánosan elterjedt legenda, hogy az ajándékot valamilyen titokzatos „kézbesítő” hozza karácsony estéjén. Hol a Mikulás, hol a Jézuska, Oroszországban Fagy Apó, Franciaországban Karácsony Apó, Hollandiában az ajándékozó püspökruhás ember hagyományosan Spanyolországból érkezik fehér lovon, s egy fekete szolga kíséri. Olaszországban egy érdekes női szellem hoz ajándékokat. A neve Befana, és január hatodikán érkezik. Svédországban és Németország egyes részein különös alak működik: Jülklapp a neve. Úgy hozza a sok ajándékokat, hogy őt magát sohasem szabad meglátni. Mindig váratlanul érkezik: hirtelen kicsapja az ajtót, behajítja az ajándékot, aztán huss, eltűnik. De a sok ajándék mellet, ne feledkezzetek meg azokról a gyerekekről sem, akik szegényebbek, és nem kapnak annyi ajándékot. Ha van olyan dolog, ami már nektek nem kell, adjátok oda nekik, higgyétek el, örülni fognak neki. Gondoljunk másokra is. Boldog, békés karácsonyt kívánok mindenkinek. Balogh Henrietta, VII. C osztály

18

hitvilág - a KRISZ-esek világa


• GYERE TE IS, ÁLDJUK EGYÜTT ...

Ha van kedved jókat szórakozni, szeretsz énekelni és a Bibliát olvasni, akkor a KRISZ-ben a helyed. A KRISZ a Királyhágómelléki Református Ifjůsági Szövetség. Minden szombat délelőtt összegyűlünk a parókián és Bibliát olvasunk, megmagyarázzuk az olvasott részletet, énekelünk és játszunk. Minden héten van egy téma, amelyről elmondhatjuk véleményünket. Különböző programokon veszünk részt, ahol a környező falvakból is jönnek KRISZ-esek. Jártunk már Tenkén, Zerinden, Váradon, Hegyközcsatárban és Sarkadon is. Délutánonként szoktunk járni sportolni, kosarazni, táncolni, filmet nézni, és egymás születésnapját is megünnepeljük. Karácsonykor kántálni és betlehemezni szoktunk. A bibliaórát a két segédlelkész, Kovács István és Szigeti Ferenc tartja, de van, amikor a tagok közül valaki elvállalja, hogy beszél egy bizonyos témáról. Gyere te is, és légy tagja a KRISZ-nek. Várunk téged minden szombaton 11 órától a Református Parókián. Kovács Zoltán, IX.F Az európai és erdélyi reformáció ünnepén Az előreformátorok, a Szentírás alapján, követelték a bűnbánatot, a megtérést, a Krisztusban való hit és élet szükségét. Németországban Luther Márton wittenbergi tudós lett a reformáció nagy személyisége. 1483. november 10-én született. Filozófiát és jogot tanult, majd belépett az ágostonrendi remeték szerzetébe.1512-ben a Wittenbergi Egyetem teológia tanszékének doktorává avatták. X. Leó pápa (1483-1546) a római Szent Péter bazilika építéséhez úgy gyűjtött pénzt, hogy bűnbocsátó cédulákat árult, amit ha a hívők megvásárolnak, Isten megbocsátja bűneiket. 1512. október 31-én Luther Márton 95 tételben tiltakozott a bűnbocsátó cédulák ellen. Tételeit a wittenbergi vártemplom kapujára függesztette ki. Tiltakozását a Rómabeliekhez írt levélre alapozta: Isten ingyen kegyelemből, igazít meg minket hit által, nem kell érte pénzzel fizetni! Ez indította el a reformációt, s ennek utána sok gyülekezet óhajtotta a Krisztushoz való visszatérést. Kálvin János fejlesztette tovább a reformációt, máig őt tekintjük a legnagyobb protestáns tanítónak.1509. július 10-én született, ő is jogot tanult, ezen a területen doktori címet szerzett. 1536-ban adták ki fő művét, az Instituciót, a keresztyén vallás rendszerét. Az idei emlékünnepen, a prédikáció után, iskolánk szép számban megjelent tanulói adták elő műsorukat Patócs Csilla tanárnő szervezésében, majd Mikló Ferenc esperes úr mondott ünnepi beszédet. Református kórusunktól is csodálatos műveket hallhattunk. Sajnos az egyháztagok nem tulajdonítanak kellő jelentőséget ennek az ünnepnek, nagyon kevesen tiszteltek meg bennünket jelenlétükkel. Türkösi Alexandra, IX.F 19


egészség

Mennyi a testsúlyindexed? Hidd el, kedves tinédzser olvasóm, hogy kortársaid legtöbbjének gondja van a saját testsúlyával. Van, aki hízni szeretne, más túl daginak látja magát, és fogyni akar bármi áron. Azért, hogy ilyen gondjaid ne legyenek, ajánlom, számítsd ki magad legalább negyedévenként, mi a helyzet. Állj egy ajtófélfa elé, mezítláb, s kérd meg testvéredet vagy édesanyádat, hogy egy vonalhúzóval, melyet fejed búbján vízszintesen állíts meg, jelölje ki az említett deszkán, mennyi a pontos magasságod. Ezután szabócentivel vagy a szerszámos ládában található colostokkal saját magad mérd le az ajtófélfán bejelölt magasságot. Súlyodat személymérleggel állapítsd meg, majd jöhet a számadás! Eszerint a méterben mért magasságot emeld négyzetre, majd a kapott számmal oszd el a testsúlyod kilogrammban kijelölt értékét. Hogy érthetőbb legyek, tegyük fel, hogy súlyod 40 kg, magasságod pedig 1,5 méter. Így 40/2,25=4000/225=17,7. Eszerint sovány vagy, mert fiataloknak normális súlynak számít a 19-22 közötti érték, míg közép- és időskorúaknál megengedett a 19-26 közötti testsúlyindex, ám felette már minden életkorban túlsúlyos, míg 30 felett elhízott az egyén, aki egyben orvosi kezelésre is szorul. Télen még könnyebben fel tudsz szedni pár kilót. Ha a dermesztő hidegben a fürdőruhádra gondolsz, tartsd be az alábbi szabályokat: - Mondj le a nassolásról. Ha semmiképp nem tudsz ellenállni, a kísértésnek, akkor egy almát, vagy egy sárgarépát rágcsálj! - Kerüld a szalonna, a zsíros húsok, az olajos magvak (dió, mogyoró), a tejszínhab, sütemények, a csokoládé, az üdítőitalok fogyasztását. - Fő étkezésnél egyél, de ne sokat. - Nem szabad éhezned, mert egyrészt egészségtelen, másrészt meg egész nap semmire sem tudsz majd gondolni, csak a korgó gyomrodra. - Ne kezdj drasztikus fogyókúrába! Az adagokat lassan csökkentsd, hogy a szervezetednek legyen elég ideje átállni a megváltozott étrendhez. - Azonban, ha a fent említetteket betartod, és este hat óra után már nem eszel, valamint megpróbálsz minél többet mozogni, meglátod, könnyen leadod azokat a fránya plusz kilókat! Sok szerencsét! Balogh Beáta, XI. F

A sportéletből Az idei sportév számos érdekes eseményben gazdag. Városunk 400 éves fennállásának emlékünnepe alkalmából talán a legsikeresebb a május 24-i kihívás napján rendezett atlétikai megmozdulás. A mintegy száz résztvevő közül nyolcvan iskolánk képviseletében indult. Tanárok és diákok egyaránt kipróbálták erejüket a Szalonta város - Szalonta határátkelőhely távon kerékpárral és kocogva. A biciklisek oda-vissza teljesítették a távot, a futók csak a vámtól a városig. Előzőleg a szalontai küldöttség Török László polgármester megtisztelő jelenlétében a határátkelőhelyen átvette a rendezvény uniós zászlaját a sarkadi küldöttségtől. Megható volt nézni, amint a kerékpározók megindultak, magasan lobogtatva a hatalmas zászlót a mintegy száz fős résztvevő tábor élén. A városba érve aztán a tizenkét kilométeres távot futva teljesítő atléták tűzték ki a Városháza erkélyére. A hivatal, mint rendező minden résztvevőt oklevéllel és emlékpólóval jutalmazott. Május 24. a Kihívás Nemzetközi Napja. Idén mi is csatlakoztunk e mozgalomhoz. Elhatároztuk, hogy jövőre is sportrendezvénnyel adózunk e napnak. Császár Brigitta, IX. E

20

belépünk az EU-ba / intrăm în UE


Csatlakozás előtti ifjúsági gondolatok Amióta 1992 elején az európai közösség kifejezést egy fontosabb, erősebb, lényegretörőbb váltotta fel, kifejezve az európai országok szoros összetartozását, mi is figyelemmel kísértük az események alakulását. Az ember természetes életösztönével reméltük, hogy előbb-utóbb részesei lehetünk annak a közös jövőnek, melyet a konfliktusok békés megoldása, a gazdasági-társadalmi fejlődés jellemez. Mindazokat a célkitűzéseket, melyeket a nyugati országok maguk elé tűztek, amikor megalakították az új, hatalmas és erős szövetségi országot, mi is magunkéinak éreztük. Hiszen az öreg kontinens mindig is egységes volt a lényeges dolgokban: a civilizációs és kulturális eredményekben, egy egészséges ifjúság igényes felnevelésében. Mindazok a hagyományok, melyek az Európai Unió országait összekötik, nekünk is sajátjaink. A célkitűzéseink is. Az igazságosság, szabadság és biztonságos jövő reményében dolgozunk egész életünkben. Mi is reméljük a belső piac fokozatos bővülését, a gazdaság fejlődését, az emberi jogok érvényességének tiszteletben tartását, a fogyasztásra szánt élelmiszerek biztonságosságát. Mi is reménykedünk a környezet rendszeres védelmében, az információk követhetőségében, egy biztonságos egészségügyben, egy biztonságos kül-, bel-, regionális és vállalkozáspolitikában. Mi is igényeljük az ifjúság, az oktatás, a képzés fokozott támogatását. Mindazt, amit azok a nyugatiak igényeltek, akik fejéből kipattant az Unió megteremtésének gondolata. Az iskolánkban végzett felmérés eredményeként 100 megkérdezettből 95 reméli a munkalehetőségek javulását, 76 a képzési lehetőségek térbeli határainak kitágulását, 82 a csúcstechnológia elterjedését, 65 a hátrányos helyzetű vidékek felzárkóztatását. Mindannyian pedig? Hogy januártól nagyobb, biztonságosabb országban élünk öreg kontinensünkön. Kajtor Anita, XII.F ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică dezvoltată în Europa, iar ca model de organizare se situează între federaţie şi confederaţie. Altfel spus Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în anul 1951 între 6 ţări europene: Belgia, Franţa, Italia, Germania, Luxemburg şi Olanda. Au avut loc 5 valuri succesive de aderare, începând cu cel din anul 1973 când au aderat: Danemarca, Islanda şi Regatul Unit, continuând cu aderarea Greciei în 1981, a Spaniei şi a Portugaliei în 1986, a Austriei, Finlandei şi Suediei în 1995, culminând cu aderarea celor zece state (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Slovenia) din anul 2004. Uniunea Europeană are în prezent 25 de state. Aderarea României şi Bulgariei ce va avea loc la 1 ianuarie 2007 va completa cel de-al cincilea val de aderare. Alte ţări precum Turcia, Croaţia şi Macedonia au început negocierile de aderare. După încheierea negocierilor de aderare, Parlamentul European din Strasbourg, pe data de 26 septembrie anul curent, a aprobat aderarea României şi Bulgariei la 1 ianuarie 2007. Aşadar cu ocazia intrării în noul an, România are încă un motiv întemeiat de sărbătoare, va fi membră UE. Starea de spirit a românilor se va schimba odată cu mărirea impozitelor, a accizelor, ceea ce va duce implicit la scumpirea produselor. Acest fapt este doar unul dintre preţurile pe care vor trebui să le plătească românii pentru un trai mai bun decât cel existent. Deşi imediat după aderare vom constata unele dezavantaje, în plan economic îndeosebi, avantajele pe termen mediu şi lung vor fi incomensurabile în comparaţie cu nivelul de viaţă existent la ora actuală în România. Efectele generale ale aderării vor fi cu siguranţă pozitive. Românii vor avea parte de beneficii semnificative de ordin politic, social dar şi economic. Printre beneficiile de natură politică se pot preciza: participarea la procesul decizional la nivel european şi posibilitatea de a influenţa viitorul Europei, stabilitatea sistemului democratic, siguranţa cetăţenilor, consolidarea poziţiei statului în raport cu terţii. După 1 ianuarie 2007 românii vor avea avantaje sociale importante, de exemplu: siguranţa sporită la locul de muncă, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea nivelului de trai, libertatea cetăţenilor de a se stabili oriunde în Europa. În ceea ce priveşte sistemul educaţional din România, putem afirma că se află într-o situaţie critică. Odată cu noul statut de membru al Uniunii Europene, România va trebui să se conformeze şi să îndeplinească totodată cerinţele acesteia. UE doreşte obţinerea unor performanţe semnificative până în 2010 în domeniul educaţional, cum ar fi spre exemplu: reducerea cu 10% a abandonurilor şcolare, creşterea cu cel puţin 15% a numărului de licenţiaţi în matematică, ştiinţă tehnologie; cel puţin 85% din tinerii de 22 ani să fie absolvenţi de liceu, cel puţin 12,5% din populaţia activă să ia parte la programe de învăţământ. Pe data de 1 ianuarie 2007 România va deveni membru al Uniunii Europene, dar va rămâne un stat independent, care acceptă să adopte în comun cu celelalte state membre UE o serie de politici, în special economice, pentru realizarea unui nivel de dezvoltare economică, socială şi culturală. De asemenea limba română va deveni una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. În opinia mea este nevoie de multă muncă, seriozitate şi competenţă profesională din partea celor ce conduc şi vor conduce ţara, pentru ca România să micşoreze treptat decalajul existent între statele membre UE şi ţara noastră. Eu unul, sunt optimist în privinţa viitorului României şi sunt de părere că, pas cu pas, românii vor avea un nivel de viaţă mult superior celui existent. Ca membru UE, România va avea numai de câştigat, deşi la început va fi destul de dificil. Danny, Danny, XII B

21


muzică

Elevii şi muzica modernă – cât se pricep şi ce le place Pentru a afla răspunsul la această întrebare am realizat un chestionar care a trebuit completat de către elevi pe baza unei audiţii muzicale. 136 de elevi din 5 clase au ascultat într-o ordine întâmplătoare 24 de fragmente de melodii a câte 2 minute. Melodiile aparţin, câte patru, genurilor Rock, Rap, Electronică, Jazz, Blues şi Pop-rock. În timpul audiţiei elevii au dat notă între 1 şi 10 fiecărei melodii şi au încercat să identifice genul din care face parte. Referitor la capacitatea elevilor de a indentifica genurile muzicale chestionarul a scos în evidenţă următoarele procentaje: jazz-ul a fost identificat în 81% din cazuri, rock-ul în 72%, rap-ul şi muzica electronică în câte 69%, melodiile pop-rock în 53% iar bluesul a fost recunoscut abia în 29% din cazuri. Observaţii: - mulţi elevi iau drept rock orice muzică mai ritmată sau mai gălăgioasă (piese blues, ritmate, melodii rap cu acompaniament puternic, muzică electronică cu sonoritate bogată). - în multe cazuri piese pop-rock lirice sunt considerate blues-uri. - de cele mai multe ori blues-urile cu ritm rapid sunt considerate rock. - se face de multe ori confuzie între blues şi jazz. - procentajul general de identificare a genului muzical este de numai 62%. Concluzie: Elevii reuşesc să identifice genurile muzicale doar în ceva mai mult de jumătate de cazuri, ceea ce arată că, deşi celor mai mulţi le place muzica modernă, cunoştinţele lor în domeniu lasă de dorit. În ce priveşte preferinţele muzicale, genurile ascultate au obţinut următoarele medii ale notelor date de elevi: pop-rock - 8,60, muzica electronică - 8,45, rap - 8,10, rock- 7, 49, blues - 7,14 şi jazz 6,48. Observaţii: - muzica electronică ascultată a fost fie de dans fie din stilul trance – probabil aceasta explică locul 2 ocupat în acest clasament. - elevilor le plac mai ales melodiile cunoscute (acestea au primit note mult mai mari, decât cele care erau în prima audiţie pentru ei) - băieţii preferă în general rap, iar fetele melodii lirice pop-rock şi tuturor le place, în general, muzica electronică de dans sau stil trance. - clasarea pop-rock-ului pe primul loc confirmă definiţia genului - muzică creată de profesionişti cu scopul de a plăcea şi a avea succes. - blues-ul şi mai ales jazz nu au succes în rândul elevilor, excepţie făcând unele bluesuri ritmate, care însă sunt considerate piese rock. - preferinţele muzicale sunt în mare măsură o „chestiune de modă”. Concluzie: Elevilor le plac genurile pop-rock, electronic şi rap. Rockul îşi are în continuare adepţi dar numărul lor pare să fie în scădere. Poate şi datorită confuziilor care îi fac pe unii să creadă că rock înseamnă gălăgie. Bluesul şi mai ales jazzul nu sunt pe placul elevilor, în mare măsură pentru că aceste genuri sunt mult mai puţin difuzate azi, ceea ce duce la necunoaşterea lor. prof. Romulus Boeriu.

Cele mai iubite melodii de Crăciun din repertoriul internaţional 1.Have Yourself a Merry Little Christmas - Frank Sinatra 2. I’ll Be Home for Christmas - Natalie Cole 3. O, Holly Night – Celine Dion 4. Let it snow, let it snow, let it snow- Frank Sinatra 5. White Christmas - Mel Torme 6. Blue Christmas - Elvis Presley 7. Have a Holly Jolly Christmas - Burl Ives 8. Hark! The Herald Angel Sing – Nat King Cole 9. Rudolph, the red nosed reindeer – Gene Autry 10. Sleigh Ride – Leroy Anderson culese de Andra & Remus, Remus XII C

22

U N I V E R S I TAT E A D E V E S T “ VA S I L E G O L D I Ş ” D I N A R A D


U N I V E R S I TAT E A D E V E S T “ VA S I L E G O L D I Ş ” D I N A R A D Rector:

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean

Prorectori: Prof. univ. dr. Marţian Iovan Prof. univ. dr. Ioan Cuzman Cancelar general: Prof. univ. dr. Corneliu Maior Decan, Facultatea de Drept: Conf. univ. dr. Ioan Trifa Decan, Facultatea de Marketing Management şi Informatică: Prof. univ. dr. Florin Dumescu Decan, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei: Prof. univ. dr. Iulian Negrilă Şef compartiment administrativ: Izabela Alic Şef compartiment contabilitate: Adriana Covaci Şef compartiment resurse umane: Alexandra Braica Filiala Salonta a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad funcţionează în localul Liceului Teoretic din anul universitar 2000/2001. Înfiinţată în 1990, la iniţiativa unui grup de intelectuali arădeni, în frunte cu actualul rector, domnul profesor universitar Aurel Ardelean, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad este acreditată prin legea 240 din aprilie 2002. Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad are filiale sau puncte de lucru în următoarele localităţi: - Bistriţa - Baia Mare - Satu Mare - Zalău - Marghita - Salonta - Deva - Alba-Iulia - Reşiţa - Orşova - Petroşani - Sebiş Filiala Salonta are peste 700 de studenţi în anul universitar 2006/2007. 23


A d o l e s c e n ţ a - Ti n i Facultatea de drept Anul I - 150 de studenţi Anul II - 150 de studenţi Anul III - 135 de studenţi Anul IV - 45 de studenţi Total: 480 de studenţi

ANUL I Profesori: Lector univ. drd. Daniel Berlinger (TGD) Prorector, prof. univ. dr. Marţian Iovan (Psihologie juridică) Lector univ. dr. Petru Ciacli (Drept civil) Prodecan, lector univ. dr. Teodor Mara (Drept roman) Asistent univ. Narcisa Stoicu (Drept constituţional) Secretar, filiala Salonta Lector univ. Florica Neaga (Informatică juridică) Director executiv, filiala Salonta, lector univ. drd. Ioan Herdean (Limba franceză) ANUL II Profesori: Director ID, lector univ. Sorin Fildan (Drept civil) Cancelar general UVVG, prof. univ. dr. Corneliu Maior (Managementul resurselor umane) Procuror Oradea, lector univ. drd. Viorel Gavra (Drept penal) Preparator univ. drd. Oana Moldovan (Drept administrativ) Prof. asociat Univ. Timişoara, lector univ. drd. Anda Nedelcu-Ienei (Drept comunitar) Lector univ. dr. Horea Oprean (Criminologie) Director executiv, filiala Salonta, lector univ. drd. Ioan Herdean (limba franceză)

ANUL III Profesori: Asistent univ. drd. Georgeta Sabău (Drept transporturi) Prim-procuror adj. Arad, lector univ. drd. Marius Neculce (Drept procesual penal) Prof. asociat Univ. Timişoara, conf. univ. dr. Adrian Crăciunescu (Drept comercial şi bancar) Preparator univ. drd. Oana Moldovan (Dreptul finanţelor publice) Asistent univ. Miron Codrin (Drept penal) Conf. univ. dr. Petru Balaş (Drept civil C.S.) ANUL IV Profesori: Prof. asociat Univ. Timişoara, conf. univ. dr. Adrian Crăciunescu (Dreptul comerţului internaţional) Conf. univ. dr. Petru Balaş (Dreptul mediului) Asistent univ. drd. Daniela Creţ (Drept procesual civil) Asistent univ. drd. Andreea Ţucudean (Drept internaţional privat) Lector univ. drd. Dacian Gagea (Dreptul muncii) Lector univ. dr. Pavel Palcu (Criminalistică) Asistent univ. dr. Alexandru Mocanu 24



Facultatea de Marketing - Management - Informatică (MMI) Specializarea Contabilitate şi Informatică de gestiune (CIG) Anul I - 110 studenţi Anul II - 105 studenţi Total: 215 studenţi ANUL I Profesori: Lector. univ. drd. Dan Deac (Matematică) Decan, profesor univ. dr. Florin Dumescu (Geografie) Prof. asociat Univ. Timişoara, conf. univ. dr. Alexandru Cicortaş (Informatică) Prodecan, conf. univ. dr. Cristian Haiduc (Microeconomie) Lector univ. dr. Valentin Neamţ (Drept) Prodecan, prof. univ. dr. Dorina Ardelean (Merceologie) Director executiv, filiala Salonta, lector univ. drd. Ioan Herdean (limba franceză)

ANUL II Profesori: Prof. univ. dr. Dorel Vit (Finanţe generale - marketing) Lector univ. dr. Eugen Remeş (management) Lector univ. dr. Delia David (contabilitate financiară) Director executiv, filiala Salonta, lector univ. drd. Ioan Herdean (limba franceză) 25



S T U D I I D E M A S T E R AT DREPT ADMINISTRATIV Specializarea: Statutul funcţionarului public Studenţi: 50 Profesori: Lector univ. dr. Valentin Neamţ (Funcţia şi funcţionarul public) Prof. univ. dr. Corneliu Maior (Managementul funcţiei publice şi de conducere) Lector univ. Gheorghe Stângu (Drept administrativ european) Conf. univ. Ioan Lazăr (Aspecte procesuale civile şi penale privind funcţia şi funcţionarul pubic) Prof. univ. dr. Marţian Iovan (Politici publice europene) ECONOMIC Specializarea: Audit şi expertiză financiară Stundeţi: 30 Profesori: Conf. univ. dr. Dorel Vit Prof. univ. dr. Dorina Ardelean Conf. univ. dr. Cristian Haiduc Conf. univ. dr. Alexandru Cicortaş Prof. asociat Univ. Timişoara, prof. univ. dr. Dorel Mateş Prof. univ. dr. Corneliu Maior (Cancelar general UVVG)

26

idei pentru cadouri

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i Cadouri

Decembrie… când pronunţi acest cuvânt te gândeşti poate la frig, zăpăda, sărbători… dar şi la CADOURI! Cadourile sunt un semn de recunoştinţă faţă de persoanele dragi sau, pur şi simplu, un mod mai deosebit de a spune “Te iubesc!” sau “Sărbători fericite!” Cu toate că oferta de piaţă este enormă în ceea ce priveşte cadourile, mai ales în această perioadă, ne-am gândit să vă dăm câteva idei pentru a ieşi din tiparul clasic. Pentru persoana dragă inimii Pentru cei care obişnuiau să dea drept cadou un parfum deosebit vă sugerăm anul acesta să înlocuiţi sticla de parfum cu una de esenţă dulce şi suavă de ulei parfumat alături de o candelă. Există variate modele, adaptate sezonului, iar culorile tari combinate cu auriu sau argintiu dau aceea notă de glamour pe care unii o văd doar la vestitele parfumuri franţuzeşti. Cu o candelă şi uleiul aromat potrivit veţi putea răsfăţa nu doar o persoană, ci întreaga familie, dându-le spiritul intim şi dulce al Sărbătorilor într-un cadou original! Taţi şi unchi Se ştie că bărbaţii întotdeuna apreciază o sticlă de vin bun sau de şampanie, iar dacă ambalajul e şi el deosebit vă va fi imposibil să daţi greş. Ca să renunţaţi la mult uzata plasă de vin, confecţionaţi voi înşivă un ambalaj din material roşu, fin şi cu o fundiţă simplă satinată de culoare aurie sau neagră. Ambalajul realizat manual va transpune imediat o obişnuită sticlă de vin în atmosfera de iarnă, iar recunoştinţa din partea celui care o va primi îţi va umple şi ţie inima de fericire. Mame, mătuşi Mulţi spun că sunt cele mai pretenţioase persoane în ceea ce priveşte cadourile. Însă chiar şi o persoană pretenţioasă se topeşte de plăcere în faţa unui tort de ciocolată frumos ornat, dar mai ales realizat de propria fiică sau nepoată. Reţete sunt nenumărate, iar dacă timpul sau îndemânarea riscă să-ţi strice cadoul, găseşti în supermarketuri blaturi gata preparate, în care doar mai trebuie să pui crema şi să ornezi apoi după propria fantezie! Cu un mesaj de genul «Crăciun fericit, mami !» şi o personalizare tipică ţie, un tort lăsat pe masa frumos aranjată cu steluţe şi lumânări este imposibil să nu faci o surpriză plăcută. Dacă un tort crezi că e prea greu de realizat găseşti în comerţ fursecuri cu forme şi ornamente specifice Crăciunului. Şi ca să fie totuşi şi ceva personal poţi imprima pe o cană de ceai o poză cu tine sau un peisaj pe care ştii că mama îl adoră şi un mesaj adecvat. Bunicii Ei sunt deja la o vârstă la care ai presupune că au primit multe cadouri şi că unicul lucru pe care şi-l doresc este sănatate şi fericire. Cum din păcate nici una nu le vei găsi de vânzare la nici un magazin îţi mai rămân câteva opţiuni. Pentru o urare simpatică de sănătate ataşează o felicitare făcută de tine lângă un borcan de miere, fără să uiţi să precizezi dragostea ta “dulce ca mierea” . Le vei şi îndulci zilele, iar fiecare linguriţă de miere le va aduce aminte de dragostea ta şi le va da şi sănătate. Iar fericirea unor bunici vine cel mai adesea din amintiri sau din simpla întâlnire cu nepoţii. Dacă nu îţi poţi vizita zilnic bunicii, lasă-le un dar că să le amintească de tine. O poză cu tine încadrată de o ramă frumoasă, sau chiar făcută de tine, le va crea sentimente de feiricire şi aşa te vor avea mereu aproape de ei. Pentru mine De ce să facem cadou doar celor din jurul nostru şi să nu ne facem şi nouă? Dacă bugetul tău se apropie deja de 0, nu dispera, căci şi pentru tine trebuie să existe o soluţie. Nu uita că un cadou nu trebuie să fie neaparat scump pentru a fi realmente apreciat. Aşa că aşează-te în faţa sobei şi relaxează-te. O muzică bună te poate umple de fericire, aşa că încearcă să vezi ce-ţi place cel mai mult să asculţi. Intră rapid pe internet, caută-ţi muzica preferată şi pune-o pe un CD, căruia să-i faci o copertă personalizată cu dedicaţie «Special for you!». Poate pe moment nu va avea un efect fabulos, dar când vei regăsi CD-ul peste timp şi-ţi vei aduce aminte cum a intrat în colecţia ta, sigur te va binedispune, şi-l va face să fie un “cadou“ apreciat. Deci nu uitaţi în luna cadourilor să vă arătaţi dragostea şi aprecierea pentru cei din jurul vostru oferindu-le câte o atenţie şi renunţaţi la ideea că doar un cadou scump e apreciat. Puneţi accent pe detaliile simple, dar elegante şi faceţi totul personalizat căci un cadou adevărat vine din inimă şi, alături de o urare caldă, poate impresiona şi cea mai pretenţioasă persoană. Andra, XII C

27


despre prietenie

Vo r b e l a g u r a s o b e i ....despre prietenie şi prieteni adevăraţi Fără să ne dăm seama, timpul tace şi trece. Şi iată că iar stăm adunaţi în jurul sobei, tânjind după căldură atât trupeşte, cât şi sufleteşte. Şi, parcă în zilele friguroase, simţim şi mai acut nevoia unui prieten apropiat, a unei persoane cu care să ne împărtăşim gândurile, dorinţele, sau chiar secretele... însă mai există oare în ziua de azi prieteni adevăraţi? Într-o lume dominată de tehnologie parcă noţiunea de prieten, în adevăratul sens al cuvântului, a dispărut. Şi, stând aşa la gura sobei, ne-am gândit să încercăm să vedem ce e cu prietenia asta. Zâmbitoare ca întotdeauna şi mare iubitoare de animale, Iulia ne-a zis: „ Parcă un câine ţi-e mai bun prieten decât un om!” M-a frapat ideea, dar parcă îmi venea să-i dau dreptate în mintea mea, dar inima striga să nu mă las indusă în eroare. Şi am rugat-o să-şi motiveze opinia. „În lumea de azi, prea puţini prieteni mai au timp să te asculte atunci când TU ai nevoie. Însă ei vin să-ţi ceară să le stai la dispoziţie ori de câte ori li se îneacă corăbiile. Un câine te ascultă şi în miez de noapte, fără să te judece. El sigur îţi va păstra secretele care poate te apasă şi pe care trebuie să le rosteşti ca să scapi de povară. Un câine te iubeşte aşa cum eşti. Omul nu s-ar mulţumi doar cu afecţiune... însă un câine se mulţumeşte şi cu atât. Iar când îi vezi faţa adorabilă şi ochii aceia plini de voioşie nu ai cum să nu te bucuri de prezenţa lui şi de faptul că-l ai aproape. Cu un animal totul e mai simplu, dar cu un om totul se complică. Bine... asta nu înseamnă că nu mai trebuie să avem prieteni oameni, doar că, de cele mai multe ori, un prieten te dezamăgeşte şi te face să suferi... iar un animal nu.” Focul continuă să ardă bubuind în sobă, iar fulgii de nea de afară te îmbie la o stare de reverie. Cătălina stătea liniştită privind dansul stelelor de gheaţa de afară, dar un şuier ascuţit al vântului parcă a trezit-o dintr-o dată din visare. „Până într-un loc, Iulia, sunt de acord cu tine. Ai perfectă dreptate... însă, dacă un câine te ascultă fără să mârâie la tine, nu înseamnă neaparat că te-a înţeles. Şi mai sunt şi situaţii în care nu vrei doar să te descarci de poveri sufleteşti, ci vrei să şi primeşti un sfat bun, o idee de rezolvare a problemei. Şi omul îţi poate oferi înţelegere, şi chiar şi el te poate asculta fără să te critice. Acela e un prieten adevărat. Şi oare, chiar dacă e mai complicat să menţii o relaţie apropiată cu un om, nu e mai fructoasă şi mai constructivă acea relaţie? E drept însă că un prieten adevărat e foarte greu de găsit. Dar şi mai greu e să îl faci să-ţi rămână prieten adevărat şi, la rândul tău, să-l răsplăteşti pe măsură. Căci nu poţi aştepta ca prietenia să se construiască de la sine.” Căldura din cameră parcă ne încălzea spiritele. Fetele păreau a se duela din priviri, fiecare crezând că dreptatea e de partea ei. Iar eu încercam să-mi dau seama care are mai multă dreptate. Amândouă aveau, însă în inima mea refuzam să cred că un animal poate fi mai presus decât un om. Fiecare om are calităţile şi defectele sale. Nimeni nu e perfect, de aceea un prieten adevărat e cel care are ochi să-ţi vadă nu doar defectele, ci şi calităţile. Singurul lucru pe care-l poate face un animal e să mârâie la tine, dar un om printr-un „mârâit mai plin de înţeles” te poate determina să-ţi corectezi defectul. Nu căuta oamenii perfecţi. Acceptă-i aşa cum sunt. Prietenul este cel care cunoaşte adevărul, înţelege prin ce-ai trecut, te acceptă aşa precum eşti şi, la fel ca înainte, te încurajează să mergi mai departe. Omul are capacitatea să te iubească şi să-ţi şi spună acest lucru. Un prieten adevărat e greu de găsit, dar nimic nu se compară cu bucuria de a împărtăşi succesele cu cineva drag, sau confortul sufletesc de care poţi beneficia atunci când treci prin încercări, iar el, prietenul tău ţi-e aproape. Cum ar fi însă dacă am renunţa o clipă la orgoliile noastre, la ideea de superioritate şi am învăţa să ascultăm tăcuţi, asemeni unui necuvântător, ceea ce are de spus cel de lângă noi. continuare in pagina 25 28

despre prietenie


Dacă am învăţa să ţinem secretele ca şi cum am fi muţi şi am încerca să nu ne mai bârfim apropiaţii, oare nu am fi şi noi în stare să zâmbim doar pentru că ne vedem prietenii şi să răspundem pe un ton liniştit, indiferent de întrebarea care ne e adresată? Nu poţi învăţa un animal cum să-ţi dea sfaturi şi nici nu te poţi aştepta să plângă alături de tine... dar un om poate învăţa de la un animal ce e recunoştinţa şi ce înseamnă să sari să-ţi aperi persoana dragă fără a te gândi prea mult la urmări. Un animal nu poate înlocui un om, dar îl poate ajuta să devină mai bun şi să înţeleagă că în lumea aceasta, nu doar valorile materiale sunt cele care contează, căci trăind încă printre oameni trebuie să-i iubim, să-i respectăm şi să-i apreciem aşa cum sunt. Încet, căldura focului pătrunde în suflet, iar gândurile se lasă îmblânzite de chemarea inimii spre dragostea pentru cei din jur. Stăm toate trei şi ne uităm una la alta. În mintea mea încerc să creez un rezumat şi stau să mă gândesc dacă ar trebui să-l spun cu voce tare sau nu. Dar nu pot să tac... cu toate că am putea vorbi ore în şir despre subiectul acesta al prieteniei, ceva mă îndeamnă să punctez anumite lucruri căci una din problemele majore ale societăţii noastre este lipsa oamenilor care pot fi prieteni adevăraţi. Pentru a fi un prieten adevărat, trebuie să poţi ierta multe. Prietenul îţi indică eşecul fără a te traumatiza. Încredinţează prietenului grijile şi problemele tale. Îţi va aduce un ajutor inimaginabil. O problemă împărtăşită cuiva se înjumătăţeşte. Un vechi proverb suedez spune: „O bucurie împărtăşită se dublează, o tristeţe – se înjumătăţeşte”. Însă vin şi zile când nu totul e roz. Odată cu pierderea unui prieten, ceva moare în interiorul nostru. Prietenul adevărat este cel care-ţi atrage atenţia atunci când greşeşti! Când ai probleme, nu va trebui să le rezolvi de unul singur, dacă ai prieteni adevăraţi. Apoi, toţi avem nevoie de un prieten cu care putem fi intimi. Trebuie să-i destăinui secretele tale. El trebuie să cunoască gândurile tale ascunse, punctele tale vulnerabile, speranţele şi visele tale. În aceasta rezidă esenţa unei prietenii. Unica modalitate de a-ţi face un prieten este ca tu să devii prieten. Alege prietenii după calităţile personale şi nu după starea materială. Cu promisiuni îţi poţi face prieteni, dar îi poţi păstra doar cu fapte. Foarte puţini sunt capabili să recunoască succesul prietenului fără invidie. Un alt ingredient esenţial într-o prietenie este iertarea. Un rol important îl au sinceritatea şi încrederea... Prietenia poate fi definită ca fiind suma anilor, a binelui, a răului alături de acele fiinţe care te-au acceptat aşa cum eşti. Adevărata prietenie este ca sănătatea: valoarea ei este rar apreciată până când nu ai pierdut-o. Sinceritate, onestitate, timp, disponibilitate, căldură, atenţie, dorinţa de a împărţi bucurii, umăr dispus să fie udat de lacrimile celuilalt... e mult uneori, dar eu cred că merită, deoarece viaţa e mai frumoasă cu prietenii aproape. Andra, Iulia, Cătălina XII C To l e r a n ţ a ...văzută de un copil african. Când mă nasc, sunt Negru, când cresc, sunt Negru, când stau la soare, sunt Negru, când mi-e frig, sunt Negru, când sunt speriat, sunt Negru, când sunt bolnav, sunt Negru, iar când mor, sunt tot Negru. Iar tu, tipule Alb, când te naşti, eşti Roz, când creşti, eşti Alb, când stai la soare, eşti Roşu, când ţi-e frig, eşti Albastru, când eşti speriat, eşti Galben, când eşti bolnav, eşti Verde, iar când mori, eşti Cenuşiu. Şi tu ai tupeu` să mă numeşti pe mine Colorat?!

culeasă de Dan Tiurbe, X C 29


divertisment

PRETENŢIILE TINERILOR Pentru că omul este o fiinţă socială, uneori simte nevoia unei legături speciale cu o altă persoană, o legătură care să-i inspire încredere şi o stare de fericire. Cel mai uşor putem găsi aceste realizări într-o relaţie de prietenie, dar pentru a putea intra într-o asemenea relaţie trebuie să ai anumite calităţi. Ne-am gândit că, decât să dăm noi o listă de calităţi, mai bine vă întrebăm pe voi, cititorii noştri. Iar celor ce ne-au răspuns, le mulţumim. Iată rezultatele sondajului... Prietenul ideal

Prietena ideală

În urma unui sondaj s-a constatat că băieţii În urma aceluiaşi sondaj s-a constatat că fetele doresc ca prietenul lor să fie: doresc ca prietena lor să fie: • Politicos • Comunicativă • Sensibil la nevoile ei • Atractivă • Comunicativ • Îngrijită • Plin de umor • Fără prea multe pretenţii • Prompt • Promptă • Sincer • Integră • Punctual • Sociabilă • Integru • Prietenoasă • Amabil • Cu simţ al umorului • Romantic • Sinceră Toate aceste caracteristici pot fi dezvoltate. Abi- Băieţi, uitaţi-vă bine la această listă! Nu există în ea nici litatea de a conversa poate fi îmbunătăţită; atractivitatea o referire la bogăţie sau la frumuseţe. Aceste caracterispoate fi dezvoltată de către orice fată. O comportare tici care sunt importante în ochii fetelor, pot fi personademnă poate fi învăţată, la fel comportamentul îngrijit, lizate şi îmbunătăţite în propriul vostru stil. Fetele au promptitudinea, caracterul, prietenia şi simţul umorului. menţionat de asemenea şi câteva lucruri pe care nu ar Într-o întâlnire dă de înţeles prietenului tău că te intere- dori să le vadă la băieţi: - insistenţa în atingeri fizice; sează persoana lui. Priveşte-l în ochi atunci când îi vor- mândrie şi aroganţă; beşti! Ascultă cu atenţie atunci când vorbeşte el! Discută - invitaţii de ultim moment (probabil deoarece nu despre lucrurile care îl interesează, fără a uita însă de ce au timp să se aranjeze, deci fiţi înţelegători!); te interesează şi pe tine! Evită să vorbeşti despre întâlsă facă glume proaste; nirile tale anterioare şi fereşte-te de bârfă! Când sunteţi să fie neîngrijiţi. în mijlocul unei mulţimi, adu-ţi aminte să te concentrezi mai mult la el! Relaxează-te şi cel mai important... fii tu însăţi… naturaţelea e la mare modă! Deci cam acestea sunt dorinţele şi pretenţiile tinerilor din ziua de astăzi. Bine… o parte din ele, dar cel mai important lucru pe care ar trebui să-l reţineţi este că o persoană trebuie iubită aşa cum este şi pentru ceea ce este, nu să încercăm să o transformăm cum ne-ar plăcea nouă să fie! Aşa că de sărbători faceţi-vă cadou multă înţelegere pentru cei din jur, iubire şi o listă de dorinţe, pe care, dacă sunteţi cuminţi, Moşul s-ar putea să vi-o îndeplinească! Succes ! Sondaj realizat de Malvin, X C

REFLECŢII... CU CÂRLIG ŞI PRAF DE PUŞCĂ

MINI-MAXIME

• Ultima dorinţă a peştelui prins: „Rămâne-ţi-ar • Dacă noaptea-i cel mai bun un os în gât”! sfetnic, cum se face că unii-s • Nu există pădure fără uscături şi... resturi de proşti ca noaptea? mâncare! • În trecut, omul înţelept îşi • Norocul vânătorilor că iepurii nu cunosc proverbele! Altfăcea iarna car şi vara sanie. Acum îşi ia maşină că-i bună pen- minteri ar fugi numai câte doi şi nu i-ar mai prinde nimeni! • Pescarul hocheist când cade pe gheaţă face... copcă! tru toate anotimpurile. • Între sănătate şi boală se dă o • Când birocratul este la pescuit şi face „pauză” de masă, scoate undiţa din apă! luptă... pe viaţă şi pe moarte! culese de Ionuţ Jurcan, IX C 30

divertisment


Crezi că eşti mai deosebit decât un biet animal… have a look !!! Dacă poţi ... CURIOZITĂŢI ... să începi ziua fără o cafea, GRAMATICALE ... să fii întotdeauna vesel fără să iei în seamă durerea, ... să te abţii să te plângi şi să-i baţi pe alţii la cap cu problemele tale, Un cep – O ceapă ... să mănânci aceeaşi mâncare în fiecare zi şi să fii recunoscător pentru Un cal – O cală ea, Un cod – O coadă ... să înţelegi pe cei care-ţi sunt dragi atunci când sunt prea ocupaţi să-ţi Un foc – O focă acorde timp, Un pat– O pată ... să treci cu vederea faptul că cei pe care-i iubeşti se descarcă pe tine Un par – O pară atunci când ceva nu e în regulă, deşi nu e vina ta, Un lup– O lupă ... să înduri critica şi acuzaţiile fără resentimente, Un soi – O soia ... să ignori educaţia mărginită a unui prieten şi nu-l corectezi niciodată, Un puţ – O... ... să te abţii să te comporţi cu un prieten bogat mai bine decât cu un prieten sărac, culese de ... să înfrunţi viaţa fără să minţi şi să înşeli, Ionuţ Jurcan, IX C ... să faci faţă stresului fără ajutor medical, ... să dormi fără somnifere, ... să recunoşti sincer în inima ta că nu ai niciun fel de prejudecată cu privire la crezul, culoarea pielii, religia sau orientarea politică a altor oameni... … Atunci, dragul meu, nu eşti cu nimic diferit de câinele tău! Deci de azi înainte priveşte-l cu mai mult respect, căci respecţi de fapt ceva ce se află şi în tine! Şi ca să-ţi arăţi dragostea şi respectul pentru el fă-i de Crăciun cadou un os! Te va iubi mai mult. Dar, oricum, stai liniştit că ai şi lucruri care te ridică mai presus decât el, dar te rog să realizezi că şi un câine poate fi, parţial sau în anumite situaţii, ca şi tine ! cules de Andra Sasca, XII C Anul şcolar pentru un elev “deosebit” Nu este greşeala unui elev dacă e repetent, pentru că anul are numai 365 de zile. Iată un an şcolar tipic pentru un elev plictisit. Duminici - 52 duminici într-un an, care sunt zile de odihnă. Mai rămân 313 zile. Zile de vară 50, când vremea este foarte caldă şi este greu de studiat. Mai rămân 263 de zile. Sunt 8 ore zilnic de somn înseamnă 122 de zile. Mai rămân 141 de zile. Mai e o oră zilnică de sport (bună pentru sănătate) înseamnă 15 zile. Mai rămân 126 de zile. Iar 2 ore zilnic pentru mâncare şi alte delicatese (mestecate corespunzător) înseamnă 30 de zile. Mai rămân 96 de zile. O oră de palavre (omul este o fiinţă socială) înseamnă 15 zile. Mai rămân 81 de zile. Zile de examen pe an - cel puţin 35 de zile. Mai rămân 46 de zile. Sărbători şi zile libere - 40 de zile. Mai rămân 6 zile. Zile în care boleşti - cel putin 3. Mai rămân 3 zile. Filme şi distracţie cel puţin 2 zile. (Trebuie să te mai şi distrezi!) Mai rămâne 1 zi. ... această ultimă zi este ziua de naştere a elevului! cules de Danny, XII B 31


szórakozás Pepe’s cup

November negyedikén szokatlan esemény helyszíne volt a nagyszalontai Sándor Péter Tornacsarnok. A helyi karate egyesület emlékversenyt rendezett az egy éve tragikus körülmények között elhunyt öt danos karate mester, edző és tanár, Sándor Péter emlékére. Szombat reggel kilenc órakor kezdtek el gyülekezni a sportolók a sportteremben. Tíz órakor ünnepélyes megnyitó keretei között húsz hazai és három magyarországi klub több mint kétszáz sportolója sorakozott fel. Volt egy különleges résztvevő is, aki Japánból érkezett, Takayanagi Yuji. Az ünnepélyes beszédek után egy szívszorító és megható képsorozat került vetítésre, mely közben sokak szeméből kiszöktek a könnyek és sok mellkas sóhajtott fájdalmasan. Fél tizenegykor kezdetét vette a megmérettetés. Délelőtt katában (formagyakorlat) mérték össze tudásukat a sportolók. A nap egyik leglátványosabb katáját Tordai Botond mutatta be, amelyet hatalmas tapsvihar követett. Két órakor szünet következett, mely alatt a bírók és a hazai klub sportolói meglátogatták volt edzőjük sírhelyét. Három órakor ismét kezdetét vette a verseny, ekkor már kumitéban (harc) mérettek meg a sportolók. Sok látványos és sérülésektől sem mentes harcot láthattak a nézők. Az egyik leglátványosabb meccs a japán Takayanagi Yuji és a szalontai Ursădan Cosmin közötti volt, melyet végül Yuji nyert. A nagyszalontai sportolók nagyon jó eredményeket értek el. Katában Megyeri Regina (9), 3., Illyés Rózsa (10) 2., Portik Ştefan (16), Pocsai István (17) és Tordai Botond (18) 1. helyezést értek el. Csapat katában a Portik-Pocsai-Tordai hármas második helyezést harcolt ki a felnőtt kategóriában. Kumitéban Tasnádi Attila (18) 3., Gali Krisztián (8), Pocsai István és Ursădan Cosmin (23) 2. helyezést értek el. Este hét órakor a megmérettetés végén, mindenki boldogan tért haza, megegyezvén abban, hogy jövőre ugyanitt találkoznak. A szervezők ez úton is köszönik mindenki segítségét, e rangos verseny megszervezéséhez. Külön Köszönjük a MIDESZ segítségét. Pocsai István, XI. F

Szőkék Versenye 2006 Csütörtök este Miss Szöszi névvel szépségversenyt rendeztek a Zilahy Lajos Művelődési Ház nagytermében. Bevezetőben a műsorvezetők köszöntötték a nézőket, s már kezdődött is a verseny. A megmérettetésre hat szőke lány vállalkozott. Mindannyian iskolánk tanulói. Nekik elsőként a táncparketten kellett megmutatniuk tudásukat. Különböző műfajú zeneszámokra kellett táncolniuk, minél jobban és természetesebben. Aztán a lányok felvonulása következett diszkóruhában, utcai viseletben, sportszerelésben, végül pedig estélyiben. Az egyes bemutatkozások között táncbemutatók, a Ioana szalonnak köszönhetően pedig mennyasszonyi illetve estélyi ruhabemutató tette színesebbé a rendezvényt. Kilenc óra előtt néhány perccel került sor az utolsó számra, a lányok estélyi ruhás fellépésére. Ezt követően a zsűri visszavonult döntéshozatalra. Hosszas latolgatás után megszületett a végeredmény. A harmadik helyen Konyha Henrietta végzett, a második helyen Császár Brigitta és Takó Beáta. A 2006-os év Miss Szöszije pedig Ráksi Ivett lett. A díjkiosztás után diszkó következett. Arató Anita, Anita IX. E 32

szórakozás


Sporttánc kurzus a Művelődési Házban Az első táncórán: október 19-én csütörtök délután 18 órára a Művelődési Ház nagyterme megtelt kisgyerekekkel, általános és középiskolásokkal, valamint érdeklődő szülőkkel. Darvasi Zoltán, a Zilahy Lajos Művelődési Ház aligazgatója köszöntötte a jelenlevőket, majd pedig jómagam Major Arnold, a kurzus oktatója és partnerem, Julia Borzan mutattuk be az erre az alkalomra készített tánccsokrunkat. Az előadott táncok közt szerepelt a szamba, csacsacsa és a jive. A bemutatóval is érzékeltetni próbáltuk, hogy a tánciskola résztvevői milyen táncokat sajátíthatnak majd el. A bemutató után már kezdődött is a táncóra, több mint ötven fiatal ismerkedett a csacsacsa lépéseivel. Az első óra végén sor került a beíratkozásra is. A sokadik órán is túl: a 6-13 évesek táncórája szombat délelőtt a Gyermekek Klubjának sporttermében, 14-16 óra között, a 13-18 éveseké pedig szintén szombaton 16-18 óra között van. Az órákra a gyerekek és a fiatalok töretlen lelkesedéssel járnak, kiváncsian, olykor ijedten szemlélik az új lépéseket, de kitartóak, és nem hátrálnak meg a nehézségek előtt. Úgy gondolom, hogy egy nagyon jó kis csapat formálódott a táncolni akaró bakfisokból, s ma már elmondhatjuk, hogy jártasak a sporttáncok világában. Major Arnold, XI. F

FEJTÖRŐK

1

Mi kerül a kérdőjel helyére?

Van négy barát. Éva, Réka, Szabi és Pali. Éva 10 éves. Éva és Szabi együtt 21 évesek, Szabi, Évi és Pali együtt 30 évesek. Hány éves Szabi, Pali és Réka, hogyha a négy barát együtt 38 évesek.

2

Ha egy ember 2 liter folyadékot iszik meg egy nap, akkor hány liter folyadékot iszik meg egy szökőévben? Hát egy fél szökőévben?

3 4

Mi hiányzik?

Az itt látható szavak mellől hiányoznak a szó összetételhez szükséges másik tagok. Keress állatneveket, amelyekkel összetett szavakat tudsz alkotni. Szél . . . . . kukorékolás; Fa . . . . . szorító Vas . . . . . . zene; Fias . . . . szem Verseny . . citrom; Ló . . . . . . fészek Kis . . . . sor; Kaffer . . . . . . erős Posta . . . . . . dúc; Bak . . . . . . szakáll Kis . . . . . láb; Mérges . . . . . . kakas Vad . . . . . . bőgés; Szarvas . . . . . vásár

Összeállította: Matula Ingrid, VII. C és Balogh Beáta XI. F 33


halloween

Rejtélyes éjszaka Hazánkat elontották az amerikai tradíciók. Egyesek ágálnak holmi kereskedelmi célokra utalva, mások boldogan fogadják az újabb napot, amikor ünnepelni lehet. A főleg a fiatalok körében dívó Halloween azonban más: a Halottak napját cseréli fel vagy talán egészíti ki. A Halloween valójában a gyerekek ünnepe: csokit lehet gyűjteni, izgi szellemvonattúrákat tenni és felcseperedvén farsangszerű, sejtelmes hangulatú bulikon, parádékon részt venni. Ma egy átlagos Los Angeles-i Halloween a következőképpen néz ki: a gyerekek Superman-nek, vagy nyuszinak öltözve a papa kíséretében egy kosárkával felszerelkezve körbejárják a szomszédságot, és “trick or treat”et (trükk vagy fenyegetés) kiabálva begyűjtik a csokit. A szokás onnan ered, hogy az ősi kelták hitték: a halottak lelke kint kísért mindenféle boszorkányok és kísértetek társaságában, és csak némi élelem ellenében hajlandóak visszatérni saját világukba. Egy tisztességes halloweenezőnek illik szellemnek, boszorkánynak, vámpírnak, fekete macskának vagy vérfarkasnak öltözni, de ma már inkább a farsangi jelmezek láthatóak az utcán. Sokan kérdezhetik, mit jelentenek az ijesztő ábrázatúra formált és megvilágított tökök, a koponyák, szellemek és boszorkányok, amelyek a hallowen (helovin) divattal kapcsolatban lépten-nyomon elénk kerülnek?! Amerikából került át Európába, de eredetileg Írországból ered ez az „ünnep” Alkotóelemei jobbára a kelták egyik pogány ceremónijára vezethetők vissza. Varázslóik és papjaik vezetésével évente megülték két főistenségük (a napisten és a halottak istene) ünnepét. Hitük szerint a kelta év utolsó napján (október 31-én) az istenség megengedte, hogy az elhunytak lelkei visszatérjenek otthonaikba. A keresztények érkezését megelőző korban Írország és Skócia a druidák (a kelta papok) vezetésével ünnepelte meg a kelta naptári év utolsó napját. A druidák szerint ezen a napon került a föld a legszorosabb kapcsolatba a szellemvilággal. Október 31-e a halottak napja, illetve egyfajta szüreti felvonulás funkcióját töltötte be. Töknek vagy nagyobb répának a belsejét vájták ki, rémisztő arcot faragtak belőle, a belsejébe pedig égő gyertyát, fáklyát helyeztek, s ezzel járták körbe a falut. A töklámpások kettős célt szolgáltak: egyrészt ezzel tartották távol, illetve űzték el a faluban pusztító, a termést tönkretevő gonosz szellemeket, másrészt pedig ezzel világítottak a halottak szellemeinek, hogy azok hazatalálhassanak. A Halloween eredetének másik szála szintén a pogány kultúrában gyökerezik. A középkori boszorkányok különféle ünnepeinek egyike az úgynevezett "boszorkány-szombat" vagy "fekete-szombat" (Black Sabbath) volt, ami október 31-ére esett. A mai kor Halloween-partijainak legtöbb kelléke, például a fekete macska, a söprűnyél, a mágikus varázsigék ennek a fekete-szombatnak a termékei. A Halloween napjainkra azzá az éjszakává vált, amikor büntetés nélkül mindenféle "pajkos" dolgot meg lehet csinálni. A különösen az Egyesült Államokban népszerű ünnep alkalmával az emberek - főleg a gyerekek - jelmezbe bújnak, arcukat kimaszkírozzák vagy álarcot öltenek, és úgy tesznek, mintha maguk is boszorkányok vagy kísértetek lennének. A töklámpást is az ír folklórnak köszönhetjük. Amint a mese mondja, egy Jack nevű ember (aki csaló volt, és hírhedt volt iszákosságáról is) felcsalta a Sátánt egy fára, amibe aztán Jack belefaragta a kereszt jelét, így a Sátán csapdába esett: nem tudott lemászni. Megegyeztek, hogy ha Jack leengedi, soha többé nem kísérti meg. Így is lett. Miután Jack meghalt, nem engedték be a Mennybe bűnei miatt, de a Pokolba sem nyert bebocsátást imént említett tréfája miatt. Kapott viszont az ördögtől egy darab parazsat, hogy azzal világítson a sötétben. Ezt a parazsat Jack belehelyezte egy kifaragott marharépába, hogy tovább tartson. Halloweeni szokások Halloweenkor Nagy-Britannia egyes részein a gyerekek beöltöznek, elsősorban szellemnek vagy boszorkánynak, (minél félelmetesebb, annál jobb) és házról házra járnak. (folytatása a 35. oldalon)

34

halloween


(a 34. oldal folytatása) Ajándékokért, édességért cserébe rövid szórakozást nyújtanak a háziaknak. Az Egyesült Államokban mindenszentek előestéje hasonlóan zajlik: a gyerekek itt is házról házra becsöngetve „trick or treat"-et követelnek (csíny vagy vendéglátás), és ha nem kapnak valami ajándékot, akkor bizony megtréfálják a házigazdát. Lámpás Jack Egy régi ír legenda szerint egy Jack nevű férfi olyan rossz ember volt, hogy nem nyert bebocsátást a mennybe, de a pokolba sem, mert túl sok tréfát űzött az ördöggel. Így halála után a földön kellett éjszakánként bolyongania, vállán egy lámpást hordozva. Lámpása egy kivájt növény belsejébe helyezett izzó szén volt. A babonás emberek, hogy elűzzék Jacket, hasonló lámpást raktak ablakukba vagy a házuk elé. Ez a szokás elterjedt az Egyesült Államokban is, ahol a tököt használták világító eszközként, amely a halloweeni hagyomány részévé vált. Hogy a dolog még félelmetesebb legyen, a kivájt tököt emberi arcra emlékeztetően lyukasztották ki, melynek résein keresztül szűrődő fény világít. Lejegyezte: Bozó Emese, XI. F A piros oszlopban József Atilla egyik híres verse található 1. Jézus születési helye. Karácsony előtt négy héttel kezdődik. Hideg évszak Csoki-glazúros, mindenféle ízben van, és vele díszítjük a karácsonyfát. Ezt szeretnénk összehozni az egész világon Szentestén, bár egész évben sem ártana. A gyerekek ilyet építenek hóból. Karácsony egy ....... . Rövid, meseszerű történet. Van, ahol a kandalló fölé függesztik. Szentestére díszítjük fel. Égitest. Egy hétre karácsony után. Télen az ablakon jelenik meg. Ő hozza az ajándékokat. Más néven Szent Miklós. Görkori téli változata. Angyalhaj más néven. Készítette: Matula Ingrid, VII. C Téli játszóeszköz.

KERESZTREJTVÉNY 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

A keresztrejvény és a 33. oldalon található fejtörők megoldásait újságunkban megtalálod, ha figyelmesen átlapozod. A megfejtésekhez jó szórakozást kívánunk! 35


egy tánccsoport viszontagságai

Nevek harca A mi csoportunk 2004. júniusában alakult. Az első fellépésünk egyben az első versenyünk is volt Nagyváradon, ahol a Nymphea Dance 2004 nevű moderntánc versenyen II. helyezést értünk el. Ezután egymást követték a versenyek, fellépések, és a csoport egyre fejlődött, amíg egy napon a koreográfusunk bejelentette, hogy elköltözik Nagyszalontáról, nem foglalkozik többet a Venus tánccsoporttal. Megkért, hogy folytassuk nélküle. Ezután a szalontaiak számára Venusdance néven váltunk ismertté. De a sors ismét közbeszólt. Valaki, aki a legelején mellettünk állt, nem nézte jó szemmel, hogy még mindig létezik a csoport, ezért felszólítást küldött, hogy amennyiben nem változtatjuk meg a nevünket, akkor annak következményei lesznek. Mindezek után, két héttel ezelőtt, elhatároztuk, hogy nem csináljuk tovább, feloszlik a Venusdance. Hogy mégis méltóan búcsúzzunk a közönségtől, utolsó fellépésnek kitűztük a “Varietăţi Bihorene” elnevezésű versenyt. De a közönségtől és a zsűritől kapott pozitív visszajelzések, valamint a maximum pontszám elérése után, amivel I. helyezést értünk el, megelőzve több tánccsoportot, elhatároztuk, hogy nem adjuk fel, folytatjuk tovább, de már nem Venusdance-ként. Szóval ez volt az utolsó fellépésünk ezen a néven. Még nem határoztuk el a tánccsoport új nevét, de szerintünk nem is az elnevezés számít, hanem a közönség szeretete. Reméljük, új nevünkkel is belopjuk majd magunkat a közönség szívébe, hisz nekünk a tánc nemcsak mozgás, hanem szenvedély is. Mindannyian így gondoljuk: Bereczki Noémi, Császár Brigitta, Kiri Norbert, Major Renáta, Nagy Evelin, Pocsai Róbert, Ráksi Ivett, Rikk Noémi, Takó Beáta. Mindezek után büszkén mondhatjuk: önerőből is sikerült megcsinálnunk! Peripeţiile echipei de dans Venus Trupa noastră s-a înfiinţat în vara anului 2004. Prima urcare pe scenă a fost şi prima participare la un concurs, denumit „Nymphea Dance 2004”, organizat la Oradea, la care am obţinut locul II. De aici înainte trupa de dans modern a progresat şi a fost prezentă la multe festivaluri şi concursuri. Într-o bună zi, coregrafa noastră ne-a anunţat că se mută de la Salonta şi nu se va mai ocupa de trupă. Începând cu această zi a trebuit să facem singuri coregrafia. În Salonta ne-am făcut cunoscuţi sub numele de Venusdance, dar soarta ne-a lovit încă o dată, deoarece o persoană, care la început a fost alături de noi, a început să nu ne agreeze şi ne-a somat să schimbăm numele. Ţinând cont de toate acestea, acum două săptămâni am hotărât dizolvarea trupei, dar nu înainte de un număr de „adio” pe care l-am susţinut la concursul-spectacol întitulat „Varietăţi bihorene”. Aici am fost foarte bine primiţi de către public şi juriu care ne-a acordat premiul I cu punctajul maxim. Astfel ne-am gândit că, totuşi, munca noastră este apreciată, iar publicul ne iubeşte şi am decis să renunţăm la dizolvarea trupei şi să-i schimbăm numele. În acest articol aţi auzit de trupa Venus, care ne reprezenta, pentru ultima oară. Credem că şi sub alt nume vom avea acelaşi succes, deoarece dansul curge prin venele noastre. Încă nu ne-am hotărât care va fi noua denumire, dar nu aceasta contează, ci iubirea şi aplauzele publicului. Pentru noi dansul nu este numai o simplă mişcare, ci a devenit o pasiune pe care nu încetăm să o cultivăm. În numele trupei de dans: Nagy Evelin şi Bereczki Noémi, X E 36

Klaudia meséi

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i A gyilkos Mikulás

Nem tudom, ti hogy vagytok vele, de engem már ősszel elővesz a depresszió, mely néha már-már letargiába dönt. Iszonyatosan elkeserít, hogy a nyári lubickolás a mindenféle jóban elmúlt, és most a szürke mindennapok, az iskola váltja fel. Azért a suliban is akad néha-néha valami jó, csak nehéz megtalálni…Na de hagyjuk a mellékszöveget. Mint már megszokhattátok, megint egy rémes történetet szeretnék elmesélni, ha unjátok, szóljatok, és többet nem publikálok (csak vicceltem). Az esemény tavaly karácsonykor történt, mikor is egyik este, ahogy azt aranyos jó kislányokhoz illik, kipucoltam a csizmámat, és kitettem az ablakba (naná, hogy nem hiszek a Mikiben, de apa fizetésében annál inkább). De hogy azért a hangulatot megőrizzem, kitettem neki a csizmám. Na elég az hozzá, hogy eztán lefeküdtem, és mély álomba merültem. Majd éjjel pontban 3-kor arra ébredek, hogy fázom, és valami hidegen fekszem. Kinyitottam a szemem, és hirtelen a lélegzetem is elállt, mert az iskola folyosóján találtam magam. Gondolkodtam, hogy hogyan is kerülhettem ide… Alvajáró nem vagyok… Első csodálkozás után felkeltem a hideg betonpadlóró, és a kijárat felé indultam, amikor az ablakon kinézve egy sötét árnyat láttam elsuhanni az udvaron. Ismerősnek tűnt az alakja, de nem különösebben foglalkoztam vele. Sietősebbre vettem a dolgot, mert kezdett ijesztő lenni a helyzet. Amint azonban az ajtóhoz értem láttam, hogy az zárva van… Közben lépteket hallottam a második emeletről lefelé jönni. Ekkor már eléggé felmehetett a vérnyomásom meg a pulzusom… Próbáltam kinyitni az egyik ablakot, de nem sikerült. Egyre közeledtek a léptek, és egyre hangosabban vert a szívem is. Majd egyszer csak a léptek elhallgattak. Mintha az illető megállt volna a sarkon. Remegett minden porcikám, fáztam, és alig bírtam állni a lábamon, annyira szédültem a félelemtől. Majd erőt vettem magamon, és reménykedtem, hogy az az ismerős alak áll majd ott, akit láttam elsuhanni az udvaron és különben is, hátha csak álmo-dom az egészet…Nyugtatgattam magam, és erőt gyűjtöttem, hogy elsétáljak a sarokig. Hirtelen kiléptem! ...És nem állt ott senki. Már kezdtem volna megnyugodni, és a főbejárat felé venni az irányt, hátha az nyitva lesz, de akkor hirtelen valaki megfogta a vállam! Úgy éreztem, egy pillanatra leáll a szívem… Egyik srác volt az, a XI. osztályból. Persze csúnyán lehordtam, hogy miért ijesztett így rám, és hogy mit keres ott az éjszaka közepén. Erre azt felelte, hogy mindketten kiválasztottak vagyunk, hogy ebben az évben mi leszünk a Mikulás ajándékai. Nem tudtam mire vélni a dolgot, de mire elgondolkodtam volna rajta, megragadta a karom, és a tanári kijárat felé húzott, mondván sietnünk kell, nincs sok időnk! Kijutottunk, és csak futottunk keresztül a városon. Majd megálltunk a Kulin György utca sarkán, a kis ABC mellett. A srác azt mondta, hogy másszunk azonnal fel a villanykaróra, amelyen egy kisebb szekrény méretű villamos doboz állt (fiúk, ne nevessetek, sose voltam jó fizikából…). Felmásztunk, és abba bebújtunk ketten. Tisztán éreztem a meleg leheletét a bőrömön, annyira össze voltunk préselődve. Elmesélte, hogy a Mikulás réges-régen egy íratlan szerződést kötött az emberekkel, hogy minden Karácsonykor megajándékozza gyerekeiket szebbnél szebb meglepetésekkel, de cserébe minden évben kiválaszt két gyereket, akit megesz. A halott gyerekek lelkeit pedig egy padláson őrzi, a kis ABC fölött egy nagy ládában. Azért rejtette el egy ilyen kis városban, hogy ne keresse senki, és azért kérte meg a szülőket, hogy a nagyobb gyerekek előtt tegyenek úgy, mintha nem is létezne Mikulás, nehogy azok rájöjjenek az évszázados titokra. Ha másképp cselekednek, rájuk szabadítja a halott gyermek reményvesztett lelkeit, amelyek hosszú évszázadok óta várják, hogy valaki felnyissa a ládát. Ezek hallatán meghűlt bennem a vér, és elhatároztam, hogy én bizony nem leszek Mikulás-vacsora… Amint elhallgattunk, és csend lett mindenütt, a srác azt tanácsolta, hogy menjünk fel a padlásra, hozzuk el a ládát, mert ha az nálunk lesz, akkor a gonosz Mikulás nem tudja többé zsarolni majd a szülőket. Beleegyeztem, de mikor felértünk a padlásra, a srác hirtelen bezárta az ajtót, majd ennyit mondott: -A történet úgy teljes, hogy minden évben csak egy gyereket eszik meg és annak önszántából kell belépnie ebbe a szobába. Boldog karácsony, kislányom!!! Ekkor verejtéktől nedvesen, heves szívdobogással és egy hatalmas kiáltással ugrottam fel ágyamból. Körülnéztem, és boldogan nyugtáztam, hogy szobámban fekszem és már besütnek a gyenge téli nap reggeli sugarai. Megnyugodtam. Odamentem az ablakhoz, a csizmámban csoki és szaloncukor volt meg egy új tolltartó…. De… az ajándékok mellett állt egy kis faragott ládika, pont olyan, amilyen álmomban a padláson volt nagyban… Majd anya lépett be, és ezzel köszöntött: Boldog karácsonyt, kislányom! Kis Klaudia, XII.E

37


pagina profesorilor

Să învăţăm chimie jucându-ne!

SIMBOLURI CHIMICE Vă propunem formarea de cuvinte corecte folosind numai simboluri de elemente chimice. Jocul are la bază regulile din enigmistică pentru jocul de cuvinte numit „Ligamente” şi anume: ă şi â sunt asimilate a, î este i, ţ este t, iar ş este s. Formarea de cuvinte este relaltiv uşoară ţinând cont de faptul că există un mare număr de simboluri-silabe: Ca, Na, Ra, Ta, Ac, Am, Al, Fe, Co, Cu, Be, Ba, Ce, Se, Te, Ne, Li, etc. şi o serie de simboluri-literă: O, U, I, B, C, F, H, K, N, P, S, V, etc. Cuvinte folosite la chimie se pot forma astfel: SUBSTANŢĂ = S + U + B + S + Ta + N + Ta; REACTIV = Re + Ac +Ti + V; CAPSULĂ=Ca + P + S + U + La; SPATULĂ=S + P + At + U + La; STATIV=S + Ta + Ti + V; O restricţie interesantă constă în folosirea numai de numele unor elemente chimice. HELIU=He + Li + U; CARBON=C + Ar + B + O + N; O altă restricţie interesantă a jocului poate fi formarea numelui unor localităţi: SALONTA=S + Al + O + N + Ta; SIBIU=S + I + Bi + U; Jocul mai poate fi restricţionat prin formarea numelui unor obiecte/animale: CEAS= Ce + As; CAPAC= Ca + P + Ac; CÂINE= Ca + I + Ne; CAPRĂ= Ca + P + Ra; BOU= B + O + U; Cea mai curpinzătoare sarcină poate fi stabilită pentru „rescrierea” unor versuri din poeziile cunoscute, a unei strofe sau chiar a unei poezii întregi. Astfel de performanţe pot fi apreciate prin notă sau prin publicarea în revista şcolii. Iată un exemplu din poezia lui Mihai Eminescu (scrierea veche): COPII ERAM NOI AMÎNDOI= Co + P + I + I + Er + Am + No + I + Am + I + Nd + O + i Rezolvarea unor asemenea situaţii problemă constituie un bun prilej de a folosi simbolurile chimice şi sistemul periodic, iar, în final, însuşirea prin joc a acestor cunoştinţe de chimie. Prof. Gheorghe Iova Într-o lume grăbită fă-ţi timp… Fă-ţi Fă-ţi Fă-ţi Fă-ţi Fă-ţi Fă-ţi Fă-ţi Fă-ţi Fă-ţi

timp pentru a gândi: este izvorul oricărei puteri. timp pentru a te juca: este izvorul tinereţii veşnice. timp pentru a te ruga: este cea mai mare calitate a inimii. timp pentru a iubi şi a fi iubit: este un dar rar. timp pentru prietenie: este drumul către fericire. timp pentru a citi: este şcoala cunoaşterii. timp pentru a râde: este cântul sufletului. timp pentru a dărui: e prea scurtă ziua pentru a fi egoist. timp pentru a trudi: este preţul succesului. Sfaturi utile culese de prof. Rodica Păfucan 38

pagina profesorilor


Modificări în DOOM (Ediţia a II-a) Pentru că din acest an şcolar a devenit obligatorie utilizarea noilor norme literare impuse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM) ediţia a II-a, considerăm că este util să prezentăm câteva din cele mai importante schimbări: Scrierea cuvintelor compuse • Se scriu într-un cuvânt toate formele pronumelui negativ compus: niciunul, niciuna şi ale adjectivului pronominal corespunzător: niciun, nicio, după modelul: vreuna, vreunul, vreo, vreun. N-a venit niciunul. Nu am niciun prieten. Atenţie! Trebuie făcută deosebirea între: 1. - niciun adjectiv pronominal: N-are niciun chef să facă nimic. - nici un adverb + articol: Nu e nici naiv şi nici un om neştiutor. - nici un conjuncţie + numeral: Eu nu am nici un frate, nici mai mulţi. 2. - niciunul pronume: N-a venit niciunul. - nici unul conjuncţie + pronume nehotărât: Nu-mi place nici unul, nici celălalt. • Se scrie într-un cuvânt adverbul odată “cândva (în trecut sau în viitor), imediat, în sfârşit”: A fost odată ca niciodată... O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat. Termină odată. Odată lucrul terminat, a plecat. • Se scriu în două cuvinte: – o dată numeral adverbial: Te mai rog o dată. – o dată substantiv: Am stabilit o dată pentru întâlnire. Adverbul odată se scrie într-un cuvânt şi în locuţiunile odată ce şi odată cu. • Se scrie într-un cuvânt adverbul altădată când are sensul “odinioară”: Altădată se trăia mai bine în lume. • Se scrie în două cuvinte: - altă dată locuţiune adverbială: Îţi voi povesti altă dată ce s-a întâmplat. - altă dată adj. pron. + subst.: Am stabilit altă dată pentru excursie. Verbul La persoana I şi a II-a a verbul a fi se pronunţă: suntem, sunteţi şi nu sîntem, sînteţi. La indicativ, este corectă forma: eu să absolv (nu eu să absolvesc) – inclusiv pentru a termina un an / o formă de învăţământ, (eu) continui (nu continuu), eu (să) decernez (nu decern), (ei) miros (nu ei miroase)… Se admit variante verbale libere pentru formele de infinitiv: cementa/cimenta (dinţii), decofeiniza/ decafeiniza, frecţiona/fricţiona, incarna/încarna, încorpora/incorpora, pricopsi/procopsi, rabata/rabate şi pentru cele de indicativ: anticipează/anticipă, biciuieşte/ biciuie, biruieşte/biruie, cheltuieşte/cheltuie, chinuieşte/chinuie, demarchează/ demarcă, se destăinuie/se destăinuieşte, inventează/inventă, se îngâmfează/se îngâmfă, înveşmântează/înveşmântă, învolburează/învolbură, învie/înviază, mântuieşte/mântuie, reanimă/ reanimează, se străduieşte/se străduie, şchioapătă/ şchiopătează… O sinteză a modificărilor o puteţi găsi la biblioteca liceului sau la adresa: www.acad.ro/com2006/doc/nouDOOM.doc prof. Zoe Nagy 39


ce mai e nou Ce preferă băieţii, fetele în fustă sau în pantaloni?

Fetelor, fiţi atente la acest interviu pentru a şti care sunt preferinţele băieţilor. Bogdan Manciu (IX D): Prefer fetele în fustă pentru că sunt mai feminine. Emanuel Crai (IX C): Fetele în pantaloni sunt, după părerea mea, mai drăguţe. Adrian Chirla (XII A): Prefer fetele în pantaloni pentru că aşa fetele arată mai bine. Florin Popescu (X C): Îmi plac fetele atât în fustă, cât şi în pantaloni pentru că fetele sunt frumoase oricum. Barabas Arnold (XII F): Fetele în fustă sunt mai feminine. Ciprian Todinca (XII A): Depinde de fată: dacă are picioare frumoase, atunci prefer să se îmbrace în fustă; dacă nu, atunci pantalonii sunt alternativa ideală. Bogdan Ţoca (IX A): Prefer fetele în fustă pentru că sunt mai frumoase. Acs Krisztian (X A): Fetele în fustă sunt mai deosebite pentru că în ziua de azi fetele se îmbracă mai mult în pantaloni. Cristian Suciu (XI D): Cred că fusta avantajează mai mult fetele. Radu Tanase (XII A): Pentru că m-am obişnuit să văd fetele în pantaloni, prefer pantalonii. Aşa că, fetelor, după cum vedeţi, băieţilor le plac şi fetele îmbrăcate în fustă, şi cele îmbrăcate în pantaloni. Tot ce trebuie să faceţi mai departe este să fiţi voi însevă şi, cu siguranţă, le veţi plăcea tuturor, indiferent că purtaţi fuste sau pantaloni. interviu realizat de Marieta Manolache şi Daiana Szatmari, X C

Recunoaştere mondială În data de 3 iunie, cu ocazia Zilelor salontane, în oraşul nostru s-a gătit un gulaş de 5045 de litri. Acesta a fost servit oamenilor ce au asistat la Zilele salontane. Înainte de eveniment, pensionarii din Salonta au ajutat la curăţarea legumelor. Dimineaţa, la ora 4 s-a pornit focul sub imensul ceaun. Gulaşul, pregătit de bucătarii de la Restaurantul Milenium, a fost fiert până la ora trei după-masă fiind servit contra unei sume modice (1RON) tuturor pofticioşilor. Banii adunaţi au fost donaţi Şcolii Speciale Peter. Dovadă că gulaşul a fost delicios este faptul că a fost consumat de participanţii la zilele oraşului în doar două ore şi jumătate. În data de 10.11.2006 oraşul nostru a primit confirmarea de la Guinnes Book, Salonta intrând astfel în Cartea Recordurilor. Am depăşit cu 495 de litri recordul anterior în domeniu, înregistrat în Portugalia. Tot în această zi s-a deschis Consulatul Slovac, ca urmare a solicitărilor reprezentanţilor comunităţii slovace din zonă, avându-l drept consul onorific pe domnul Iabloncsik Miroslav. Consulatul îşi propune să “vegheze” la interesele comunităţii slovacilor din zona de vest a ţării şi să întărească legătura minorităţilor slovace cu fraţii lor din Slovacia. La prima recepţie a consului onorific au fost prezente personalităţi atât din judeţul nostru cât şi din întreaga ţară. Printre acestea s-au numărat: D-l Ambasador al Slovaciei la Bucureşti, Excelenţa Sa, Jan Soth, Ambasadorul Moldovei, Iurie Popovici, Ilie Bolojan, prefectul Oradiei. un reprezentant al minorităţii slovace, Iabloncsik Malvin, X C 40

poveste de iubire

A d o l e s c e n ţ a - Ti n i RAZIEL

Abia mă mutasem în noua locuinţă şi totul mi se părea minunat, privelişte frumoasă şi linişte care mă făcea să visez. Era iarnă... zăpada acoperea întregul pământ cu o pătură ţesută din mii de cristale strălucitoare. Pământul era îmbrăcat în haine de sărbătoare. Ce peisaj mirific! M-am hotărât să ies puţin afară, să rătăcesc singură pe străzi. Mergeam stingheră fără să ştiu în ce direcţie mă îndrept, presimţind parcă ceea ce avea să se întâmple în acea zi. Şi presimţirile mele s-au adeverit: l-am văzut pe EL... pentru o clipă doar şi apoi a dispărut... A fost însă de ajuns, pentru a mă îndrăgosti! Doream să-l cunosc, să mă cunoască... Într-un târziu, am prins curaj şi i-am vorbit, dar era atât de distant şi totuşi... atitudinea lui nu m-a descurajat deloc. Mult timp a rămas prezent doar în visele mele, dar nu-mi era de ajuns. Abia atunci am realizat ce e iubirea... Când îl zăream, inima îmi bătea cu putere, sângele îmi pulsa în vene şi picioarele nu mai atingeau pământul. A fi îndrăgostită e poate cea mai înălţătoare trăire. Dragostea e frumoasă tocmai pentru că nu cunoaşte nici o silnicie, nici o obligaţie. Sufletul meu striga în faţa lumii întregi: „Te iubesc!” Simţeam c-aş fi putut să ating cerul cu mâna, doar dacă-aş fi reuşit să-i simt suflarea, să-i văd ochii de înger, privirea de cavaler... atunci aş fi putut să mă pierd printre fantasme, printre vise lungi de vară, printre oameni, printre gânduri. Îmi doream să-i văd iar chipul, să mă scufund în al dragostei dor... Ce mister, ce labirint, ce speranţe... era ca o minune, ca o vrajă, ca o magie, care mă cuprindea. Simţeam că el era speranţa mea spre fericire, apropierea lui îmi era la fel de necesară ca aerul. Ardeam de nerăbdare să-l mai văd măcar o dată. După câteva zile mi se îndeplinise dorinţa: i-am zărit chipul printre miile de fulgi de nea care învăluiau pământul într-un imens deşert alb. Timp de câteva zeci de secunde, care au însemnat o veşnicie pentru mine, totul s-a cufundat într-o linişte totală, timpul a încremenit în loc, lumea parcă se făcuse mică de tot, încercând să nu tulbure vraja acelui moment unic. Sufletul îmi era inundat de sentimente contrarii: fericire, teamă, disperare. Fericirea că îl iubeam şi era lângă mine, teama de a nu-l speria şi disperarea la gândul că aş putea să-l pierd. Cu fiecare secundă care trecea, muream puţin câte puţin... Aşteptam să-mi spună ceva, ca şi cum aş fi aşteptat să mi se spună dacă mai trăiam sau nu. În acele momente el era totul pentru mine, restul nu mai avea nici o importanţă. Glasul lui era cântecul ploii ce-mi răscolea adâncurile fiinţei ori de câte ori îl ascultam, era sărutul lunii ce alunga noaptea din mine atunci când deschideam ochii, era strălucirea stelelor ce-mi apăreau în priviri atunci când îl zăream. Era un vis frumos într-o lume rece, infernală, în care nu mai vroiam să trăiesc singură fără el! Am ajuns atunci să cunoac iubirea. Totul mi se revelase ca o simfonie a sentimentelor, el fiind cel care mi-a deschis inima şi-a ferecat-o în urma lui. O scânteie binefăcătoare a coborât din soare înspre mine... s-a întrupat în el devenind căldură, viaţă, fericire. Cuvintele sale mă atingeau precum picăturile reci de ploaie... acei stropi care trezesc fiori de gheaţă. Cât de minunată simţeam că e dragostea, ce mă făcea să cred că sunt asemenea unei crăiese ce aleargă pe pajiştea verde, ce-l visează, îl iubeşte şi-l vrea doar pe el... A alungat toţi norii de furtună, a învăţat o biată inimă să bată, a transformat infernul în eden! Alături de el am învăţat că în iubire totul se schimbă, totul devine posibil: dintr-un nimic se naşte un colos! Trăiam prin el şi pentru el... nu ştiu ce l-a determinat să plece... aş fi vrut să mai retrăiesc o dată acele clipe, să regăsesc acea linişte continuă a celui îndrăgostit. A fost prima iubire adevărată, a fost mai mult decât poate spune cineva vreodată în cuvinte... Închideam ochii şi-mi imaginam (pentru a câta oară!) că este cu mine. Totul părea pustiu şi fără suflare, când în minte îmi reveneau numai gânduri amare, triste, repetate obsesiv, gânduri fără înţeles ce se pierdeau în neantul cugetărilor mele. Ochii îmi închideam încercănd să mă adun, încercând să cred că totul e doar un vis, iluzie... dar, fără speranţă, eram aruncată în abis... Era devreme... şi peste ochi-mi plini de lacrimi amare simţeam căzând pânza cenuşie a serii. În sufletul meu se ivea noaptea şi toate chipurile începeau să semene cu al lui şi atunci, în colţul ochilor, se năşteau, dureros, lacrimi... Ploaia îi spăla paşii, umbra i se dezlipea de pe ziduri pentru a nu lăsa vreun semn al trecerii sale pe acolo, dar vântul îi purta peste tot numele, întrebând trecătorii dacă l-au văzut... Îl credeam un trandafir şi speram să-mi ferească inima de spini. Însă nu a fost aşa... petalele sale însângerate m-au amăgit şi m-au făcut să cred în pasiune, însă tot ce mi-a rămas de la el au fost doar spinii şi rănile sufletului provocare de înţepătura lor otrăvitoare. Îl văzusem în culori de curcubeu în lumea de vise, el fiind o petală, iar eu un strop de rouă rătăcit pe fruntea sa, el un fluture, iar eu o şoaptă-n vânt ce-şi mângâia singurătatea. Crude speranţe în lanţ

41


poveste de iubire

mă urmăreau încătuşându-mă. Totul în mine vibra a iubire, dar inima murise demult, închisă de el, doar pentru el... Lacrimi fierbinţi îmi curgeau pe faţă şi dorul de el mă sufoca. Timpul s-a scurs pe lângă mine simţind fiecare clipă de durere, fiecare clipă de fericire ce a lăsat în mine o urmă adâncă, rănindu-mă, făcându-mă să cred în ceea ce el mă amăgea spunându-mi că e iubire... Mă regăseam şi mă pierdeam neştiind dacă îl voi mai vedea vreodată, dacă... Dar nu-mi mai pasă deloc, nu mai voiam să mi-l amintesc... însă nu reuşeam, mă gândeam şi mai mult la el. Ceva mă oprea şi ceva mă împingea înspre el din nou... răul şi binele, îngerul şi demonul, eu şi el, dragostea, răzbunarea, ura, iubirea, nu mai ştiu... Am crezut, am sperat că va fi altfel, dar s-a terminat urât, nepăsător, ignorant la fel ca şi timpul care trecea, ocolindu-mă parcă. Mă întrebam în acele clipe de disperare de ce a trebuit să fie aşa schimbător? Să spună că mă iubeşte, dar să nu-i pese de mine. De ce eu pentru el să fiu un nimic şi el pentru mine totul? De ce să fim atât de diferiţi şi, totuşi, să avem atâtea lucruri în comun? De ce nu puteam să găsesc răspuns la toate întrebările? Poate el era răspunsul meu şi eu întrebarea lui. Mii de întrebări la care nu găseam răspuns mi se înfiripau în minte. Eram în miezul magiei, nu încăpeam în cuvânt, cutreieram gânduri bătute de vânt, prin zgomot, vedeam apa şi focul... când pe faţa-mi suavă o lacrimă se scurgea catifelată.... îl căutam în noapte, suspinam şi-l doream aproape. Tânguiri amare izbucneau din pieptu-mi torturat de-un dor nestins jurându-i dragoste eternă: „Te iubesc, vis întunecat, ajută-mă să urc din nou culmile înalte ale cerului. De ce-ai plecat? De ce n-ai mai rămas? Vino să-mi redai căldura ta! Vino să fii soarele meu! Învaţă-mă să zbor iar căci aripile mi le-ai frânt când ai plecat, poartă-mă între vise ce se înalţă şi-apoi pier... Şopteşte-mi cuvinte în tăcere, cuvinte ce ai fi vrut să mi le spui, dar ai tăcut! Priveşte ochii plini de durere, clădeşte-mi din priviri un nou început... Ce e iubirea dacă tot ce poţi e să suferi?” Vegheam asupra viitorului încercând să mă regăsesc, dar îmi pierdusem şi identitatea odată cu el. În oglindă îmi vedeam doar umbra. Îmi pierdusem încrederea, voinţa de a trăi. Încă aşteptam întoarcerea lui, descifrând rândurile tăcerii şi plimbându-mă în uitare. Alunecasem în neştire căutând dragostea lui, dar în zadar... chiar dacă ai sau nu răbdare, odată pierdută, nu mai vrea să fie regăsită. Din toate lucrurile de pe lume îmi mai rămăsese un suflet, un suflet dezgolit de orice speranţă, transformat într-un scut de aramă ce apăra puterea de a merge mai departe... şi, în acel moment, l-am întâlnit pe el, rodul durerii şi al tânguirilor mele disperate! Rămân fără glas, zărind o lumină, o posibilă rază de speranţă. Să fie tot ce îmi rămăsese? Priveam curioasă acea rază de lumină, în timp ce fiori reci mă cuprindeau văzând că păleşte treptat... Şi atunci l-am zărit: un înger fugar al nopţii de-o frumuseţe demonică, întunecată, cu aripi transparente, dure, cărnoase asemenea unei picturi profane din interiorul unui mausoleu păgân. Era o prezenţă străină, rece, distantă, transcendentă, care îmi inspira teamă, groază! Nopţi la rând simţisem prezenţa lui în preajma mea încât a început să-mi dispară frica şi să-mi stârnească curiozitatea de a-i afla cauza durerii întipărite pe chip. Mi-am făcut curaj şi i-am vorbit: „Cum te cheamă?” Chipul său blând, acoperit de o tristeţe amară tresări uşor în acel moment, iar ochii săi mari, negri, mă fixau curioşi, dornici parcă să-mi împărtăşească durerea sa. „Raziel este numele meu!” După acea seară, Raziel şi-a făcut apariţia la căpătâiul patului meu la fiecare apus de soare, aşteptând tăcut să-i vorbesc. Treptat, am învăţat să nu-mi mai fie teamă şi am început să-l privesc ca pe un prieten. Curiozitatea crescândă din suflet m-a determinat să-l întreb într-o seară cine e, de unde vine, şi de ce mi s-a înfăţişat tocmai mie. În loc de răspuns, buzele sale au articulat o lungă tânguire sinistră, ciudată, căreia nu-i găseam niciun înţeles: „Vin dintr-un paradis pustiu înconjurat de noaptea eternă. Îmi croiesc drum asemenea orbilor printr-o pâclă deasă de negură cenuşie ce îmi acoperă ochii. Umblu la nesfârşit prin acest interminabil deşert al spiritelor. Se întâmplă adesea să întâlnesc în veşnica mea promenadă un trecător rătăcit asemenea mie. Îl văd plutind deasupra unui hău adânc, interminabil parcă, dar la capătul căruia cugetarea mea ghiceşte poarta veşnic deschisă a iadului. Mulţi dintre noi cad adesea în zborul lor etern, ademeniţi de miasma plăcută a pierzaniei. Conştientizez atunci sfârşitul: într-o zi voi cădea şi eu... şi atunci, în acel fatidic moment, voi şti cu siguranţă că ea nu mai e de mult a mea...” Deşi cuvintele sale păreau fără sens, o vagă bănuială îmi încolţi în acel moment în minte. Nu ştiu care a fost cauza acelei apropieri din mintea mea, poate că durerea persistentă din sufletul meu chinuit de dragoste, m-a făcut să bănuiesc că melancolia acestui biet suflet era cauzată de aceiaşi spini ascuţiţi ai dragostei. De aceea l-am întrebat atunci: „Ai iubit vreodată?” „Iubirea.... ah.... cugetări prosteşti, vise deşarte, biete iluzii... aceasta e dragostea pe care o slăveşti! Totul e în zadar, dragostea e pierzania, alibiul infernului pentru novici... în lumea mea dragostea

42

poveste de iubire


e păcatul care se plăteşte cel mai scump. Pentru acei care cred că au iubit, cred că au fost fericiţi, purgatoriul etern aşteaptă să-i primească! Nu are nici un rost să protestezi... cândva vei simţi şi tu asta. Ai înaintea ta consecinţa unei iubiri peste puterile umane... acesta e sfârşitul tuturor!” Eram fermecată de cuvintele sale reci, tăioase, dar în acelaşi timp atât de plăcute. Doream să îmi vorbească mai multe, să îi aflu misterul. De aceea, mânată de dorinţa de a-i cunoaşte tainele, i-am şoptit poruncitor: „Ai ceva, în felul de a vorbi, care mă fascinează, povesteşte-mi, te rog, Raziel, tragedia ta!” „Era o femeie de o frumuseţe incredibilă, o antică zeiţă întrupată într-o splendidă copilă, veselă şi neştiutoare, care răspândea bucurie la fiecare pas al său pe acest Pământ. Am întâlnit-o într-o zi ploioasă de noiembrie într-o cafenea obscură din centrul oraşului. Zâmbea la glumele unui prieten şi văzându-i ochişorii şi guriţa lucrate parcă pentru o nimfă, am ştiut că ea avea să fie orologiul destinului meu. Păşeam ca un nebun pe străzi în urma ei, urmărindu-i de la distanţă paşii nesiguri pe străzile îmbibate cu noroiul vâscos de noiembrie. O urmăream obsedat de parfumul său de violete, până în faţa porţii casei şi acolo aşteptam deseori, la geamul ei, ceasuri întregi pentru a-i putea zări, măcar pentru o clipă, chipul. Am petrecut adesea nopţi la rând la lumina pală a unui felinar într-un colţ de stradă, pândindu-i trupul în spatele draperiei maronii. Ah!... cât îmi doream s-o pot vedea în acele momente, s-o pot cuprinde în braţe şi s-o sărut! Orele se scurgeau alene într-o eternă aşteptare. Nopţile reci de decembrie îmi alinau parcă durerea crescândă a neputinţei de a o avea. Petreceam uneori toată noaptea în faţa casei sale aşteptând... Zilele erau pentru mine ca o întoarcere într-un mormânt lugubru din care voiam să scap pentru a ajunge din nou în paradisul meu, sub un geam mic la un colţ de stradă. Totul s-a petrecut ca prin vis, o singură privire a fost de ajuns pentru a exprima tot ce trăisem în acele două luni nesfârşite de iarnă. Era într-o seară geroasă de ianuarie. Pe străzile pustii ale oraşului lungi troiene murmurau sub paşii grăbiţi ai vreunui trecător rătăcit în graba sa spre casă. Şi atunci am văzut-o... Ieşise la fereastră alarmată de strigătele a doi tineri puşi pe harţă în localul din apropiere. Deşi aveam membrele îngheţate de frig, nici gerul îndepărtaţilor poli nu ar fi fost în stare să înlocuiască tremurul de gheaţă pe care l-am simţit atunci sub povara privirii sale drăgălaşe. Am rămas clipe îndelungate privindu-ne şi contemplându-ne în tăcere. Nu o văzusem niciodată atât de frumoasă ca în momentul acela. Purta doar un halat de baie în culori vii ce aminteau parcă de un vesel tablou de vară. Pletele castanii îi cădeau pe umeri, iar în priviri avea acea sclipire curioasă, ştrengărească, dar, în acelaţi timp, fermecătoare a oricărei fete înaintea unei inimi ce i se închină. Clipele se scurgeau cu rapiditate, dar parcă toul era-n repaos. Universul intrase în amorţire şi, pentru prima dată în acele ultime două luni de iarnă, mi-era cald... Focul inimii mele nu a putut fi domolit în zilele care au urmat. Trăiam parcă într-o beţie continuă, neştiutor şi nepăsător la tot ce mă-nconjura. Zilele aveau o mireasmă de primăvară şi parfum de fericire, mereu alimentată acum de o prezenţă dulce. Savuram acele clipe de delir cu nesaţ, clipe în care doar apropierea ei era asemenea atingerii unui înger. Exploram paradisul şi-l contemplam pe Dumnezeu şi Sfinţii Săi de fiecare dată când buzele mele îi atingeau buzele într-o sărutare timidă şi catifelată, urmată de acelaşi etern surâs ştrengăresc în colţul gurii. În acea veşnică contemplare a chipului ei frumos îi juram, cu şoapte fierbinţi, iubirea mea eternă: «te voi iubi până iadul sau paradisul îmi vor înghiţi ultimele măruntaie ale sufletului meu torturat de amorul tău». Dar cutezanţa de a-l privi pe Dumnezeu a fost prea mare şi, asemenea Luceafărului, am căzut şi eu din grădinile înalte ale fericirii, în abisurile groteşti ale deznădejdii. Pierderea dragostei ei a fost pentru mine începutul purgatoriului. Nu este posibil pentru un suflet lumesc să accepte o lume absurdă şi mereu rece după ce a cunoscut beţia fericirii din grădina lui Cupidon. Disperarea, deznădejdea, deziluzia în faţa unei vieţi fără ea m-au împins spre destinul tragic pe care sunt obligat astăzi să-l împărtăşesc. Neputinţa de a o aduce înapoi m-au făcut să văd moartea ca pe o eliberare din durerea pe care o simţeam. Orele se scurgeau tăcute într-o lungă contemplare a lamei ascuţite şi reci pe care o ţineam în mână. Prin fereastră răzbăteau aromele plăcute ale începutului de primăvară. O ghiceam într-un părculeţ acoperit cu flori multicolore de toate nuanţele şi mărimile, zâmbind şi privind pătimaş chipul mult iubit. O simţeam fericită... o simţeam departe de mine. Un sentiment plăcut de eliberare mă cuprinsese în acele momente privind sângele negricios care izbucnea în şiroaie mari, neliniştite din venele mele străpunse de ascuţişul morţii... Ciudat. Trăiam, în acele clipe, beţia din noaptea în care ea mi-a apărut pentru prima dată la geamul ei, purtând acea curiozitate mult adorată în priviri, într-o noapte geroasă de decembrie. Venise, în sfârşit, primăvara, dar pentru mine un alt anotimp se vestea în zare, unul mai rece şi mai chinuitor decât cea mai cumplită iarnă imaginabilă pe Pământ. Aveam să împărtăşesc atunci solitudinea însângerată şi sinistră a împărăţiei purgatoriului ispăşind blestemul de a iubi un singur chip până la judecata cea din urmă.”

43


poveste de iubire

Contrariată, dar, în acelaşi timp, vrăjită de cele auzite l-am întrebat: „Cât timp a trecut de atunci?” Raziel mă privi lung, surprins şi îmi răspunse evaziv, dar sigur pe el: „O veşnicie!” După lunga conversaţie din acea noapte, Raziel a dispărut pentru mai multe nopţi de lângă mine, iar în noaptea în care a reapărut pentru ultima oară părea neliniştit, agitat, dornic să-mi vorbească. „Temete, iubeşte, dar nu lăsa iubirea să te consume, altfel gheţarii lumii mele te vor mistui!” După o scurtă pauză Raziel îşi continuă tânguirea: „Lucifer mă cheamă, îi văd rânjetul satanic care mă atrage peste puterile mele de rezistenţă spre abisul pierzaniei. Cetele sale de diavoli îmi sfâşie aripile aruncându-mă tot mai jos spre porţile iadului. Tatăl meu m-a părăsit, el este undeva departe, acolo sus în grădina sa fericită, plângându-şi fiul rătăcit în negura uitării şi a deznădejdii. Nemurirea mă aşteaptă dincolo de porţile blestemului etern, iar eu aş vrea să mor din nou, măcar pentru o clipă, să scap din tortura care mă sfâşie. Abia acum înţeleg că mă reîntorc acasă, în infernul durerii. Aripile mele obosite suportă din ce în ce mai greu zborul între pierzanie şi eliberare şi în curând voi cădea, mânat de resemnarea care-mi va pecetlui sfârşitul. Abia acum am devenit conştient că sunt un biet înger căzut din împărăţia cerului, sortit să-şi ostenească trupul răvăşit de biciurile morţii într-o continuă traversare a podului dintre cele două infernuri, cel lumesc - al dragostei şi cel veşnic - al ispăşirii pedepselor. Am înţeles acum că sunt doar victima celor doi călăi ai iadului, al zeului Amor şi al împăratului Adâncurilor!” După puţin timp dragostea a reînviat în sufletul meu... uitasem ce a fost urât şi mă făcea să sufăr. Uitasem tot! Am hotărât să-i mai acord o şansă. Dragostea lui reprezintă spaţiul şi timpul măsurate cu inima. Iubirea lui era ca o căldură ce-mi inunda fiinţa şi-mi trezea simţurile, apoi, uşor, mă lăsa să zbor ca un fulg, s-ating culmile paradisului... Cu el mă regăseam cu adevărat, mă redescopeream. Împărtăşirea dragostei m-a făcut să uit cu desăvârşire de tânguirile absurde ale lui Raziel. Acum puteam să spun că eram pe deplin fericită. Surâsul lui era precum o rază de lumină, parfumul lui era aerul pe care-l respiram. Fără el ce rost ar mai fi avut viaţa mea? Un vis pierdut în ceaţă... simţeam în dragostea lui acea flacără apocaliptică ce-ţi arde cu nepăsare inima, mireasma dulce a florilor de câmp, briza mării care îţi alintă corpul când păşeşti pe ţărmurile nisipoase, astfel era dragostea mea... Anii au trecut, dar peste mult timp imaginea lui Raziel mi-a apărut din nou în minte în momentul în care, din întâmplare, am citit un articol din ziar care anunţa decesul tragic al uneia dintre cele mai frumoase personalităţi ale oraşului. Deşi în mod logic, nu aş fi putut să fac vreo legătură între acest eveniment şi Raziel, ceva în sufletul meu îmi spunea că între cei doi exista o legătură strânsă... Şi, abia în acel moment, citind pentru a treia oară acele rânduri care anunţau teribila veste, am înţeles, în final, că un suflet rătăcit îşi găsise liniştea... Dark Angel, X-a D vs. The Ripper, XII-a B Pelerinaj la Sfintele Mănăstiri În viaţa noastră asaltată de griji şi nelinişti, mănăstirea este un loc de rugăciune şi reculegere, unde ne regăsim pe noi înşine închinându-ne cu sufletul deschis în faţa lui Dumnezeu. Pe aceste plaiuri locuite de români, sute de mănăstiri, monumente intrate în Patrimoniul UNESCO, îi aşteaptă pe pelerinii însetaţi de credinţă şi reculegere. Şi noi ne-am numărat printre aceşti pelerini, vizitând mai multe mănăstiri unde am fost primiţi cu multă căldură, bucurie şi ospitalitate. În Maramureş, la Rohia, în Ardeal, la Nicula şi Strâmba am trăit clipe de înălţare sufletească în faţa sfintelor icoane. Rohia (Târgu Lăpuş) este un loc tainic de închinare şi de cultură. Aici a vieţuit scriitorul monah Nicolae Steindhardt, cel care a pus rânduiala în biblioteca mănăstirii care cuprinde peste 20.000 de volume. În judeţul Arad am poposit la Feredeu (lângă Şiria), Gai (Arad) şi Hodoş- Bodrog, cea mai veche mănăstire din ţară, datând din anul 1200. Locaşurile Sfinte, bisericile şi mănăstirile au, de cele mai multe ori, o poveste a lor. De pildă, Strâmba, zidită pe la 1470, şi-a luat numele de la o femeie gârbovă care a donat călugărilor o parte din averea ei drept mulţumire pentru vindecarea unicei sale copile bolnave. Mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a îndreptat paşii spre aceste locuri binecuvântate, de unde revenim cu pace în suflet. Adelina Hălmăjan, XII A

44

dedicaţii / ünnepi üzenetek


Dragilor mei elevi din clasa a V-a A le urez “Sărbători fericite!” şi un An Nou plin de succese, împliniri şi bucurie. Zoe Wishing you 365 days of fun, 12 month of joy, 8760 hours of friendship, 525.600 minutes of love and 31.536.000 seconds of good luck. Merry Xmas and Happy New Year! For Silviu. Andra (XII C) Dedicaţie pentru clasa a X-a C şi pentru dirigintele ei domnul Ioan Lung. Sărbători fericite şi La Mulţi Ani! Să ne vedem cu bine în Uniunea Europeană. Baieţii din redacţie. Cu ocazia Sfintelor Sărbători îi urez prietenului meu, Răzvi, un “Crăciun fericit!” şi un sincer “La mulţi ani!”. Te pup dulce, Iulia, XII C. La mulţi ani cu veselie, sănătate pe vecie, casa plină de bucate, dragoste pe săturate, bani la greu, noroc cu carul, “La mulţi ani!” şi sus paharul! Cu drag pentru redactorii mei preferaţi Dani, Malvin şi Adi. Andra Cu ocazia sărbătorilor de iarnă le urez celor mai bune prietene şi colege: Eluşa, Nina, Andrutza şi Paula un “Craciun fericit!” şi să fiţi cuminţi să vină Moşu şi la voi! Cu drag, Uia XII C Din partea elevelor Boroş Mihaela şi Todinca Ştefana pentru toţi elevii clasei XI D, dar în special pentru doamna dirigintă, Maruşca Florentina, cu mesajul “Sărbători fericite” şi împlinirea tuturor dorinţelor! Cu ocazia sărăbătorilor de iarnă doresc un “Crăciun fericit!” şi “La mulţi ani!” iubirii mele, Marius. Şi în acelaşi timp doresc să-ţi mulţumesc că mi-ai fost alături în aceşti 3 ani atât la bine cât şi la rău. Fii cuminte ca Moş Crăciun să treacă pe la tine şi în acest an! Cătălina, XII C Wishing you a Holyday Season full of joy and accomplishments, and a Happy Happy New Year! With love and respect for our headmaster, Angela Boieriu. XII C Fie ca lumina Crăciunului să vă umple inimile de pace şi fericire, iar noul an să vă aducă multă sănătate, împliniri şi multă multă răbdare! Cu respect, tuturor profesorilor clasei XII C. Şi să nu ne uitaţi curând chiar dacă plecăm! Cu ocazia sosirii Sfintelor Sărbători de iarnă, le urez colegelor mele şi în acelaşi timp vecinelor mele de 3 ani un ”Crăciun fericit!” şi un călduros “La mulţi ani!”. Pentru Uia, Eluşa şi Andrutza. Cu multă dragoste, Cătălina XII C Colegilor mei din XI C le doresc “Sărbători fericite!!!” Anul care vine să vă aducă multe impliniri atât pe plan şcolar cât şi pe plan sentimental. Vă pup dulce, Dana Stimaţilor noştri profesori le dorim “Sărbători Luminate!” şi un An Nou plin de succese profesionale, sănătate şi numai bucurii. Cu respect XI C.

Meghitt és szerelemben dús karácsonyt kíván Lilla és Timike: Beának, Csillának, Eminek és Jusztinak. Boldog karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kíván a XI. F a XI. E osztály tanulóinak. Kellemes karácsonyi ünnepeket kívánok életem szerelmének! Remélem még nagyon sok karácsonyt fogunk együtt ünnepelni! Ingrid Ne feledjétek, ez az utolsó előtti karácsony, amit még együtt ünnepel az osztály! Legyen mindegyikőtöknek nagyon boldog, meghitt karácsonya és új éve! Szeretlek titeket! Bea Kellemes karácsonyt és boldog új évet kívánunk a XI. F tanulóinak! Ivette, Orsi, Bettina. Pentru Claudizza şi Bobo le dorim crăciun fericit şi la mulţi ani!Ivette, Orsi, Bettina. A XI. E osztály tanulóinak boldog ünnepeket kívánok és az osztályfőnöknőnek, Coroiu Máriának, sok boldogságot. Nagyon szép, kellemes ünnepeket kívánok a XI. E osztályból F. Enikőnek, M. Reninek, S. Anynak, P. Tamarának, V. Csillának és végül de nem utolsó sorban Sz. Beának és P. Tündinek. Puszi: Andy A XI. F osztály tanulóinak kellemes ünnepeket kívánok. Andi és Orsi. A XI. E osztály osztályfőnökét, Coroiu Máriát köszöntöm és boldog ünnepeket kívánok Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kíván a X.E. osztály osztályfőnöknőjének, Domján Laurának! Kellemes karácsonyi ünnepeket és sikerekben gazdag új évet kívánunk a X. E osztálynak: Csilla, Evelyn, Györgyike. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánunk a X. F osztálynak: a X. E osztály. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok B. Beának, T. Beának, Gutinak, Nominak és Izának: Györgyike. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok Grétának: Legjobb barátnője Csilla. Boldog karácsonyt és boldog új évet kívánok az én drága kedvesemnek. Norbitól Ingridnek. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok Murányi Gwendolynnak és az egész osztályának! Dani Zsolt. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok Illyés Lajos osztályfőnökünknek és a XI. F osztály tanulóinak. Kívánjuk, hogy az új évben minden álmuk és vágyuk teljesüljön. Lilla és Timike. Kellemes karácsonyt és boldog új évet kíván MINDEN TANÁRNAK a XI. F osztály. Élményekben gazdag karácsonyi ünnepeket és új évet kíván Lilla és Timike a XI. F osztály lánytanulóinak. Trófeákban gazdag karácsonyi vakációt kíván Lilla és Timike a XI. F osztály fiú tanulóinak. Boldog karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok: Izának, Zsófinak, Gutinak, Gácinak és Lócinak.

Cugetări... Cere ca să primeşti, nu să fii umilit ! Şterege-ţi lacrima aşa cum ştii tu mai bine ca să nu o mai simţi, căci îţi poate curge alta, oricând, şi dacă le laşi pe toate în voia sorţii te îneci în ele ca într-o mare fără mal şi e mai bine a simţi pe pielea ta o singură lacrimă sau un val dintr-o mare decât întreaga suferinţă! Plânge când ar trebui să fii fericit şi fii fericit când ar trebui să plângi; veşnic vei fi fericit! Orice faptă îşi are consecinţa! Iar unde nu poate să răspundă ea însăşi, răspunde Omul; de aceea se spune că multe se rezolvă de la sine; de fapt "sinea" e tot omul... Natura iubeşte şi creează încontinuu! Radu Todiţa, XII B

45


dedicaţii / ünnepi üzenetek

Kellemes karácsonyi ünnepeket kívánok életem szerelmének! Remélem, még nagyon sok karácsonyt fogunk együtt ünnepelni! Ingrid

Ne feledjétek, ez az utolsó előtti karácsony, amit még együtt ünnepel az osztály! Legyen mindegyikőtöknek nagyon boldog, meghitt karácsonya és új éve! Szeretlek titeket! Bea A XI. F fiú tanulóinak kívánunk boldog karácsonyt és új évet! Ivette, Orsi, Bettina. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok barátnőimnek: Krisztának, Noéminek, Orsinak, Ivettenek és Bettinának! Köszönöm, hogy mindig mellettem vagytok! Timi Boldog új évet és kellemes karácsonyi ünnepeket kívánok a XI. F tanulóinak. Osztálytársuk, Timi. Nagyon boldog karácsonyi ünnepeket kívánok az én egyszem hugicámnak, Bereczki Noéminek, a X. E osztályból, és még azt üzenem neki, hogy nagyon szeretem: Major Renáta a XI.E osztályból Boldog karácsonyi ünnepeket kívánok az én macikámnak, Szabó Zsoltnak, és azt üzenem, hogy remélem, még nagyon sok boldog karácsonyt fogunk együtt ünnepelni! Nagyon szeretlek, életem! Picurkád Boldog karácsonyi ünnepeket kívánok barátnőimnek: Vígh Csillának, Pénzes Tündikének, Sárközi Anitának, Pusztai Tamarának, Kovács Ancikának, Domján Orsikának és Bordás Renátának,s és azt üzenem nekik, hogy örülök, hogy a barátnőim és osztálytársaim. Major Renáta, XI.E Barátnőimnek, Rebinek, Kármennek, Áginak, Andynak és osztályfőnökömnek, Coroiu Máriának, kellemes és boldog karácsonyt kívánok, teljen kellemesen és jól a vakációjuk! Boldog karácsonyt kívánok a barátaimnak, akik nagyon sokat jelentenek nekem: Andi, Ági, Rebi, Bogi és Levi. A szeretet szent szellemében teljen a karácsonyotok! Kármen Boldog karácsonyt kívánok a legjobb barátnőmnek, Klaudiának. Barbi. Boldog karácsonyt a gitáros Lórinak, a bongyorkájúnak; hogy mindig húzza el a nótánkat! Bundi és Klau Szeretnék az osztálytársaimnak, a XI.E osztálynak, kellemes és békés karácsonyi ünnepeket kívánni. A barátnőimnek, akiket nagyon szeretek, kellemes karácsonyi ünnepeket kívánok. Ági Boldog karácsonyt kívánok, kedves gumiorrú Bundimnak, a legjobb barátnőnek a világon! Chichi Békés boldog karácsonyt kívánunk osztályfőnökünknek, Coroiu Máriának! A XI. E Pentru toată clasa a IX-a C un nou an plin de bucurii, de note bune şi mai ales un an fără violenţă. Cu mult drag, dira.

A legjobb barátnőmnek, Solyának boldog karácsonyi ünnepeket kívánok, és csak annyit kérek tőle, hogy gondolkozzék, mielőtt cselekszik. Puszi Anci Nagyon boldog karácsonyt kívánok az egész osztálynak! C.Timinek üzenem, hogy kitartás, minden jóra fordul. Nomi!

46

Kellemes ünnepeket kívánok a IX. F, XI. F, XI. E és XII. F osztályok minden tanulójának! Jusztina Kellemes ünnepeket kívánok Illyés Lajos tanár úrnak, valamint a XI. F összes tanárának és tanárnőjének. Köteles Jusztina Kellemes ünnepeket kívánok a XI. F osztály tanulóinak, tanárainak és osztályfőnökünknek, Illyés Lajosnak. Tenkei Csilla Kellemes ünnepeket kívánok barátnőimnek: Emesének, Ingridnek, Jusztinának, Lillának és Timinek. Csilla Kellemes ünnepeket kívánok többek között Tenkei Csillának, Kovács Kingának, Türkösi Alexandrának, Szegi Anikónak, Szabó Mónikának, Popovics Melindának és Noéminek, valamint Moldován Norbertnek. Örömökben gazdag, békés karácsonyt és boldog új évet nektek. Juszti Nagyon boldog karácsonyt kívánok a XI. F osztálynak, valamint minden kedves barátomnak, és végül egy lánynak, aki örökre ellopta a szívem. Boldog új évet mindenkinek! Puszi: A ti Istvánkátok. „Irigykedve néz most a húsvéti nyúl,/ Mert a karácsonyi bulin a Jézuska az úr,/ Szikráznak a csillagszórók, cikáznak a fények,/ így kívánok nektek boldog karácsonyi ünnepeket, s azután jó évet”. Nagyon boldog és békés karácsonyi ünnepeket kívánok a XI. F osztály tanulóinak és osztályfőnökünknek, Illyés Lajosnak. B. Emese Boldog karácsonyt és boldog új évet kívánok az én drága kedvesemnek. Norbitól Ingridnek. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok Murányi Gwendolynnak és az egész osztályának! Dani Zsolt. Orsinak és Bettinának kívánok boldog karácsonyt és új évet! Ivette A XI. F fiú tanulóinak kívánunk boldog karácsonyt és új évet! Ivette, Orsi, Bettina. Kellemes karácsonyi ünnepeket és boldog új évet kívánok barátnőimnek: Krisztának, Noéminek, Orsinak, Ivette-nek és Bettinának! Köszönöm, hogy mindig mellettem vagytok!Timi Boldog új évet és kellemes karácsonyi ünnepeket kívánok a XI. F tanulóinak. Osztálytársuk, Timi. Îi doresc Adrianei şi Ana-Mariei din clasa a XI C Crăciun Fericit şi Un An Nou plin de bucurie şi fericire. Tia Puszikkal és szeretettel tele karácsonyi ünnepeket kíván István az ő egyetlen bogárkájának. Szeretlek! Nagyon boldog karácsonyt és boldog új évet kívánok erőben, egészségben, boldogságban mindenkinek, a barátaimnak:Timinek, Krisztának, Orsinak, Bettinának, Ivettenek, és végül, de nem utolsó sorban a legkedvesebb fiúbarátomnak, Milánnak, akit nagyon szeretek. Fel a fejjel! Puszi. Nomi!

clasa I A, învăţătoare Claudia Boeriu

clasa I B, învăţătoare Maria Floruţa

clasa I C, învăţătoare Traier Ildikó

clasa a V-a A, dirigintă Zoe Nagy

clasa a V-a B, dirigintă Mihaela Crăciun

clasa a V-a C, dirigintă Patócs Csilla

BUN VENIT LA LICEUL TEORETIC

clasa a IX-a A, diriginte Borze Ioan

clasa a IX-a B, dirigintă Adriana Foltuţ

clasa a IX-a C, dirigintă Kiss Mária

clasa a IX-a D, dirigintă Rodica Păfucan

clasa a IX-a E, dirigintă Ile Erzsébet

clasa a IX-a F, dirigintă Nagy Ildikó

clasa a IX-a G, diriginte Marius Popescu

Fondată în anul 2002, sub coordonarea profesoarelor Kiss Mária şi Zoe Nagy

Iartă, Iubeşte, Zâmbeşte, Exprimă-te, Relaxează-te, Ajută un bătrân, Acceptă un compliment, Ascultă-ţi prietenii, Reia un proiect abandonat, Fii

Recommend Documents