CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA - SEMESTRUL I

CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF) 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii - LICENŢĂ 1.6 Programul de studii – FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei – CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA 2.2 Titularul activităţilor de curs – Conf.dr. Augustin Curticapean 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) - Conf.dr. Augustin Curticapean (drd. Lavinia Grama) 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de Examen 2.7 Regimul disciplinei O evaluare BL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2 3 3.3 seminar / curs laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5 42 3.6 seminar / curs laborator (lp) Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 84 3.9 Total ore pe semestru 168 3.10 Numărul de credite 6

3 42 ore 28 28 14 14 -

4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului

Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani) Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani)

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate - Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare, transmiterea şi însuşirea de către studenţi a legilor, principiilor, structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei. - Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şi însuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specifice elementelor chimice nemetalice din sistemul periodic - In cadrul lucrărilor practice, prin conţinut şi abordare, se urmăreşte formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare, imbogatirea deprinderilor si a manualitatii cu ustensile de laborator, respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si metodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrul procedurilor experimentale.

Competenţe transversale

-

Identificarea, concatenarea si utilizarea cumulativa a informatiilor, conceptelor, principiilor si a legilor descriptive din domeniul chimiei anorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite. Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilor generale si particulare ale elementelor chimice nemetalice cu domeniile in care este implicata activitatea biologica a acestora Identificarea scopurilor, resurselor, conditiilor, etapelor cu durata determinata in vederea realizarii experimentelor programate, in succesiunea logica de desfasurare a acestora . Stabilirea rolurilor si a responsabilitatilor in cadrul echipei de lucru pentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii si eficientizarii timpilor de lucru.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Insusirea de cunostinte de baza din domeniul Chimiei generale si anorganice, utile in disciplinei pregatirea de specialitate in domeniul farmaceutic 7.2 Obiectivele specifice - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general: concepte, principii, legi ale chimiei generale - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptiv privind caracteristicile specifice si proprietatile elementelor chimice nemetalice - Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catre studenti 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Structura atomului. Electronul. Nucleele atomilor. Neutronul. Spectre atomice. Spectre de raze X ale atomilor. Structura învelişului de electroni al atomului. Modelul clasic al atomului de hidrogen. Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld. Noţiuni de mecanică cuantică. 2.Structura atomului. Orbitalii atomului de hidrogen. Ocuparea orbitalilor cu electroni. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. Regula lui Hund. Regula Klechkowski. Legături chimice.Tipuri de legături chimice. Legătura ionică. Legătura covalentă. 3. Structura moleculei. Orbitali moleculari. Legături σşi π. Legături duble şi triple. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Ordin de legătură. Orbitali moleculari hibridizaţi. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. Rezonanţă. Metoda legăturilor de valenţă - MLV. Metoda orbitalilor moleculari - MOM. Molecule deficiente în electroni. Legături tricentrice. 4. Starea solidă. Sisteme de cristalizare. Legături chimice în cristale. Reţele ionice. Energia reţelei de cristalizare. Reţele moleculare. Izomorfism şi polimorfism. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor. Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Magnetismul electronic. Diamagnetismul. Paramagnetismul. Feromagnetismul. Proprietăţi electrice ale substanţelor. Polarizaţia moleculara. 5.Termodinamica chimică. Legile (principiile) termochimiei. Criterii pentru reacţii spontane. Echilibre chimice. Reacţii chimice. Reacţii complete şi de echilibru. Legea acţiunii maselor. Echilibre în faza gazoasă. Echilibre în sisteme omogene lichide. Echilibre în sisteme eterogene. 6. Echilibre chimice. Reacţii de precipitare. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. 7. Acizi şi baze. Caracterizare generală. Constante de aciditate ale acizilor slabi. Constante de bazicitate.Exponenţi de activitate, pH ,exponenţi de aciditate şi pK. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Funcţia de aciditate HO. 8. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Sistemul periodic.Distribuţia elementelor în natură. Proprietati periodice, proprietati neperiodice. Caracterizarea generală a nemetalelor. Hidrogenul şi combinaţiile lui. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic. Gazele rare.

Metode de predare Prelegere sustinuta cu materiale grafice

Observaţ ii 3 ore/C1

3 ore/C2

3 ore/C3

3 ore/C4

3 ore/C5

3 ore/C6 3 ore/C7

3 ore/C8

9. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a grupei. Florul. Clorul. Bromul. Iodul. Combinaţiile halogenilor. 10. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a grupei. Oxigenul. Ozonul. Oxidul de hidrogen, apa. Peroxidul de hidrogen. Sulful. Alotropie şi forme polimorfe. Hidrogenul sulfurat. Sulfuri. Polisulfuri. Oxizii şi oxiacizii sulfului. 11. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a V-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Azotul. Amoniacul. Hidrazina, hidroxilamina, acidul azothidric. Oxizii şi oxiacizii azotului. Fosforul. Oxizii şi oxiacizii fosforului. Fosfaţii. Pirofosfaţi, metafosfaţi, polifosfaţi. 12. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a V-a principală a sistemului periodic. Arsenul, stibiul, bismutul. Combinaţiile arsenului, stibiului,bismutului. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a. Carbon - forme alotropice. Halogenurile carbonului. Oxizii şi oxiacizii carbonului. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. Combinaţiile carbonului cu metalele. 13. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic. Siliciul. Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Combinaţiile siliciului. Silicaţi. Grupa a III-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală. Borul si combinaţiile lui

3 ore/C9

3 ore/C10

3 ore/C11

3 ore/C12

3 ore/C13

14. Curs recapitulativ. Structura atomului, structura moleculei. Proprietatile substantelor 3 ore/C14 chimice. Reactii chimice. Bibliografie obligatorie 1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. I, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978 - 973 -169 -108-4 2. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. II, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978 – 973 -169 -109-1 3. Gh.Marcu, M.Rusu, V.Coman: Chimie Anorganică vol.I (Nemetale şi Semimetale), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973 – 7987 – 74 – 8. 4. Olariu M., Chimie anorganică vol.I,II, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 2002 5. Tökés B., Szervetlen Kémia, I.Köt., Általános rész, I.M.F. Tg.Mureş, 1978 6. Olariu M., Chimie anorganică vol.I, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 1992 7. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 8. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 9. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972 Bibliografie facultativa 1. D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică vol.I,II,III, Ed.Tehnică, Bucuresti, 1972 2. E.Beral, M.Zapen, Chimie anorganică, Ed. Tehnică Bucuresti, 1977 3. Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu, Chimie anorganică, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 1987 4.Literat L., Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1975 5. Strajescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganica, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1979 6. G.C.Constantinescu,Negoiu M.,Constantinescu C., Chimie Anorganica,Editura Tehnica Bucuresti, 1986 7. Cotton and Wilkinson, Advanced Inorganic Chemistry , Third Edition, Interscience Publishers, ISBN 0-471-17560-9 8. Helslops R.B., Robinson P.L., Inorganic Chemistry Third Edition, Elsevier Publishing Company, Olanda, 1976 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţ ii 1.Chimie generală.Introducere în munca de laborator. Instructaj privind protecţia Parte demonstrativa si 3 ore/LP1 muncii în laboratoarele de chimie. Prezentarea principalelor vase, ustensile şi experimente executate aparatură de laborator. de studenti 2.Chimie generală. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Soluţii de spălare 3 ore/LP2 (prepararea amestecului cromic). Măsurarea greutăţilor, volumelor şi densităţilor (aerometre, alcoolmetre). Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor: dizolvarea,precipitarea, cristalizarea, decantarea, centrifugarea şi filtrarea (simplă, sub vid). 3. Chimie generală. Distilarea (simplă, sub vid, fracţionată). Sublimarea. Extracţia. 3 ore/LP3 Uscarea substanţelor lichide şi solide. Prepararea, purificarea şi uscarea gazelor.

4. Chimie generală. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii. Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire si fierbere). Obţinerea temperaturilor joase. Amestecuri răcitoare. 5. Chimie generală. Mase atomice şi moleculare. Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn, Al, Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). 6.Chimie generală. Verificarea legilor de bază ale chimiei. Legea conservării masei. Legea proporţiilor definite. Echivalent chimic. Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. 7.Chimie generală. Prepararea soluţiilor procentuale, molare, normale. Concentraţii molale, fracţii molare.

3 ore/LP4

3 ore/LP5

3 ore/LP6

3 ore/LP7

3 ore/LP8 8.Chimie generală.Soluţii. Solubilizare. Coeficientul de solubilitate, produsul de solubilitate. Determinarea PS a acetatului de argint. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare, călduri de diluare. 9.Chimie generală.Reacţii acido-bazice. Noţiuni de pH. Indicatori. Determinarea 3 ore/LP9 pH-ului colorimetric. Soluţii tampon. Determinarea capacităţii de tamponare. 10.Chimie generală.Reacţii chimice. Viteza de reacţie. Factori care influnţează viteza 3 de reacţie (temperatură, suprafaţă de contact, catalizatori, etc.). Reacţii şi sisteme ore/LP10 redox. Seria tensiunilor electromotoare. 11.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Halogeni. Fluor, Clor, Brom, Iod si 3 combinatiile lor – proprietatile acestora.Calcogeni. Oxigen, Sulf si combinatiile ore/LP11 lor - proprietatile acestora. 12.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Carbonul, siliciul, borul si 3 combinatiile lor - proprietatile acestora ore/LP12 13.Test scris privind cunostintele dobândite.Efectuarea unui experiment 3 practic - Referat. ore/LP13 14.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Azotul, fosforul si combinatiile lor 3 - proprietatile acestora. ore/LP14 Bibliografie 1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Lucrări practice - Ed. University Press Tg.Mureş, 2008, ISBN 978-973-169-024-7 2.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1999 3. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 1981 4. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 5. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 1972 6. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg- Mureş, 1975 7. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 1967 8. Manualul inginerului chimist – vol.1,2 , Editura Tehnica Bucuresti, 1973 9. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 1975 10. Kolditz L., Anorganikum-Chemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher Verlagder Wissenchaften Berlin, 1968 11. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.I,II Second Edition, Academic Press New York, 1965 12.Tőkés B., Dudutz Gy., Donáth-Nagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó, Marosvásárhely, 2005 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate al compusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi - Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimice nemetalice si a compusilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza a unor preparate utilizate in domeniul farmaceutic 10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Evaluarea cunostintelor din partea generala

Examen oral

10.3 Pondere din nota finală 50%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

Evaluarea cunostintelor din partea descriptiva Evaluarea intocmirii referatelor practice pentru fiecare sedinta Evaluarea rezultatelor practice obtinute pe parcursul semestrului Evaluarea nivelului cunostintelor teoretice Efectuarea unui experiment practic

Examen oral

50%

Media notelor acordate pe referatele intocmite

16.6%

Media notelor acordate Pentru rezultatele obtinute Verificare practica scrisa

16.6%

Referat cu rezultate obtinute

16.6%

50%

10.6 Standard minim de performanţă Definirea simpla a conceptelor, principiilor si legilor chimiei generale, respectiv enumerarea caracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice nemetalice – barem minimal pentru nota 5.

CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF) 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii - LICENŢĂ 1.6 Programul de studii – FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei – CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA 2.2 Titularul activităţilor de curs – Conf.dr. Augustin Curticapean 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) - Conf.dr. Augustin Curticapean (drd. Lavinia Grama) 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL evaluare 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 2 3.3 seminar / curs laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 28 3.6 seminar / curs laborator (lp) Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 84 3.9 Total ore pe semestru 154 3.10 Numărul de credite 5 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Examenul de Chimie Generala si Anorganica - semestrul I sa fie promovat 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului

Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani) Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani)

6. Competenţele specifice acumulate

3 42 ore 28 28 14 14 -


-


-

Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare, transmiterea şi însuşirea de către studenţi a legilor, principiilor, structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei. Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şi însuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specifice elementelor chimice metalice din sistemul periodic In cadrul lucrărilor practice, prin conţinut şi abordare, se urmăreşte formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare, imbogatirea deprinderilor si a manualitatii cu ustensile de laborator, respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si metodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrul procedurilor experimentale. Identificarea, concatenarea si utilizarea cumulativa a informatiilor, conceptelor, principiilor si a legilor descriptive din domeniul chimiei anorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite. Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilor generale si particulare ale elementelor chimice metalice cu domeniile in care este implicata activitatea biologica a acestora Identificarea scopurilor, resurselor, conditiilor, etapelor cu durata determinata in vederea realizarii experimentelor programate, in succesiunea logica de desfasurare a acestora . Stabilirea rolurilor si a responsabilitatilor in cadrul echipei de lucru pentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii si eficientizarii timpilor de lucru.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Insusirea de cunostinte de baza din domeniul Chimiei generale si anorganice, utile in disciplinei pregatirea de specialitate in domeniul farmaceutic 7.2 Obiectivele specifice - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general: concepte, principii, legi ale chimiei generale - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptiv privind caracteristicile specifice si proprietatile elementelor chimice metalice - Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catre studenti 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Combinaţii complexe. Teoria lui Werner, teoria modernă a formării combinaţiilor complexe. Număr de coordinaţie. Număr atomic efectiv. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi, cianuri complexe, halogenuri complexe). Complecşi polinucleari. 2. Combinaţii complexe. Structura spaţială a combinaţiilor complexe. Izomeria combinaţiilor complexe. Carbonili metalici. 3. Combinaţii complexe. Nomenclatura combinaţiilor complexe. Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (Metoda legăturilor de valenţă – MLV, Metoda câmpului cristalin - MCC, Metoda orbitalilor moleculari - MOM, Metoda câmpului de liganzi - MCL). 4. Starea metalică. Legătura metalică. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. Proprietăţi chimice ale metalelor. Metode generale de obţinere a metalelor. Clasificarea metalelor 5. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele metalice din grupele principale. Metalele din grupa I principală. Metalele alcaline si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Elementele din grupa a-II-a principală. Beriliul, Magneziu si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Metalele alcalino-pămîntoase. Calciu, Stronţiu, Bariul si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 6. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele metalice din grupa a-III-a principală. Aluminiul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală. Staniul, plumbul si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora.

Metode de predare Prelegere sustinuta cu materiale grafice

Observaţii 2 ore/C

II 1

2 ore/CII2 2 ore/C

II 3

2 ore/CII4

2 ore/C

II

2 ore/C

II

5

6

7. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie. Elementele grupei a-III-a secundare. Lantan, lantanide si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Actinide: toriul, uraniul si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 8. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-IV-a secundare.Titan, Zirconiu, Hafniu si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-V-a secundare. Vanadiu, Niobiu, Tantal si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-VI-a secundare. Cromul - combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora.

2 ore/C

II

2 ore/C

II

9. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Elementele grupei a-VI-a secundare. Molibden, Wolfram si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Polioxometalatii si proprietatile lor. Elementele grupei a-VII-a secundare. Mangan, Technetiu, Reniu. Manganul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. 10. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-VIII-a secundare. Caracterizarea generală. Fierul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. Cobaltul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. 11. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Nichelul şi combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. Metalele platinice: caracterizare generală. Platina, paladiul şi combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 12. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei I secundare. Cupru, Argint, Aur şi combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 13. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a II secundare. Zinc, Cadmiu, Mercur şi combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 14. Curs recapitulativ. Metalele din grupele principale - generalitati, clasificare, proprietati.Metale tranzitionale - generalitati, clasificare, proprietati.

2 ore/CII9

7

8

2 ore/CII10

2 ore/C

II

2 ore/C

II

11

12

2 ore/CII13

2 ore/C

II 14

Bibliografie obligatorie 1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. III, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978 - 973 -169 -110-7 2. Olariu M., Chimie anorganică vol.III, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 2005 3. Olariu M., Chimie anorganică vol.II,Litografia U.M.F.,Tg.Mureş, 1994 4. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 5. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 6. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972 7. Gh.Marcu, Chimia metalelor, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 1979 8. Macarovici C.,Chimie anorganica – Metale, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1972 Bibliografie facultativa 1. D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică vol.I,II,III, Ed.Tehnică, Bucuresti, 1972 2. E.Beral, M.Zapen, Chimie anorganică, Ed. Tehnică Bucuresti, 1977 3. Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu, Chimie anorganică, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 1987 4. Literat L., Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1975 5. Strajescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganica, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1979 6. G.C.Constantinescu,Negoiu M.,Constantinescu C., Chimie Anorganica,Editura Tehnica Bucuresti, 1986 7. Cotton and Wilkinson, Advanced Inorganic Chemistry , Third Edition, Interscience Publishers, ISBN 0-471-17560-9 8. Helslops R.B., Robinson P.L., Inorganic Chemistry Third Edition, Elsevier Publishing Company, Olanda, 1976 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii

1. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Protectia muncii- Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. Reactii in eprubete- hidroliza, precipitare, caracter amfoter, complexare.

Parte demonstrativa si experimente executate de studenti

3 ore/LP1

2. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Combinaţii coordinative cationice şi anionice (microsinteze). Structuri cristaline. 3. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Sinteza şi separarea unor stereoizomeri ai combinaţiilor complexe. 4. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Metalele alcaline şi alcalinopământoase. Aluminiu şi combinaţiile lui – proprietatile acestora

3 ore/LP2

5. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Staniul, plumbul şi combinaţiile lor proprietatile acestora

3 ore/LP5

6. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Cromul şi combinaţiile lui proprietatile acestora 7. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Manganul şi combinaţiile lui proprietatile acestora 8. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Fierul si combinaţiile lui proprietatile acestora 9. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Cobaltul şi combinaţiile lui proprietatile acestora 10. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Nichelul şi combinaţiile lui proprietatile acestora 11. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Cuprul, argintul şi combinaţiile lor proprietatile acestora 12. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Zincul şi combinaţiile lui proprietatile acestora 13.Chimie anorganică descriptivă. Metale.Mercurul şi combinaţiile lui proprietatile acestora 14. Verificare practica. Test scris privind cunostintele dobândite. Efectuarea unui experiment practic – Referat

3 ore/LP6

3 ore/LP3 3 ore/LP4

3 ore/LP7 3 ore/LP8 3 ore/LP9 3 ore/LP10 3 ore/LP11 3 ore/LP12 3 ore/LP13 3 ore/LP14

Bibliografie 1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Lucrări practice - Ed. University Press Tg.Mureş, 2008, ISBN 978-973-169-024-7 2.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1999 3. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 1981 4. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 5. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 1972 6. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg- Mureş, 1975 7. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 1967 8. Manualul inginerului chimist – vol.1,2 , Editura Tehnica Bucuresti, 1973 9. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 1975 10. Kolditz L., Anorganikum-Chemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher Verlagder Wissenchaften Berlin, 1968 11. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.I,II Second Edition, Academic Press New York, 1965 12.Tőkés B., Dudutz Gy., Donáth-Nagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó, Marosvásárhely, 2005 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate al compusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi - Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimice metalice si a compusilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza a unor preparate utilizate in domeniul farmaceutic 10.Evaluare Tip activitate



10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs


Evaluarea cunostintelor din partea generala Evaluarea cunostintelor din partea descriptiva Evaluarea intocmirii referatelor practice pentru fiecare sedinta Evaluarea rezultatelor practice obtinute pe parcursul semestrului Evaluarea nivelului cunostintelor teoretice Efectuarea unui experiment practic

Examen oral

50%

Examen oral

50%

Media notelor acordate pe referatele intocmite

16,6%

Media notelor acordate pentru rezultatele obtinute Verificare practica scrisa

16,6%

Referat cu rezultate obtinute

16,6%

50%

10.6 Standard minim de performanţă Definirea simpla a conceptelor, principiilor si legilor chimiei generale, respectiv enumerarea caracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice metalice – barem minimal pentru nota 5.

BOTANICA FARMACEUTICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei - BOTANICĂ FARMACEUTICĂ 2.2 Titularul activităţilor de curs – PROF.OROIAN SILVIA, Biol.dr. FRINK JÓZSEF-PÁL 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): OROIAN SILVIA 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de Examen evaluare

2.7 Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care 2 3.3 seminar / curs: laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore pe semestru din planul de 56 3.5 din care 28 3.6 seminar / învăţământ curs: laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: consultaţii, documentare în Grădina Botanică a U.M.F.-Târgu-Mureş, documentare pe internet 3.7 Total ore de studiu individual 105 3.9 Total ore pe semestru 161 3.10 Numărul de credite 5 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

OBL

2 28 ore 35 10 15 5 30 10


-

manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific al biologiei vegetale ca fundament pentru înţelegerea altor discipline din planul de învăţământ precum formarea profesională a studenţilor ca viitori farmacişti; promovarea unor relaţii principiale de colaborare în grupe de lucru, stimularea iniţiativei, creativităţii etc.; valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu fiecărui student în activităţile ştiinţifice din cadrul orelor de lucrări practice; formarea unor competenţe specifice disciplinei, de investigare experimental[ ]n domeniul Morfologiei ;i Anatomiei vegetale.

-


-

-

dezvoltarea capacităţii cognitive, a gândirii creative, a capacităţii de transfer a cunoştiinţelor, de investigare experimentală în domeniul Botanicii farmaceutice; definirea disciplinei de Botanică farmaceutică şi a locului ocupat de această disciplină în domeniul Biologiei. Importanţa cunoştiinţelor de fitomorfologie şi fitoanatomie, legăturile acestei discipline cu alte ştiinţe; analizarea principalelor aspecte pe care le cuprinde domeniul Botanicii Farmaceutice: Citologia, Histologia, Organografia (morfologia şi structura organelor vegetative: rădăcina, tulpina şi frunza, precum şi a organelor de reproducere: floarea, fructul şi sămanţa); prezintă caracterele de recunoaştere a speciilor vegetale pe baza caracterelor morfoanatomice; familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de preparare, analiză microscopică şi macroscopică a plantelor medicinale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Ca disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază ale Botanicii farmaceutice şi disciplinei anume conceptul de morfologie, anatomie, sistematică şi filogenie a plantelor 7.2 Obiectivele Specifice prezentarea principalelor caractere morfo-anatomice a plantelor medicinale, importante în stabilirea identităţii lor; prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familia, ordinal, prin prizma sistemelor filogenetice actuale; descrierea celor mai importante plante medicinale utilizate astăzi în fitoterapie, pe întreg mapamondul. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1.

2. 3. 4. 5. 6.

7. 8.

9.

Importanta studierii Botanicii farmaceutice pentru învătământul farmaceutic. Istoricul Morfologiei vegetale Compoziţia chimică a organismelor vii Studiul constituentilor celulari: citoplasma, reticul endoplasmatic, ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi Studiul constituentilor celulari: plastidele, nucleul, vacuolele, incluziunile ergastice, peretele celular Ţesuturile: de origine; ţesuturile de apărare, conducătoare, mecanice, fundamentale şi secretoare Rădăcina: morfologia rădăcinii, anatomia rădăcinii, rădăcini metamorfozate; utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică Tulpina: morfologia tulpinii, anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară Frunza: morfologia frunzei, anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară Floarea: morfologia şi anatomia florii

10. Floarea: tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori

Metode de predare Prezentare orală, MS PowerPoint

Observaţii MORFOLOGIA PLANTELOR Citologie vegetală

Histologie vegetală Organografia organelor vegetative

Organografia organelor de reproducere

11. Fructul: morfologia şi anatomia fructului; importanţa drogurilor care provin din fructe 12. Sământa: morfologia şi anatomia sămânţei; importanţa drogurilor care provin din sământă Noţiuni de Fiziologia plantelor

13. Fotosinteza 14. Transpiraţia şi respiraţia 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii 1. Norme de protectie si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutica. - Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. 2. Studiul celulei vegetale celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa studiul plastidomului celular: grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. - cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis. 3. Incluziunile ergastice *Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays. *Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea histochimică a oxalatului de calciu: - rafidele de oxalat de calciu din peţiolul frunzei de Begonia rex; - macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa; - sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. 4. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice: perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis, Urtica dioica; peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoide , Elaeagnus angustifolia; stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea; stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica. 5. Tesuturi mecanice: colenchimul şi sclerenchimul colenchimul angular din tulpina de Lamium album; colenchimul tabular din ramura de Sambucus nigra; colenchimul lacunar din peţiolul frunzei de Lactuca sativa; sclerenchimul scleros: brahisclereidele din Pyrus communis,macrosclereidele şi osteosclereidele din Pisum sativum; sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis. 6. Tesuturi fundamentale: Ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. Ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus Tesuturi conducătoare: tesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală).

-

Metode de predare Folosirea microscopului, utilizarea plantelor proaspete pentru efectuarea unor preparate microscopice, folosirea preparatelor fixe etc.

Observaţii

7. Tesuturi secretoare tesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana; perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale, Mentha x piperita, Humulus lupulus. - tesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum; canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris, canalele oleifere de la Coriandrum sativum. 8. Structura primară si secundară a rădăcinii structura primară a rădăcinii de Ranunculus acris, Iris germanica. structura secundară a rădăcinii de Saponaria officinalis. 9. Structura primară si secundară a tulpinii structura primară a tulpinii de Ranunculus acris, Zea mays. structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris, Tilia cordata 10. Morfologia frunzei: părtile componente ale unei frunze simple; formele limbului; baza limbului; vârful limbului; marginea limbului; frunze compuse; nervatiunea frunzei; părozitatea limbului; anexele foliare. 11. Structura anatomică a frunzei - structura centric heterogenă a limbului frunzei de Dianthus carthusianorum; - structura bifacială izofacială-structura intermediară a limbului frunzei de Nerium oleander; - structura monofacială la frunza de Iris germanica. 12. Morfologia si anatomia organelor de reproducere - morfologia florii la Pinus sylvestris; - morfologia florii la angiosperme, anatomia ovarului la Lilium candidum. Dispozitia florilor - inflorescente racemoase - inflorescente cimoase - inflorescente compuse 13. Morfologia si anatomia fructului - morfologia fructului; - clasificarea fructelor: fructe simple, cărnoase, indehiscente; fructe simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple; fructe false; fructe compuse. 14. Morfologia si anatomia semintei - morfologia si anatomia semintei de Ricinus communis; - forme de seminte medicinale I. Bibliografia obligatorie 1. Ciobanu I.: Morfologia plantelor, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 1971. 2. Maugini E.: Manuale di Botanica Farmaceutica, Ed.a VII-a, Piccin NuovaLibraria SpA-Padova, 1994. 3. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice,Vol.I,Ed. University Press, TârguMureş, 2007. 4. Oroian S.: Botanica farmaceutică, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2011. 5. Raven P.H., Evert R.F., Eichorn S.E.: Biology of Plants. 6th Edition. Freeman and Co./Worth Publish. New York, 1999. 6. Strasburger E., Noll F., Shenck H., Schimper A.F.W.: Lehrbuch der Botanik für Hochschulen, Stuttgart, Jena, Lübeck, Ulm: Gustav Fischer Verlag, 1998. 7. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Citologia, vol. I, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca, 2004. II. Bibliografie facultativă 8. Avram R., Andronescu E., Füsi I.: Botanică farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. -

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Capacitatea de a-şi organiza eficient activitatea profesională; - Botanica farmaceutică, prin problematica abordată, stă la baza tuturor domeniilor de cercetare fundamentală şi aplicată care vizează cunoaşterea, răspândirea şi utilizarea raţională a resurdelor vegetale medicinale de pe Terra; - Valorificarea optimă şi creativă a potenţialului vegetal în activităţile ştiinţifice, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare, implicarea în dezvoltarea instituţională; - Angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane –instituţii cu responsabilităţi similare şi participarea la propria dezvoltare profesională. 10.Evaluare Tip activitate



10.4 Curs

Răspunsurile la examen

Evaluare scrisă Teste grilă


Testarea periodică prin lucrări de control Testarea continuă pe parcursul semestrelor Răspunsurile finale la lucrările practice de laborator Testarea periodică prin lucrări de control

10.6 Standard minim de performanţă - Minim nota 5 la examenul scris - Minim nota 7 la examenul de lucrări practice - Minim nota 8 la celelalte modalităţi de apreciere - Prezenţa la curs: 80% - Prezenţa la lucrările practice: 100%

10.3 Pondere din nota finală 70% 5% 5%

Evaluare scrisă (I)

15%

Teste grilă

5%

BOTANICA FARMACEUTICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei - BOTANICĂ FARMACEUTICĂ 2.2 Titularul activităţilor de curs –PROF. OROIAN SILVIA, Biol.dr. FRINK JÓZSEF-PÁL 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): OROIAN SILVIA 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de Examen evaluare


3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 3.2 din care 3 3.3 seminar / curs: laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore pe semestru din planul de 70 3.5 din care 42 3.6 seminar / învăţământ curs: laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: consultaţii, documentare în Grădina Botanică a U.M.F.-Târgu-Mureş, documentare pe internet 3.7 Total ore de studiu individual 105 3.9 Total ore pe semestru 175 3.10 Numărul de credite 6 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

OBL

2 28 ore 35 10 15 5 30 10


-


-

-

capacitatea de a recunoaşte sau determina diferitele specii de plante medicinale spontane şi cultivate; identificarea speciilor medicinale pe baza cheilor dicotomice din determinatoarelor botanice descrierea caracterelor morfologice la speciile studiate; utilizarea herbarului disciplinei pentru observarea caracterelor morfologice ale diferitelor specii de plante medicinale; conştientizarea importanţei ştiinţifice, economice şi practice a plantelor medicinale; implicarea în cercetarea ştiinţifică şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice/angajarea în relaţii de parteneriat cu alte personae-instituţii cu responsabilităţi similare-participarea la propria dezvoltare profesională. Botanica farmaceutică explică conceptual de sistematică şi filogenie, introduce noţiunile de bază de Botanică farmaceutică; prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familii, ordine, prin prisma sistemelor filogenetice actuale, a gradului de înrudire şi de evoluţie, de la simplu la complex, într-o strânsă interdependenţă cu schimbarea factorilor de mediu, într-un process dinamic de corelaţii adaptative şi selective; principalele unităţi taxonomice sunt exemplificate cu specii medicinale importante din punct de vedere ştiinţific şi economic; prezintă caracterele de recunoaştere a speciilor vegetale pe baza caracterelor morfoanatomice; familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de recoltare, preparare, analiză microscopică şi macroscopică a plantelor medicinale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Ca disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază ale Botanicii farmaceutice şi disciplinei anume conceptul de sistematică şi filogenie a plantelor 7.2 Obiectivele Specifice prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familia, ordinal, prin prizma sistemelor filogenetice actuale; descrierea celor mai importante plante medicinale utilizate astăzi în fitoterapie, pe întreg mapamondul. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 15. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală, Unităti sistematice 16.

Supraregnul Prokaria, Regnul Bacteria (Monera), Virusurile Supraregnul Eukaria, Regnul Protoctista (Protista), Încrengăturile: Myxomycota, Euglenophyta, Bacillaryophyta, Chrysophyta, Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta; Încrengătura Lichenophyta; - caracterizare, biologie, clasificare, importanţă şi utilizare 17. Regnul Fungi, Îngrengăturile: Chytridiomycota, Eumycota Regnul Plantae: Subregnul Bryobionta, Încreng. Bryophyta Subregnul Tracheobionta (Cormophyta), Încrengătura Pteridophyta, Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina, Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae 18. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina

Metode de predare

Observaţii

Prezentare orală, MS PowerPoint Material botanic proaspăt

SISTEMATICA PLANTELOR

19.

Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae, Papaveraceae, Fumariaceae 20. Familiile: Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae, Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae 21. Familiile:, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae, Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hippocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae 22. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. 23. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. 24. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. 25. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. 26. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae 27. Familia: Asteraceae 28. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. I. Bibliografia obligatorie 9. Ciobanu I.: Morfologia plantelor, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 1971. 10. Maugini E.: Manuale di Botanica Farmaceutica, Ed.a VII-a, Piccin NuovaLibraria SpA-Padova, 1994. 11. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice,Vol.I,Ed. University Press, TârguMureş, 2007. 12. Oroian S.: Botanica farmaceutică, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2011. 13. Raven P.H., Evert R.F., Eichorn S.E.: Biology of Plants. 6th Edition. Freeman and Co./Worth Publish. New York, 1999. 14. Strasburger E., Noll F., Shenck H., Schimper A.F.W.: Lehrbuch der Botanik für Hochschulen, Stuttgart, Jena, Lübeck, Ulm: Gustav Fischer Verlag, 1998. 15. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Citologia, vol. I, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca, 2004. II. Bibliografie facultativă 16. Avram R., Andronescu E., Füsi I.: Botanică farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 17. Coiciu E., Rácz G.: Plante medicinale şi aromatice, Ed. Academiei, Bucureşti, 1962. 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii

-

15. Tehnica determinării plantelor 16. Încrengătura Pteridophyta; Familiile: Lycopodiaceae: Lycopodium clavatum Equisetaceae: Equisetum arvense Dryopteridaceae: Dryopterix filix-mas

-

17. Încrengătura Spermatophyta Subîncrengătura Coniferophytina, Familiile: Ginkgoaceae: Ginkgo biloba Pinaceae: Pinus sylvestris Cupressaceae: Juniperus communis Taxaceae: Taxus baccata

Folosirea herbarului şi a materilului botanic proaspăt, a stereomicroscopului, aplicaţii practice în grădina botanică, determinarea speciilor cu ajutorul determinatoarelor de plante şi a atlaselor botanice

-

-

-

18. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina, Clasa Dicotyledoneae Familiile: Aristolochiaceae: Aristolochia clematitis, Asarum europaeum Ranunculaceae: Aconitum sp., Adonis vernalis, Helleborus purpurascens Berberidaceae: Berberis vulgaris Papaveraceae: Chelidonium majus, Papaver somniferum Caryophyllaceae: Saponaria officinalis 19. Familiile: Polygonaceae: Fagopyrum esculentum, Rheum palmatum Cannabaceae: Humulus lupulus Urticaceae: Urtica dioica Rosaceae: Agrimonia eupatoria, Crataegus monogyna, Filipendula ulmaria, Geum urbanum, Potentilla anserina, Rosa canina, Sorbus aucuparia 20. Familiile: Fabaceae: Glycine max, Glycyrrhiza glabra, Laburnum anagyroides, Melilotus officinalis Myrthaceae: Eucalyptus globulus Onagraceae: Epilobium angustifolium Lythraceae: Lythrum salicaria Hippocastanaceae: Aesculus hippocastanum 21. Familiile: Linaceae: Linum usitatissimum Rhamnaceae: Frangula alnus Loranthaceae: Viscum album Euphorbiaceae: Ricinus communis Apiaceae: Angelica archangelica, Carum carvi, Eryngium planum, Foeniculum vulgare 22. Familiile: Hypericaceae: Hypericum perforatum Brassicaceae: Brassica nigra, Capsella bursa-pastoris Tiliaceae: Tilia cordata Malvaceae: Althaea officinalis Ericaceae: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea Primulaceae: Primula veris 23. Familiile: Gentianaceae: Centaurium erythraea, Gentiana asclepiadea Apocynaceae: Vinca minor Rubiaceae: Rubia tinctorum Caprifoliaceae: Sambucus nigra Valerianaceae: Valeriana officinalis Solanaceae: Atropa bella-donna, Datura stramonium 24. Familiile: Boraginaceae: Symphytum officinale Scrophulariaceae: Digitalis purpurea, Verbascum phlomoides Plantaginaceae: Plantago lanceolata, Lamiaceae: Hyssopus officinalis, Lavandula angustifolia, Leonurus cardiaca, Mentha x piperita, Salvia officinalis, Thymus serpyllum

-

-

25. Familia: Asteraceae: Achillea millefolium, Artemisia absinthium, Calendula officinalis, Echinacea angustifolia, Matricaria recutita, Tussilago farfara, Xanthium spinosum 26. Clasa Monocotyledoneae, Familiile: Asparagaceae: Convallaria majalis Melanthyaceae: Veratrum album Colchicaceae: Colchicum autumnale Iridaceae: Iris germanica Orchidaceae: Orchis morio Poaceae: Elymus repens 27. Recunoaşterea plantelor medicinale din grădina botanică a Facultăţii de Farmacie - sectorul sistematic 28. Recunoaşterea plantelor medicinale din grădina botanică a Facultăţii de Farmacie - sectorul sistematic

Deplasări în grădina botanică pentru studiul florei spontane (introduse în cultură) şi identificarea acesteia prin metodologia clasică.

1.Bibliografia obligatorie 1. Eşianu S., Csedö C.: Curs de farmacognozie (litografia U.M.F. Tg-Mureş), vol.I-II, Tg-Mureş, 1999. 2. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice, Vol.II, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2008. 3. Săvulescu T. (ed.): Flora României, vol. 1-13, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1952-1976. 4. Stănescu U., Hănceanu M., Miron A., Aprotosoaie C.: Bazele farmaceutice, farmacologice şi clinice ale fitoterapiei, Ed. „Gr.T.Popa“, U.M.F. Iaşi, 2002. 5. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Sistematica-Cormobionta, vol. III, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca, 2005. 6. Tănase C., Mititiuc M.: Micologie, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2001. 7. Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M. & Webb D.A. (eds): Flora Europaea, vol. 1-5, Cambridge University Press, Cambridge, 1964-1980. 8. *** Farmacopeea Europeană, Ed. A 7-a (Ph.Eur.7), 2011. 9. *** Farmacopeea Română, Ediţia a X-a (FR X), Ed. Medicală, Bucureşti, 1993, (şi suplimente 2000, 2001, 2004, 2005, 2006). 2.Bibliografie facultativă 1. Făgăraş M.: Botanică sistematică I (Thallobionta et Bryobionta), Ed. Ovidius University Press, Constanţa, 2007. 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a teptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Capacitatea de a-şi organiza eficient activitatea profesională; - Botanica farmaceutică, prin problematica abordată, stă la baza tuturor domeniilor de cercetare fundamentală şi aplicată care vizează cunoaşterea, răspândirea şi utilizarea raţională a resurdelor vegetale medicinale de pe Terra; - Valorificarea optimă şi creativă a potenţialului vegetal în activităţile ştiinţifice, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare, implicarea în dezvoltarea instituţională; - Angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane –instituţii cu responsabilităţi similare şi participarea la propria dezvoltare profesională. 10.Evaluare Tip activitate



10.4 Curs

Răspunsurile la examen

Evaluare scrisă


Testarea periodică prin lucrări de control Testarea continuă pe parcursul semestrelor Răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

Teste grilă

5%


5% Evaluare orală (II)

15%

Testarea periodică prin lucrări de control 10.6 Standard minim de performanţă - Minim nota 5 la examenul scris - Minim nota 7 la examenul de lucrări practice - Minim nota 8 la celelalte modalităţi de apreciere - Prezenţa la curs: 80% - Prezenţa la lucrările practice: 100%

Teste grilă

5%

ANATOMIE 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul MI ŞTIINŢE MORFOLOGICE 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei : ANATOMIE 2.2 Titularul activităţilor de curs: prof. dr. Enciulescu Constantin, şef. lucr. dr. Pap Zsuzsanna 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): prof. dr. Enciulescu Constantin, şef. lucr. dr. Pap Zsuzsanna, şef. lucr. dr. Dénes Lóránd, asist. univ. dr. Şipoş Remus, asist. Dr. Tudor Adrian, drd. Hălmaciu Ioana 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de E 2.7 Regimul disciplinei OBL evaluare 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 2 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 28 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 74 3.9 Total ore pe semestru 130 3.10 Numărul de credite 4 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştiinţe elementare de biologie de nivel liceal 4.2 de competenţe Nu e cazul 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare, planşe, tablă, cretă cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / Sala de disecţie, muzeu de anatomie, preparate anatomice specifice lp laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

2 28 ore 30 28 14 2

Competenţe profesionale Competenţe transversale

-

Descrierea şi interpretarea noţiunilor de bază ale funcţionării organismului uman, integrarea acestora în concepte/ situaţii care se aplică organismului uman cu scopul de a dezvolta noi competenţe profesionale de îngrijiri generale şi specifice de sănătate.

-

Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi ce permit identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente,cu standard minim: realizarea de proiecte sub coordonare pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu şi disciplinei pe segmente;însuşirea unor echivalenţe între conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile de suprafaţă;construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal. Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi. 7.2 Obiectivele specifice - Se asigură prin însuşirea termenilor şi a denumirilor de anatomie, un limbaj medical necesar pentru intercomunicarea şi înţelegerea cunoştinţelor medicale necesare farmacistului respectiv însuşirea de către studenţi a bazelor anatomiei structurale şi funcţionale umane, pentru înţelegerea deplină a disciplinelor de specialitate biofarmacologie şi biopatologie, a interacţiunilor dintre medicamente şi organismul uman 8. Conţinuturi 8.1 Curs 2.

Introducere în studiul anatomiei

Metode de predare

Observaţii

Preadare orală, utilizând retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare, planşe, machete, schite pe tablă, etc

2. Dezvoltarea corpului uman 3. Aparatul locomotor: scheletul articulat 4. Aparatul locomotor: sistemul muscular 5. Aparatul respirator 6. Aparatul cardio-vascular: inima 7. Aparatul cardio-vascular: sistemul vascular 8. Aparatul digestiv: tubul digestiv 9. Aparatul digestiv: glande anexe 10. Aparatul urinar 11. Sistemul reproductiv 12. Sistemul nervos central: măduva spinării, trunchiul cerebral 13. Sistemul nervos central: cerebel, telencefal 14. Sistemul nervos autonom Bibliografie 1. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Z, Anatomia şi fiziologia omului vol.I, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5172/2000 2. Seres-Sturm M, Pávai Z , Branzaniuc K, sub redacţia Seres-Sturm L, Anatomia şi fiziologia omului vol.II, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5252/2002 3. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Zoltán, Az ember anatómiája és élettana I kötet, Marosvásárhely, Litografia UMF Tg.Mures, Comanda nr.5267/2002 4. Seres-Sturm M, Pávai Zoltán, Az ember anatómiája és élettana II Kötet Marosvásárhely, Litografia UMF Tg.Mures, Comanda nr.5295/2003 5. Mihai Duiu Scutaru, Anatomia funcţională pentru studenţii facultăţii de farmacie, Ed. Symposion. Iaşi 1995 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii

Sistemul locomotor: oase, articulaţii

Predare orală, discuţie interactivă, demonstraţii pe preparate anatomice şi/sau disecţie, demonstraţii în muzeu

Sistemul locomotor: sistemul muscular Aparatul respirator Aparatul cardio-vascular: inima Aparatul cardio-vascular: sistemul vascular Cavitate toracică: topografie Aparatul digestiv Cavitate abdominală: topografie Sistemul urogenital Retroperitoneu, bazin: topografie Sistemul nervos central: măduva spinării, trunchi cerebral Sistemul nervos central: diencefal, telencefal Sistemul nervos vegetativ Sistemele senzoriale Bibliografie 1. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Z, Anatomia şi fiziologia omului vol.I, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5172/2000 2. Seres-Sturm M, Pávai Z , Branzaniuc K, sub redacţia Seres-Sturm L, Anatomia şi fiziologia omului vol.II, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5252/2002 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs




In functie de specificul disciplinei

Ex oral


Ex practic

20%

Seminarii pe parcurs an

20%

10.6 Standard minim de performanţă: - pregătirea complexă a studenţilor din bazele anatomiei structurale şi funcţionale umane, ştiinţe biologice fundamentale, pentru înţelegerea deplină a disciplinelor de specialitate biofarmacologie şi biopatologie, a interacţiunilor dintre medicamente şi organismul uman.

MASURI DE PRIM AJUTOR 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea DE FARMACIE 1.3 Departamentul 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei –Masuri de prim ajutor 2.2 Titularul activităţilor de curs Sef lucrari Dr.Corina Ureche, Sef lucrari Dr.Máthé Lehel 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de Colocviu 2.7 Regimul disciplinei evaluare 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 1 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 14 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 9 3.9 Total ore pe semestru 23 3.10 Numărul de credite 1 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului


6. Competenţele specifice acumulate − Identificarea starii de dificultate de urgenta si stabilirea necesitatii primului ajutor − Identificarea principiilor de aplicare a masurilor de prim ajutor, manevrele si materialele necesare

OBL

ore 6 1 1 1


−

Recunoasterea situatiilor de urgenta,identificarea resurselor disponibile, conditiilor de acordare a primului ajutor, termenii de acordare si riscurile aferente

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al − Intelegerea necesitatii si specificului acordarii masurilor de prim ajutor in situatii de disciplinei urgenta 7.2 Obiectivele Specifice − Intelegerea si invatarea tehnicilor si manevrelor de acordare a masurilor de prim ajutor persoanelor aflate in dificultate 8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

1. Lantul supravietuirii 2. Suport vital de baza 3. Masuri de prim ajutor in caz de traumatisme- evaluare, traumatisme osteoarticulare şi de părţi moi,

prezentare orala si multimedia prezentare orala si multimedia prezentare orala si multimedia

4. Masuri de prim ajutor in caz de traumatisme-metode de hemostază şi imobilizarea traumatizatului

prezentare orala si multimedia

5.Masuri de prim ajutor in caz de electrocutare,inec prezentare orala si multimedia 6.Masuri de prim ajutor in caz de arsuri, insolatie,hipotermie prezentare orala si multimedia 7.Masuri de prim ajutor in caz de intepaturi de insecte, prezentare orala si multimedia muscaturi animale, otraviri Bibliografie 1.Ghid de masuri de prim ajutor, SMURD Tg.Mures, 2004 2.Protocolul de resuscitare cardiorespiratorie si cerebrala la adulti-Conform cu Directiva Consiliului European de Resuscitare, 2005 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii

Metode de predare

Observaţii

Bibliografie

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului − Fiecare absolvent al unei facultati din domeniul medico-farmaceutic trebuie sa recunoasca urgente legate de mediul inconjurator,traumatisme,intoxicatii acute, sa recunoasca stopul cardiorespirator si sa efectueze manevrele de resuscitare in sau in afara spitalului. 10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs


10.2 Metode de evaluare Test scris


10.5 Seminar / laborator/lp/stagii

10.6 Standard minim de performanţă Identifica situatiile de urgenta, cunoaste lantul supravietuirii,poate sa acorde ajutor in caz de stop cardiorespirator.

INTRODUCERE IN TERMINOLOGIE FARMACEUTICA 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF) 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN TERMINOLOGIA FARMACEUTICĂ 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. CIURBA ADRIANA, Conf. dr. SIPOS EMESE 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de Colocviu evaluare


3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 1 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 14 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 14 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Numărul de credite 1

OBL

ore 7 5 2 1

4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Număr minim de studenți - 15 cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului


6. Competenţele specifice acumulate − Cunoașterea terminologiei medicale și farmaceutice specifice activității dintr-o farmacie. Cunoașterea: noțiunii de medicament, formă farmaceutică, a căilor de administrare a medicamentelor, a operațiilor generale și specific utilizate la prepararea medicamentelor, a materialelor de condiționare primară și secundară a acestora.

Cunoașterea terminologiei

−

Activităţi în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrul unor discuții și activități. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al − Cunoașterea terminologiei medicale și farmaceutice specifice activității dintr-o farmacie. disciplinei Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la baza formulării, preparării, conservării, condiţionării şi controlului formelor farmaceutice. Studiul căilor de administrare a medicamentelor şi a factorilor care influenţează biodisponibilitatea. Formarea termenilor medicali și farmaceutici. 7.2 Obiectivele specifice − Disciplina are ca scop iniţierea primară a studenţilor cu profilul specific al activităţii în domeniul farmaceutic. Se expun noţiuni despre medicament, materii prime, operaţii generale şi specifice folosite la prepararea medicamentelor, forme farmaceutice, căi de administrare, factori care influenţează biodisponibilitatea substanţelor active, produse de condiţionare primară şi secundară a medicamentelor, produse tehnico-medicale, de igienă și cosmetice 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Generalităţi Evoluţia profesiei de farmacist. Scurt istoric al preparării medicamentelor. Farmacia şi atribuţiile ei. Organizarea spaţiului farmaciei, încăperi de lucru şi de depozitare. Modul de administrare al medicamentelor. Formarea termenilor medicali și farmaceutici. 2. Noţiuni generale despre medicamente. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală, vegetală, animală), sintetică (organică, anorganică) şi semisintetică. Substanţe active şi auxiliare. Medicamente şi forme medicamentoase. Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii. 3. Reţeta şi părţile ei. Prescurtări în receptură. Activitate terapeutică, toxicitate acută şi cronică, riscuri teratogene, riscuri mutagene, cancerigene. 4. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră. Farmacopeea europeană. Tratate de specialitate indigene şi străine. 5. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica farmaceutică şi industrială Uscarea, mărunţirea şi pulverizarea, cernerea şi amestecarea solidelor. Distilarea, dizolvarea. Sterilizarea. Extracţia principiilor active şi asigurarea calităţii soluţiilor. 6. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern. Soluţii apoase, alcoolice şi hidroalcoolice, uleioase, cu vehicul compus, siropuri, soluţii extractive apoase şi alcoolice. Forme farmaceutice administrate pe cale parenterală. Aerosoli. 7. Forme farmaceutice solide per orale. Forme farmaceutice destinate aplicării piele şi mucoase.

Metode de predare Prezentare orală + multimedia

Observaţii

8. Noţiuni elementare de biofarmacie Factori care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic, rolul substanţelor medicamentoase şi al formei farmaceutice). Conceptul L.A.D.M.E. Evaluarea biodisponibilităţii 9. Căile de administrare a medicamentelor Factori de formulare care influenţează biodisponibilitatea substanţei active administrată pe diverse căi. 10. Tehnologii curente şi noi în sistemele medicamentoase orale, oromucozale, transdermice, nazale, oftalmice, pulmonare şi vaginale. 11. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice. Ambalaje de hârtie, metal. Recipiente din sticlă şi material plastic. Sisteme de închidere a recipientelor. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare. 12. Crearea de medicamente Cercetarea şi dezvoltarea în obţinerea unui nou medicament. Realizarea în faza pilot, iar apoi producţia industrială a medicamentelor. 13. Asigurarea calităţii medicamentelor. Reguli de bună practică farmaceutică. 14. Eliberarea medicamentelor Modul de eliberare a medicamentelor. Reglementări privind circulaţia medicamentelor. Bibliografie obligatorie 1. Popovici I., ochiuz L., Lupuleasa D. – Terminologie medicală și farmaceutică, Ed. Polirom, Iași, 2007 Bibliografie facultativă 1. Leucuţa S.: Introducere în biofarmacie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975 2. Popovici I., Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutică, vol. 1, Ed. Polirom, Iaşi, 2011 3. Popovici I., Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutică, vol. 2, Ed. Polirom, Iaşi, 2009 4. Popovici I., Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutică, vol. 3, Ed. Polirom, Iaşi, 2010 5. ***Farmacopeea Română, ediţia a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului − Este necesar ca studentul să cunoască terminologia specifică farmaceutică pentru desfășurarea în bune condiții a practicii de specialitate (de vară) de la sfîrșitul anului I. 10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs




Cunoașterea noțiunilor predate

Evaluare scrisă prin test grilă

-

-


-

10.6 Standard minim de performanţă − Cunoașterea notiunilor despre farmacie, despre organizarea farmaciei, despre medicament și cunoașterea modul de eliberare a medicamentelor din farmacie.

INFORMATICA FARMACEUTICA SI BIOSTATISTICA 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea DE FARMACIE 1.3 Departamentul 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei INFORMATICĂ FARMACEUTICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ 2.2 Titularul activităţilor de curs: Prof.dr.MARIUS MĂRUŞTERI 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp: Prof.dr.MARIUS MĂRUŞTERI 2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de Examen II evaluare


3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 1,5 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5 42 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 5/sapt. 3.9 Total ore pe semestru 140 3.10 Numărul de credite 7 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

OBL

1,5 42 ore 1 1 1 1 1

-


-

-

-


-

-

Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi de a-şi însuşi termenii specifici domeniului Tehnologiei Informaţiei, respectiv glosarul de termeni esenţiali utilizat în informatica medicală Studentul va trebui să se demonstreze capacitatea de a înţelege şi folosi principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate în domeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în particular Trebuie să cunoască principalele ramuri si arii de interes din sfera informaticii medicale, precum şi principalele modalităţi de asistare de către calculator a practicii şi cercetării biomedicale Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a utiliza cele mai noi instrumente de documentare online, prin înţelegerea arhitecturii specifice a Internetului actual, respectiv a serviciilor Web, precum şi o cunoaştere corespunzătoare a diferitelor tipuri de instrumente de indexare şi căutare a informaţiei pe Internet. Să poată aplica cunoştinţele dobândite în practica curentă, în ceea ce priveşte toate etapele de documentare (online), organizarea şi regăsirea informaţiei în bazele de date medicale şi/sau programe de calcul tabelar, redactare/editare şi prezentare a unor lucrări ştiinţifice cu format impus în domeniul biomedical Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi de a-şi însuşi termenii specifici domeniului Biostatisticii, respectiv glosarul de termeni de specialitate utilizat în acest domeniu Cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilor necesari aplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumit test statistic, în funcţie de tipul de studiu/experiment Demonstrarea capacităţii de a înţelege şi aplica corect un protocol statististic specific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic familiarizarea cu tehnologiile specifice ale Societăţii Informaţionale, cu normele de etică şi conduită online, cu riscurile de securitate legate de gestionarea informaţiei în mediile digitale familiarizarea cu utilizarea platformelor de e-learning sincron şi asincron, respectiv cu soluţiile de testare online de tip “adaptative assesment server” utilizate de către majoritatea centrelor de testare a competenţelor digitale pe plan internaţional capacitatea de a detecta principalele surse de erori sistematice şi aleatorii ce pot interveni în cadrul unui studiu clinic/experiment ştiinţific capacitatea de a integra corect un protocol statistic în contextul unei lucrării ştiinţifice din domeniul biomedical înţelegerea rolului şi importanţei analizei statistice în contextul modern al “medicinei/farmaciei bazate pe dovezi –evidence based medicine”

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al − Progresele medicinei şI farmaciei moderne devin tot mai dependente de modalităţile disciplinei de asistare de către calculator a domeniului medical. Ca atare, obiectivul principal al disciplinei îl constituie familiarizarea studentilor din domeniul biomedical cu cerinţele şi abilităţile specifice Erei Digitale, cu vocabularul specific domeniului Tehnologiei Informaţiei, cu principalele tehnologii legate de asistarea de către calculator a practicii şi cercetării biomedicale. − În contextul actual al medicinei şi farmaciei bazate pe dovezi, Biostatistica a devenit unul din instrumentele esenţiale de lucru pentru practicianul sau cercetătorul din domeniul biomedical. Ca atare, obiectivul principal al acestei discipline îl constituie familiarizarea studenţilor din domeniul biomedical, cu glosarul de termeni de specialitate din domeniul statisticii matematice, în scopul însuşirii noţiunilor legate aplicarea corectă a unui protocol statistic, în funcţie de tipul de studiu clinic/experiment ştiinţific;

7.2 Obiectivele Specifice

−

− −

− −

−

−

demonstrarea capacitatăţii studenţilor de a înţelege şi folosi principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate în domeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în particular însuşirea principalelor aspecte legate de utilizarea serviciilor de indexare şi căutare online a informaţiei dobândirea unor abilităţi practice de utilizare a soluţiilor avansate de birotică pentru editarea unor documente cu format impus, gestionarea şi organizarea informaţiilor exportate din baze de date medicale în programe de calcul tabelar, pregătirea de prezentări electronice înţelegerea glosarului de termeni de specialitate utilizat în acest domeniul biostatisticii demonstrarea, în contextul medicinei bazate pe dovezi, a fundamentelor statistice ale homeostaziei umane, respectiv a necesităţii furnizării de instrumente statistice adecvate pentru orice studiu sau experiment biomedical cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilor necesari aplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumit test statistic, în funcţie de tipul de studiu/experiment Înţelegerea şi aplicarea corectă a unui protocol statististic specific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Sem I 10. Introducere. Informatica – generalitati. Informatica medicală. Obiectivele informaticii medicale. 11. Ramuri ale informaticii medicale Principalele ramuri ale informaticii medicale 12. Date, informaţii, cunoştinţe Date, informaţii, cunoştinţe. Noţiunea de informaţie. Date. Informaţii medicale. Reprezentarea datelor medicale. Reprezentarea informaţiilor. Cantitatea de informaţie. 13. Arhitectura unui calculator numeric. Structura hardware a unui calculator: Unitatea centrală; dispozitive periferice - dispozitive periferice de intrare; dispozitive periferice de ieşire; dispozitive periferice mixte. Evoluţia calculatoarelor electronice: Microcomputerele; Notebook; Palmtop/PDA (Personal Digital Assistant); Minicomputerele; Mainframe-urile; Supercomputerele 14. Arhitectura unui calculator numeric. Structura software a unui calculator numeric: Software de bază. Limbaje de programare. Sisteme de operare (MS Windows, Linux). Conceptul de fişier. Organizarea fişierelor. Software aplicativ. 15. Introducere în domeniul reţelelor de calculatoare. Generalităţi. Reţele LAN (Local Area Network) - conceptul de Intranet; WAN (World Area Network) - Internet 16. Internet - noţiuni introductive Istoricul şi evoluţia internetului. World Wide Web. Elemente introductive despre Internet: Adrese Internet - URL; World Wide Web (WWW); HTML – Pagini Web; Browsere WEB; News; Email 17. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet (I) Căutarea informaţiei pe internet - noţiuni introductive; tipuri de unelte şi servicii pentru căutarea informaţiei pe internet

Prezentare orala + multimedia

Observaţii

18. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet (II) Modalităţi de utilizare motoarelor de căutare (Google) şi a serviciilor de directoare (Yahoo Directories) pentru căutarea informaţiilor din domeniul biomedical. Servicii de documentare medicală automată (Medline) 19. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet (III) Evaluarea calităţii informaţiilor publicate pe Internet/World Wide Web. 20. Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical: Generalităţi. Software pentru procesare de text. Desktop Publishing (DTP). Editoare avansate de text. 21. Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical: Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc). Software pentru realizarea de prezentări electronice. Software pentru organizarea activitãţii. Suite de aplicaţii pentru birotică ( MS Office, Lotus Smart Suite, OpenOffice ). 22. Baze de date în domeniul biomedical. Baze de date moleculare. Virtual Screening Baze de date – generalităţi. Baze de date clasice şi relaţionale. Modele de reprezentare a datelor. Tabele si baze de date. Banci de date. Vizualizări (views), cereri (queries), rapoarte (reports). Baze de date moleculare. Tehnici de Virtual Screening. 23. Simulare şi modelare în domeniul biomedical. Simulare şi modelare în domeniul biomedical. Modelare iconică şi simbolică (matematică) în domeniul biomedical. Sem II 1.

2.

Noţiuni fundamentale de biostatistică. Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şi precizia. Organizarea datelor în vederea procesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă. I. INTRODUCERE Populaţia statistică şi probele statistice Variabilitate biologică Factori de eroare. Exactitatea şi precizia. ORGANIZAREA DATELOR. Date primare. Date indexate. Calcul tabelar. Tabele de contingenţă. II.DISTRIBUŢII DE FRECVENŢĂ Curba de distribuţie normală Distribuţii anormale (non-gaussiene) Statistică descriptivă. Consideraţii generale. Indicatori statistici A.indicatori ai tendinţei centrale B.indicatori ai dispersiei (împrăştierii) datelor în jurul valorii medii • Medii • Dispersia (varianţa). Abaterea standard • Eroarea standard • Eroarea procent • Coeficientul de variaţie • Grade de libertate • Limite fiduciale (interval de încredere)

Prezentare orala + multimedia

3.

Statistică inferenţială. Interpretarea statistică a rezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate. Teste de concordanţă (goodnessof-fit)/teste de normalitate Teste de valabilitate. • Noţiuni introductive • Testul Grubbs • Criteriul de eliminare a lui Chauvenet Teste de concordanţă (goodness-of-fit)/teste de normalitate • Noţiuni introductive • Testul de normalitate Kolmogorov-Smirnov 4. Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie. Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie: • Valoarea lui P. • Ipoteza nulă (H0). • Dependenţa/independenţa eşantioanelor studiate • Statistică parametrică/neparametrică • Teste de semnificaţie parametrice testul t Student ;I variantele sale. • Teste de semnificaţie neparametrice. Statistica ordinei. Testul Wilcoxon signed-rank. Testul Mann–Whitney 5. Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătrat şi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţie Yates, Fisher exact test). Rata de şansă/Odd-ratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR). 6. Corelaţii şi regresii. Corelaţii şi regresii. Noţiuni introductive. • Coeficientul de corelaţie • Coeficientul de determinare • Ecuaţia de regresie • Regresii liniare şi neliniare 7. Analiza de varianţă (ANOVA).Studii epidemiologice şi clinice Indicatori statistici utilizaţi în studiile epidemiologice şi clinice • Analiza ANOVA monofactoarială. Repeated measures ANOVA. Testul Kruskal-Wallis. Testul Friedman. • Rate şi proporţii • Indicatori ai frecvenţei bolii • Indicatori ai asocierii factori de risc (expunere)-boala Tipuri de studii epidemiologice . • Studii descriptive • Studii analitice A. Studii de tip Case-Control (Case-Control studies) B. Studii de tip Cohortă (Cohort studies) Selecţia unui anumit tip de studiu (study design) Asociere versus cauzalitat Criterii pentru stabilirea unei relaţii de tip cauză-efect

Bibliografie 1. Tigan S., Achimaş A., Drugan T.: Curs de Informatică şi Statistică Medicală, ed. SRIMA, Cluj-Napoca, 2001 2. Măruşteri M., Buraga S, Acostăchioaie D.: Primii paşi în Linux (carte + CD-ROM cu ROSLIMS Linux Live CD), Ed. Polirom Iaşi, 2006 3. van Bemmel J., Musen M.A., Musen Mark A.: Handbook of Medical Informatics, Springer Publishing House, 2002, online book la http://www.mieur.nl/mihandbook/r_3_3/handbook/home.htm 4. Coiera E. - Guide to Medical Informatics, the Internet and Telemedicine, Chapman & Hall, London, (1997). 5. Flanagan D. – Web Search Strategies - Online book, http://www.learnwebskills.com/search/main.html, 2004 6. Măruşteri M.: Documentare online, online book la adresa http://www.umftgm.ro/info/doconline_ROV2.pdf 7. Măruşteri M.: Noţiuni fundamentale de biostatistică:note de curs, University Press Tg.-Mureş, 2006 8. Drugan T., Bondor C., Bolboacă S., Călinici T., Colosi H., Gălătuş R., Istrate D., Văleanu M., Achimaş A., Tigan S.: Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2002 9. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrări practice, UMF Târgu Mureş, 2001 10. Marius Măruşteri, Vladimir Bacarea, Comparing groups for statistical differences: how to choose the right statistical test?, Biochemia Medica 2010;20(1):15–32, disponibil online la adresa http://www.biochemiamedica.com/content/comparing-groups-statistical-differences-how-choose-right-statistical-test 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii Sem I 1. Noţiuni fundamentale de utilizare a calculatorului. Sistemul de operare MS Windows: Concepte generale. Elementele de bază ale unei ferestre. Convenţiile de notaţie în sistemul de meniuri. Utilizarea tastaturii şi mouse-ului in sisteme de operare cu interfaţă utilizator grafică, cum este MS Windows. Utilitarele “Accesorii” în mediul Windows. Utilitarul Wordpad. Utilitarul Paint. Calculatorul. Modulul Control Panel. 2. Programe de tip File Manager. Arhivatoare. Programe de tip File Manager (Windows Explorer): Concepte generale. Fişiere. Directoare. Programe. Gestionarea ecranului. Accesul la directoare.Crearea unui nou director. Moduri de afişare al fişierelor. Selectarea unui fişier. Redenumirea fişierelor sau a directoarelor. Ştergerea fişierelor. Modificarea proprietăţilor unui fişier. Copierea fişierelor. Mutarea fişierelor. Selectarea mai multor fişiere . Arhivatoare: Concepte generale. Transportul informaţiei. Tipuri de arhivatoare. Modul de lansare în execuţie. Funcţii specifice arhivatoarelor. Operaţii specifice arhivatoarelor Arhivatorul Wizip/WinRAR: funcţii specifice/ operaţii specifice 3. Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical: Prezentare generală şi modalităţi de utilizare a unor suite de programe de birotică (MS Office, OpenOffice) Software pentru procesare avansată de text (MS Word, OO Writer) 4. Software pentru editare avansată de text. MS Word (I): Concepte generale; formatarea paginii de hârtie; fonturi; formatarea textului; formatarea paragrafelor. 5. Software pentru editare avansată de text. MS Word (II): Elemente caracteristice editorului MS Word: modalităţi de selectare a textului; operaţii cu blocuri; operaţii cu fişiere. 6. Software pentru editare avansată de text. MS Word (III): Tehnologia OLE (Object Linking and Embedding) – legarea şi inserarea de obiecte într-un fişier Word. Modalităţi de mixare a textului cu imagini.

Demonstratii practice, Metode de e-learning sincron

7. Software pentru editare avansată de text. MS Word (IV) – crearea şi editarea de tabele Crearea şi editarea de tabele 8. Software pentru editare avansată de text. MS Word (IV) – editarea de ecuaţii Crearea şi editarea de ecuaţii matematice în MS Word. 9. Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc). MS Excel (I) MS Excel - Concepte generale; formatarea paginii; foaia de calcul tabelar; conţinutul unei celule; formatarea celulelor 10. Programe de calcul tabelar. MS Excel (II): MS Excel: inserarea obiectelor; introducerea unei formule; copierea formulelor; folosirea adreselor relative şi absolute 11. Programe de calcul tabelar. MS Excel (III): Folosirea funcţiilor; cum se introduc funcţiile; butonul Autosum;funcţii mai des utilizate 12. Programe de calcul tabelar. MS Excel (IV): Lucrul cu diagrame; ce este o diagramă; elementele de bază ale unei diagrame; tipuri de diagrame; crearea unei diagrame; Formatarea diagramelor; inserarea de obiecte 13. Software pentru realizarea de prezentări electronice (MS Powerpoint, OO Impress). MS Powerpoint. MS Powerpoint - concepte generale; operaţii cu slide-uri; combinarea mai multor obiecte; crearea unui obiect nou; operaţii efectuate asupra obiectelor 14. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet Căutarea informaţiei pe internet - noţiuni introductive; tipuri de unelte şi servicii pentru căutarea informaţiei pe internet; Modalităţi de utilizare motoarelor de căutare (Google) şi a serviciilor de directoare (Yahoo Directories) pentru căutarea informaţiilor din domeniul biomedical. Servicii de documentare medicală automată (Medline) Sem II

1. Noţiuni fundamentale de biostatistică. Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şi precizia. Organizarea datelor în vederea procesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă. I. INTRODUCERE Populaţia statistică şi probele statistice Variabilitate biologică Factori de eroare. Exactitatea şi precizia. ORGANIZAREA DATELOR. Date primare. Date indexate. Calcul tabelar. Tabele de contingenţă. II.DISTRIBUŢII DE FRECVENŢĂ Curba de distribuţie normală Distribuţii anormale (non-gaussiene) 2. Statistică descriptivă. Consideraţii generale. Indicatori statistici A.indicatori ai tendinţei centrale B.indicatori ai dispersiei (împrăştierii) datelor în jurul valorii medii • Medii • Dispersia (varianţa). Abaterea standard • Eroarea standard • Eroarea procent • Coeficientul de variaţie • Grade de libertate • Limite fiduciale (interval de încredere)

Demonstratii practice, Metode de e-learning sincron

3. Statistică inferenţială. Interpretarea statistică a rezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate. Teste de concordanţă (goodness-of-fit)/teste de normalitate Teste de valabilitate. • Noţiuni introductive • Testul Grubbs • Criteriul de eliminare a lui Chauvenet Teste de concordanţă (goodness-of-fit)/teste de normalitate • Noţiuni introductive • Testul de normalitate Kolmogorov-Smirnov 4. Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie. Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie: • Valoarea lui P. • Ipoteza nulă (H0). • Dependenţa/independenţa eşantioanelor studiate • Statistică parametrică/neparametrică • Teste de semnificaţie parametrice testul t Student ;I variantele sale. • Teste de semnificaţie neparametrice. Statistica ordinei. Testul Wilcoxon signed-rank. Testul Mann–Whitney 5. Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătrat şi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţie Yates, Fisher exact test). Rata de şansă/Odd-ratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR). 6. Corelaţii şi regresii. Corelaţii şi regresii. Noţiuni introductive. • Coeficientul de corelaţie • Coeficientul de determinare • Ecuaţia de regresie • Regresii liniare şi neliniare 7. Analiza de varianţă (ANOVA).Studii epidemiologice şi clinice Indicatori statistici utilizaţi în studiile epidemiologice şi clinice • Analiza ANOVA monofactoarială. Repeated measures ANOVA. Testul Kruskal-Wallis. Testul Friedman. • Rate şi proporţii • Indicatori ai frecvenţei bolii • Indicatori ai asocierii factori de risc (expunere)-boala Tipuri de studii epidemiologice . • Studii descriptive • Studii analitice A. Studii de tip Case-Control (Case-Control studies) B. Studii de tip Cohortă (Cohort studies) Selecţia unui anumit tip de studiu (study design) Asociere versus cauzalitat Criterii pentru stabilirea unei relaţii de tip cauză-efect Bibliografie 1. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrări practice, UMF Târgu Mureş, 2001, disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/ 2. Marusteri M. [Notiuni fundamentale de biostatistica:note de curs]/Fundamentals in biostatistics:lecture notes. University Press Targu Mures, 2006. (in Romanian, with Powerpoint slides in English) 3. Motulsky HJ. GraphPad Prism - Statistics Guide. GraphPad Software Inc., San Diego California USA, 2007, disponibilă la: www.graphpad.com. 4. Motulsky HJ. The InStat Guide to Choosing and Interpreting Statistical Tests, GraphPad Software Inc., San Diego California USA, 2001, disponibilă la: www.graphpad.com.

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului

10.Evaluare Tip activitate



10.4 Curs


Test grilă pe calculator, folosind serverul de testare al disciplinei



Verificari pe parcursul semestrului a abilitatilor practice prin testarea capacitatii de a redacta un document electronic cu format impus. Examen practic la sfârsitul perioadei de pregătire


50%

10.6 Standard minim de performanţă • Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate din domeniul Tehnologiei Informaţiei, respectiv a termenilor specifici informaticii medicale • Capacitatea de a utiliza eficient uneltele şi serviciile de documentare online • Capacitatea de a utiliza eficient solutii avansate de birotică pentru redactarea/editarea unor documente electronice cu format impus • Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate în domeniul biostatisticii • Capacitatea de a alege şi aplica corect un anumit test statistic. • Capacitatea de a stabili corect coordonatele unui protocol statististic specific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic/experiment ştiinţific

FIZICA FARMACEUTICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de FARMACIE 1.3 Departamentul : M1 - STIINTE MORFOLOGICE 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei – FIZICA FARMACEUTICA 2.2 Titularul activităţilor de curs – SEF LUCR.DR. ALBERT ETELE – limba maghiară (LM) in norma de baza ASIST.UNIV.DR. MESAROS CORNELIA – limba română (LR) cu plata cu ora 2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice (lp) – SEF LUCR.DR. ALBERT ETELE, 6 grupe norma de baza, 2 grupe plata cu ora ASIST.UNIV.DR. MESAROS CORNELIA, 2 grupe plata cu ora, 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare 2.7 Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestrual activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 ore din care: 3.2 2 ore 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 ore din care: 3.5 28 ore 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 114 3.10 Numărul de credite 4 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

2 ore 28 ore ore 30 10 10 0 3 5

Competenţe profesionale Competenţe transversale

-

-

Analiza și controlul substanțelor, medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate; Definirea și descrierea conceptelor privind caracterele fizico-chimice, controlul calitativ și cantitativ, metodele de analiză ale medicamentelor și a altor produse pentru sănătate; Interpretarea și exprimarea cauzalității aspectelor de structură fizico-chimică și identificarea metodelor de analiză aplicabile medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate; Efectuarea controlului calitativ/cantitativ al medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate. Familiarizarea cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipă și distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate; Conștientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor și tehnicilor de învățare, pentru dezvoltarea personală și profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Insusirea acelor principii si metode fizice care sunt necesare pentru analiza şi prepararea disciplinei medicamentelor, precum şi determinarea unor proprietăţi fizice ale substanţelor chimice cu care lucrează farmacistul. 7.2 Obiectivele specifice - Studiul acelor noţiuni de fizică şi biofizică care sunt utilizate în cadrul unor discipline de specialitate care se predau în anii superiori sau care sunt utilizate în cercetarea farmaceutică; Asimilarea unor noțiuni necesare înțelegerii unor procese fiziologice și farmacologice din organismul uman; - Însușirea calităților necesare unei activități practice de măsurare, control și verificare în laboratorul de fizică. 8. Conţinuturi 8.1 Curs - semestrul I - LR 1. Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale. Cazul mărimilor nestatistice. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Cazul mărimilor statistice. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Statistica numărătoarelor de impulsuri. 2.Mișcarea rectilinie uniformă și uniform variată.Mișcarea circulară. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice 3. Fenomenul de elasticitate. Legea lui Hooke. Energia de deformare. Limita de elasticitate, plasticitatea şi limita de rupere. Elasticitatea muşchiului şi a vaselor de sânge. Vidul. Tehnica vidului. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. 4. Gravitaţia. Forţe gravitaţionale. Legea atracţiei universale. Teoria gravitaţiei. Efecte biofizice ale gravitaţiei. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pământ. Efectele gravitației asupra circulației sângelui. 5. Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Legea lui Antonoff. Substanţe tensioactive. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Fenomene capilare. Legea lui Laplace. Legea lui Jurin. Aplicaţii. 6. Fenomenul de difuziune. Gradientul de concentraţie. Legea lui Fick. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari. Osmoza. Legile presiunii osmotice. 7. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Legea lui Bernoulli. Aplicaţii. Curgerea lichidelor reale. 8. Fenomenul de vâscozitate. Debitul în cazul lichidelor vâscoase. Debitul în tuburi elastice. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă. Mişcarea unui corp solid într-un lichid. Aplicaţii.

Metode de predare Prezentare orala

Prezentare ppt.

Observaţii

9. Structura moleculei de apă. Proprietăţile fizice ale apei . Conţinutul în apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Rolurile apei în organism. Distribuția apei în organism. 10. Termometria. Căldura și temperatura. Scări termometrice. Măsurarea temperaturilor. Tipuri de termometre. Termostatarea. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. Mişcarea termică. Parametri termodinamici. Funcții de stare. 11. Organismul viu ca sistem termodinamic. Principiul I al termodinamicii. Consecințe ale principiului I și aplicabilitatea lui la organismul viu. Legea lui Hess. Coeficienți izocalorici. Rata metabolică. Metabolism bazal. 12. Principiul al II-lea al termodinamicii. Entropie şi probabilitate. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Procese criobiologice. 13. Transformări de stare. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Topirea şi solidificarea. Supratopirea. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Determinarea punctelor de topire. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice. 14. Sublimarea. Vaporizarea. Fierberea întârziată. Fierberea la presiunea redusă. Aplicaţii. Condensarea. Lichefierea gazelor. Distilarea. Liofilizarea. Aplicaţii. 8.1a Curs - semestrul I - LM 1. A gyógyszerészeti fizika és biofzika tárgya. Biológiai rendszerek fogalma és sajátosságai. Mérési adatok feldolgozása és értelmezése. Nem statisztikus adatok este. Mérőműszerek pontossága és érzékenysége. Statisztikus adatok esete. Mérési adatok grafikus ábrázolása, eloszlási függvény. Impulzusszámlálók statisztikája. 2. Mozgásformák. A kőrmozgás dinamikája. Centrifugális és centripetális erő. Centrifugálás folyamata és gyógyszerészeti alkalmazása 3.A rugalmasság jelensége. Hooke törvénye. Deformálási energia. A rugalmassági határ, plasztikusság (képlékenység), szakitási határ. Izmok és véredények rugalmassága. A légüres tér. Légritkitás. Alacsony nyomások előállitása és mérése. 4.Gravitáció. Gravitációs erő. Egyetemes tömegvonzás törvénye. A gravitáció elmélete. A gravitáció biofizikai hatásai. A gravitáció hatása a földi életre. A gravitáció hatása a vérkeringésre. A nehézségi gyorsulás és súlytalanság. 5.Felületi feszültség és felületek közötti feszültség. Antonoff törvénye. Tenzióaktiv anyagok. Orvosi és gyógyszerészeti alkalmazások. Hajszálcsövesség. Adhézió. Laplace törvénye. Jurin törvénye. Alkalmazások. 6.Diffúzió jelensége. Koncentráció gradiens. Fick törvénye. Diffuzió sebességének függése molekuláris kinetikai paraméterektől. Ozmózis, ozmózisnyomás. 7.Folyadékok áramlása. A vérkeringés biofizikája. Statikai és dinamikai nyomás. Bernoulli törvénye. Alkalmazások. Reális folyadékok áramlása. 8.Viszkozitás. Viszkózus folyadék hozama. Hozam rugalmas falú csövekben. Lamináris és turbulens áramlás. Szilárd test mozgása folyadékban. Alkalmazások. 9. Élő anyag és biológiai rendszerek viztartalma. Viz szerepe biológiai rendszerekben. A viz fizikai tulajdonságai. A viz állapota az élő szervezetben. A nehézviz okozta biológiai változások. A viz szerkezetének szerepe az érzéstelenités folyamatában. 10. Hőmérsékletmérés. A hő és hőmérséklet. Hőmérsékleti skálák. Hőmérséklet mérése. Hőmérők. Termosztát. A termodinamika és biológiai termodinamika tárgya. Hőmozgás.

Metode de predare Szóbeli előadás, ppt. vetítéssel, magyarázattal

Observaţii

11.Az élő szervezet mint termodinamikai rendszer. A termodinamika I főtétele. Az első főtétel küvetkezményei és alkalmazása az élő szervezetre. Termodinamikai állapotfüggvények. 12.A termodinamika II főtétele. Entrópia és valószinűség. A II főtétel valószinűségi értelmezése és alkalmazása az élő világra. Nernst elmélete (anyag viselkedése 0 K közelében.) biológiai termodinamika. A hőmérséklet hatása biológiai rendszerekre. Kriobiológiai folyamatok. 13. Halmazállapotok jellemzése. Folyadékkristályok. Clausius-Clapeyron összefüggés. Olvadás és fagyás. Túlhűtés. Az olvadáspont nyomástól való változása. Olvadáspont meghatározása. Oldott anyag hatása a fagyásra. Gyógyszerészeti kivonatok készitése. 14. Szublimáció. Párolgás. Túlhevitett folyadék. Forrás alacsony hőmérsékleten. Alkalmazások. Lecsapódás. Gázok cseppfolyósitása. Desztillálás. Liofilizálás. Alkalmazások. I.Bibliografie obligatorie: 1. Olariu Mihai: Fizică şi Biofizică farmaceutică, Ed.University Press,Tg.Mureş, 2004. 2. Ioan Nicolaescu: Fundamente de Biofizică, Ed.University Press, Tg.Mures, 1999. 3. Albert E.: Biofizikai ismeretek gyógyszerészhallgatóknak, Ed.University Press, Tg.Mures, 2008. (lb.magh) II.Bibliografie facultativă: 1.Vasilescu V.: Biofizică Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1977. 2. Cristea Gh., Ardelean I.: Elemente fundamentale de fizică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca 1985. 3. Vasilescu V., Nagy I.: Ultrasunetele în medicină şi biologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984 4. Vasilescu V.: Laserii şi aplicaţiile lor, Ed.ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1987. 5. Rontó Györgyi,Tarján I.: A biofizika alapjai, Semmelweis Kiadó, Budapest 1999. (lb.magh) 8.2 Lucrări practice – semestrul I Metode de predare Observaţii 1.

Organizarea lucrarilor de laborator. Instructaj privind protectia Prezentare orală muncii. Prezentarea instrumentarului și a aparaturii 2. Determinarea sensibilității balanței analitice. Metoda simplei Demonstrații practice cântăriri. 3. Balanța semiautomată. Metoda dublei cântăriri. 4. Determinarea densității lichidelor cu ajutorul picnometrului. 5. Determinarea densității solidelor cu ajutorul picnometrului. 6. Determinarea coeficientului de vâscozitate cu ajutorul vâscozimetrului Ostwald. 7. Determinare concentrațiilor unor soluții cu ajutorul fotometrului Pulfrich. 8. Determinarea concentrațiilor unor soluții cu ajutorul fotometrului Pulfrich. 9. Determinarea căldurii specifice a corpurilor solide prin metoda calorimetrică. 10. Măsurarea rezistențelor cu puntea de curent continuu. 11. Determinarea echivalentului electrochimic. Verificarea numărului lui Faraday. 12. Studiul lentilelor convergente. 13. Studiul tuburilor electronice. Determinarea parametrilor caracteristici unei triode. 14. Recuperări și recapitulări Bibliografie: 1. Albert Etele, Olariu Mihai: Lucrări practice de fizică farmaceutică, Ed.University Press, Tg.Mures, 2009 2. Ioan Nicolaescu, Mircea Moldovan, Julianna Szakacs, Cornelia Mesaroș: Biofizică și Fizică Medicală. Lucrări practice., Ed.University Press, Tg.Mures, 2008.

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Însușind conținutul disciplinei de fizică farmaceutică studentul acumulează cunoștințele de bază necesare înțelegerii cursurilor de specialitate care se predau în anii superiori, cum ar fi: chimie fizică, chimie analitică, tehnologie farmaceutică, analiza medicamentelor, etc. - Obiectivele cursului de fizică farmaceutică asigură o vedere generală asupra fenomenelor fizice care se petrec la nivelul organismelor vii, sau a modificărilor biologice la care este supus organismul viu sub influenta mediului înconjurător. 10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs




In functie de specificul disciplinei Teste de verificare

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Activitatea din timpul anului 10.6 Standard minim de performanţă -

Gravitația. Legea atracție gravitaționale. Efectele biofizice ale gravitație. Fenomene superficiale și de transport în lichide (tensiunea superficială, substanțe tensioactive, legea lui Laplace, legea lui Jurin, difuzia , osmoza, legea lui Bernoulli) Apa în sistemele biologice. Aplicabilitatea principiilor temodinamicii la organimul viu. Biomembrane. Fenomene de transport. Potențiale de membrane. Ultrasunete: proprietăți, efectul Doppler, efecte fizice și biologice, utilizarea în medicină. Optica geometrică. Aberații optice. Ochiul ca instrument optic. Defectele ochiului și corecția lor. Radiații nucleare: mărimi caracteristice, unități de măsură, interacțiunea radiațiilor cu substanța. Efectele biologice ale radiațiilor. Principii și norme de radioprotecție. Boala de iradiere.

FIZICA FARMACEUTICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de FARMACIE 1.3 Departamentul : M1 - STIINTE MORFOLOGICE 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei – FIZICA FARMACEUTICA 2.2 Titularul activităţilor de curs – SEF LUCR.DR. ALBERT ETELE – limba maghiară (LM) in norma de baza ASIST.UNIV.DR. MESAROS CORNELIA – limba română (LR) cu plata cu ora 2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice (lp) – SEF LUCR.DR. ALBERT ETELE, 6 grupe norma de baza, 2 grupe plata cu ora ASIST.UNIV.DR. MESAROS CORNELIA, 2 grupe plata cu ora, 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL evaluare 3.Timpul total estimat (ore pe semestrual activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 ore din care: 3.2 2 ore 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 ore din care: 3.5 28 ore 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 60 3.9 Total ore pe semestru 116 3.10 Numărul de credite 5 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

2 ore 28 ore ore 30 10 10 0 5 5

Competenţe Competenţe profesionale transversale

-

-

Analiza și controlul substanțelor, medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate; Definirea și descrierea conceptelor privind caracterele fizico-chimice, controlul calitativ și cantitativ, metodele de analiză ale medicamentelor și a altor produse pentru sănătate; Interpretarea și exprimarea cauzalității aspectelor de structură fizico-chimică și identificarea metodelor de analiză aplicabile medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate; Efectuarea controlului calitativ/cantitativ al medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate. Familiarizarea cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipă și distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate; Conștientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor și tehnicilor de învățare, pentru dezvoltarea personală și profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Insusirea acelor principii si metode fizice care sunt necesare pentru analiza şi prepararea disciplinei medicamentelor, precum şi determinarea unor proprietăţi fizice ale substanţelor chimice cu care lucrează farmacistul. 7.2 Obiectivele specifice - Studiul acelor noţiuni de fizică şi biofizică care sunt utilizate în cadrul unor discipline de specialitate care se predau în anii superiori sau care sunt utilizate în cercetarea farmaceutică; Asimilarea unor noțiuni necesare înțelegerii unor procese fiziologice și farmacologice din organismul uman; Însușirea calităților necesare unei activități practice de măsurare, control și verificare în laboratorul de fizică. 8. Conţinuturi 8.1 Curs - semestrul II - LR 1. Bioelectrogeneza. Modele de biomembrane. Potenţiale de membrană. Potențialul de repaus. Potențialul de acțiune celular. Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi. Aplicații. 2. Permeabilitatea membranei celulare. Fenomene de transport. Transportul pasiv prin membrane. Transportul activ. Pompa ionică Na-K. Efecte biologice ale curenților electrici și aplicațiile lor în medicină și farmacie. 3. Legea lui Coulomb. Câmpul electric. Forţe electrice şi forţe magnetice. Magnetismul. Câmpul electromagnetic şi propagarea lui. Proprietăţile magnetice ale materiei. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. 4. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Feromagnetismul. Câmpul magnetic terestru. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Efectele câmpului magnetic asupra materiei vii. Atomul în câmp magnetic. Energia magnetică a atomului. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Aplicaţii în medicină şi farmacie. 5. Natura ultrasunetelor. Producerea ultrasunetelor. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Generatori de ultrasunete. Propagarea ultrasunetelor. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor. 6. Efecte biologice. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete. Biofizica analizorului auditiv. 7. Legile fundamentale ale opticii geometrice. Relațiile fundamentale ale dioptrului sferic.Lentile. Aberații optice: aberația de sfericitate, aberația de astigmatism, aberația cromatică. Ochiul ca instrument optic. Defectele ochiului și corecția lor.

Metode de predare Prezentare ppt.

Observaţii

8. Elemente de optică ondulatorie. Interferența luminii. Difracția luminii. Absorbția luminii. Legea Lambert-Beer. Polarizarea luminii. Metode şi dispozitive de polarizare. 9. Radiația laser. Inversia de populație, emisie spontană și stimulată. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a luminii. Principiul de funcționare și părțile componente ale unui laser. Caracteristicile radiației laser. Aplicațiile laserilor în domeniu medical. 10. Radiațiile X: definiție, caracteristici, producere. Spectrul radiației X. Absorbția și difracția razelor X. Aplicațiile radiațiilor X în medicină. 11. Radiații nucleare. Forțe nucleare. Modele nucleare. Surse de radiații. Mărimi caracteristice. 12. Interacțiunea radiațiilor nucleare cu substanța (particule încărcate electric, radiații gamma, neutroni). Atenuarea radiațiilor nucleare (particule încărcate, fotoni, neutroni). 13. Acțiunea biologică a radiațiilor ionizante. Radiosensibilitatea celulară. Efecte somatice și genetice. Măsurarea efectelor biologice. Sisteme și unități de măsură. Norme de radioprotecție. Sisteme de atenuare și doze admise. 14. Izotopi radioactivi. Boala de iradiere. Efectele radiațiilor neionizante asupra sistemelor biologice. I.Bibliografie obligatorie: 1. Olariu Mihai: Fizică şi Biofizică farmaceutică, Ed.University Press,Tg.Mureş, 2004. 2. Ioan Nicolaescu: Fundamente de Biofizică, Ed.University Press, Tg.Mures, 1999. 3. Albert E.: Biofizikai ismeretek gyógyszerészhallgatóknak, Ed.University Press, Tg.Mures, 2008. (lb.magh) II.Bibliografie facultativă: 1.Vasilescu V.: Biofizică Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1977. 2. Cristea Gh., Ardelean I.: Elemente fundamentale de fizică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca 1985. 3. Vasilescu V., Nagy I.: Ultrasunetele în medicină şi biologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984 4. Vasilescu V.: Laserii şi aplicaţiile lor, Ed.ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1987. 5. Rontó Györgyi,Tarján I.: A biofizika alapjai, Semmelweis Kiadó, Budapest 1999. (lb.magh) 8.2 Lucrări practice – semestrul II Metode de predare Observaţii 1. Determinarea masei moleculare și a densității gazelor prin metoda Demonstrații practice difuziei. 2. Studiul variației vâscozității lichidelor în funcție de temperatură cu ajutorul vâscozimetrului Hoppler. 3. Determinarea variației de entalpie în procesul de dizolvare. 4. Determinarea tensiunii electromotoare a unui element galvanic. 5. Determinarea conductometrică a concentrației unui electrolit. 6. Studiul microscopului. Determinarea grosismentului microscopului. 7. Determinarea indicelui de refracție al unei lame transparente. 8. Trasarea caracteristicilor unei celule fotoelectrice. 9. Determinarea polarimetrică a concentrațiilor soluțiilor optic-active. 10. Trasarea unui spectru de absorbție și determinarea concentrațiilor cu spectrofotometrul SPEKOL. 11. Măsurarea indicilor de refracție și determinarea concentrațiilor cu refractometrul ABBE. 12. Determinarea activității unei surse de radiații gamma. 13. Recuperări și recapitulări. 14. Verificarea cunoștințelor. Bibliografie: 1. Albert Etele, Olariu Mihai: Lucrări practice de fizică farmaceutică, Ed.University Press, Tg.Mures, 2009 2. Ioan Nicolaescu, Mircea Moldovan, Julianna Szakacs, Cornelia Mesaroș: Biofizică și Fizică Medicală. Lucrări practice., Ed.University Press, Tg.Mures, 2008.

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Însușind conținutul disciplinei de fizică farmaceutică studentul acumulează cunoștințele de bază necesare înțelegerii cursurilor de specialitate care se predau în anii superiori, cum ar fi: chimie fizică, chimie analitică, tehnologie farmaceutică, analiza medicamentelor, etc. - Obiectivele cursului de fizică farmaceutică asigură o vedere generală asupra fenomenelor fizice care se petrec la nivelul organismelor vii, sau a modificărilor biologice la care este supus organismul viu sub influenta mediului înconjurător. 10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs




Examen oral


Teste de verificare 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

Examen practic

20%

Activitatea din timpul anului 10.6 Standard minim de performanţă -

Gravitația. Legea atracție gravitaționale. Efectele biofizice ale gravitație. Fenomene superficiale și de transport în lichide (tensiunea superficială, substanțe tensioactive, legea lui Laplace, legea lui Jurin, difuzia , osmoza, legea lui Bernoulli) Apa în sistemele biologice. Aplicabilitatea principiilor temodinamicii la organimul viu. Biomembrane. Fenomene de transport. Potențiale de membrane. Ultrasunete: proprietăți, efectul Doppler, efecte fizice și biologice, utilizarea în medicină. Optica geometrică. Aberații optice. Ochiul ca instrument optic. Defectele ochiului și corecția lor. Radiații nucleare: mărimi caracteristice, unități de măsură, interacțiunea radiațiilor cu substanța. Efectele biologice ale radiațiilor. Principii și norme de radioprotecție. Boala de iradiere.

CHIMIE ANALITICA SI ANALIZA INSTRUMENTALA 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF) 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICĂ ȘI ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ 2.2 Titularul activităţilor de curs: CONF.Dr. DONÁTH-NAGY GABRIELA; ȘEF LUCR. Dr. GÂZ FLOREA ȘERBAN ANDREI (plata cu ora); 2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice (lp): PREP. DRD. CÂRJE ANCA, PREP.DRD. KUN CSILLA, ASIST. DRD. BALINT ALINA (plata cu ora) 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs

2

3.3 Laborator (lp)

3

3.4 Total ore din planul de învăţământ

28

3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

42

70

din care: 3.5 curs

Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă și pe platformele electronice de specialitate Pregătire seminarii / laboratoare Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 90 3.9 Total ore pe semestru 160 3.10 Numărul de credite 5

ore 42 21 14 6 5 2

4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Prezența la 80% din cursurile teoretice. cursului 5.2. de desfăşurare a Prezența la toate lucrările practice, cunoașterea normelor de protecția muncii, de securitate în seminarului / laborator și a părții teoretice pentru lucrarea curentă la începutul fiecărui laborator. laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

-

Competenţe rofesionale

-

-

-


-

Se va pune accent pe cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale chimiei și mai precis chimiei analitice. Studiul noţiunilor teoretice fundamentale ale chimiei analitice să dea viitorului farmacist posibilitatea efectuării unui control calitativ al medicamentelor, suplimentelor alimentare și a altor produse pentru sănătate, precum și posibilitatea interpretării principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice în explicarea conceptelor de proiectare, formulare, realizare şi condiţionare ale acestora. Viitorul farmacist va trebui să știe să definească și să descrie conceptele privind caracterele fizico-chimice, controlul calitativ şi cantitativ, metodele de analiză ale medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate. Cunoștințele teoretice acumulate trebuie să conducă la o interpretare şi exprimare a cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi o identificare a metodelor de analiză aplicabile medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate. De asemenea viitorul farmacist va trebui să poată aborda studiul relaţiilor structură chimică-proprietăţi, realizarea şi condiționarea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate cu respectarea şi aplicarea normele de calitate impuse de Farmacopeea Română, Farmacopeea Europeană şi alte standarde internaţionale, precum și implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică de Laborator. Studiul noţiunilor teoretice fundamentale și mai ales aplicarea noțiunilor practice utilizate la lucrările practice ale chimiei analitice să dea viitorului farmacist posibilitatea utilizării unor principii şi metode de bază pentru proiectarea, formularea, realizarea şi condiţionarea, într-o aplicație practică, a medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate precum și realizarea unui proiect privind analiza şi controlul unei substanţe medicamentoase sau forme farmaceutice într-o aplicație practică. - Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să lucreze într-o echipă pluridisciplinară, să identifice obiectivele de realizat utilizând resursele disponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărți sau proceduri de lucru), cât și utilizarea resurselor de comunicare moderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât și într-o limbă de circulaţie internațională, estimând timpii de lucru necesari pentru respectarea termenelor de realizare, identificând eventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelor propuse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul - Însuşirea logică a problemelor fundamentale ale chimiei analitice, bazată pe înţelegerea unor general al raporturi cauzale, memorare şi deducţie. disciplinei - Însușirea teoretică și practică a metodelor de analiză calitativă și cantitativă, pe care studenții le vor folosi atât în studiul altor discipline, cât și în activitățiile viitoare. - Contribuie la formarea de farmaciști care vor putea lucra atât în diferite laboratoare (industriale, de cercetare, de controlul medicamentului, inspectorate sanitare), cât și farmacii unde vor putea să efectueze analize calitative și cantitative la masa de analiză. - Însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei analitice în strânsă concordanţă cu cele necesare materiilor de profil farmaceutic care abordează adeseori problemele şi noţiunile de chimie analitică (chimie farmaceutică, chimei anorganică, chimie organică, chimie sanitară, analiza medicamentului) 7.2 Obiectivele - Descrierea sistematică a noțiunilor și principiilor fundamentale întâlnite în metodele de analiză, specifice descrierea sistematică a tipurilor de echilibre și clasificarea logică a cationilor și anionilor pe grupe pe baza proprietăților acestora urmărind proprietăţile comune dar și specifice tratate selectiv după importanţa lor practică şi generalitatea lor. - Sublinierea importanţei unor elemente de chimie analitică la înțelgerea fenomenologiei pentru analiza medicamentului (echilibre de reacție, deplasarea echilibrelor, echilibre acido-bazice, echilibre de complexare, echilibre redox etc.). 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere. Importanța chimie analitie. Metodele analizei calitative. 2. Clasificarea ionilor în grupe analitice și studiul reacțiior chimice. 3. Echilibre chimice. 4. Apa ca solvent. Electroliți în soluții apoase.

Metode de predare Prezentare orala + multimedia (daca este cazul)

Observaţii

5. Reacții acido-bazice în soluții de electroliți. 6. Acizi și baze în soluții apoase. 7. Hidroliza sărurilor. 8. Soluții tampon în analiză. 9. Echilibre de solubilitate. 10. Reacții cu formare de compuși greu solubili. 11. Echilibre cu formare de combinații complexe. 12. Reacții cu formare de complexi. 13. Echilibre redox. 14. Potențiale redox. Bibliografie: 1. Luca C., Enea O. – Determinarea constantelor analitice, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1971; 2. Kekedy L. – Chimie analitică calitativă, Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1980; 3. Morait Gh., Roman L. – Chimie Analitică, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1983; 4. Pietrzyk D. J., Frank C. W. – Chimie analitică, Ed. Tehnică, București 1989; 5. Dușa S., Foriș I. - Chimie Analitică calitativă – bazele teoretice, Ed. Tipomur, Târgu Mureș 1998; 6. Dușa S. – Chimie Analitică calitativă, University Press, Târgu Mureș, 2003. 7. Barcza L., Buvári Á.: A minőségi kémiai analízis, Medicína Könyvkiadó, Budapest, 2009 8.2 Lucrări practice Metode de predare

Observaţii

1. Reguli și norme de protecția muncii în laboratorul de chimie Prezentare orală + prezentare analitică. Ustensile și aparatură de laborator. Clasificarea practică. cationilor în grupe analitice. 2. Reacțiile ionilor din grupa a V-a. Separarea și identificarea Demonstrații practice și efectuarea lor. experimentului. 3. Reacțiile ionilor din grupa a IV-a. Separarea și identificarea lor. 4. Reacțiile ionilor din grupa a III-a. Separarea și identificarea lor. 5. Reacțiile ionilor din grupa a II-a (cu H2S). Separarea și identificarea lor. 6. Reacțiile ionilor din grupa a I-a (cu HCl). Separarea și identificarea lor. 7. Reacțiile anionilor grupei I-a, a II-a și a III-a. 8. Reacțiile anionilor grupei IV-a, a V-a și a VI-a. 9. Tehnica de cântărire. Prepararea unor soluţii de diferite concentraţii procentuale, normale şi molare. Diluţii. 10. Analize generale de cationi pentru o probă necunoscută. Testarea cunoștințelor. 11. Analize generale de anioni pentru o probă necunoscută. 12. Analize generale de cationi și anioni pentru o probă necunoscută. 13. Analize de săruri. 14. Identificarea cationilor și anionilor studiați pentru un compus (sare) necunoscut. Bibliografie: 1. Morait G.,Roman L. – Chimie analitică, Ed. Didactică și pedagogică, București,1983. 2. Dușa S., Foris I. – Chimie analitică calitativă – Baze practice, Ed. Tipomur, Târgu Mureș, 1999. 3. Roman L., Săndulescu R. – Chimie analitică, Vol.I, Analiza chimică calitativă, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1999. 4. Dușa S. – Chimie analitică calitativă, University Press, Târgu Mureș, 2003. 5. Dușa S – Chimie analitică calitativă, University Press, Târgu Mureș, 2008. 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Angajatorii aștepată de la un viitor absolvent de farmacie să fie capabil să: aplice metodele de separare și purificare convenabile în funcție de natura, starea fizică a substanței medicamentoase; utilizeze abilitățile practice pentru efectuarea unor operații farmaceutice de bază folosite la prepararea diverselor forme farmaceutice magistrale şi oficinale; aibă abilitățile necesare pentru diferențierea diferiților cationi sau anioni pe baza unor reacții de recunoaștere oficinale; aibă abilități de comunicare și organizare, precum și capacitatea de asimilare de noi informații pe baza celor studiate anterior; fie capabil să determine concentrații procentuale, molare sau normale precum și sa poată să treacă dintr-o concentrație într-alta; știe să scrie ecuații de echilibru și să poată să deplaseze echilibrul într-o direcție sau alta; aibă cunoștințele necesare identificării unor medicamente pe baza unore reacții analitice calitative și a unor procese simple sau mai complexe de natură fizico-chimică și să le utilizeze pentru prepararea de substanțe medicamentoase marginale; 10.Evaluare Tip activitate


10.4 Curs

Se va evalua abilitatea studentului de întelegere a diferențelor între diferitele tipuri de echilibre, acesta fiind capabil să scrie ecuațiile care le caracterizează și să explice fenomenologia. Se va evalua și capacitatea studentului de corelare a cunoștințelor între diferitele tipuri de echilibre fiind astfel capabil să definească noțiuni de pH, pOH, pM (de exemplu pAg) și să le coreleze cu alte noțiuni, de ex. indicatorii aplicând aceeași fenomenologie.

10.5 Lucrări practice

Identificarea unor cationi și anioni ale unor săruri necunoscute prin reacții de analiză calitativă.

10.2 Metode de evaluare Evaluare scrisă.


Evaluare practică. Activități din timpul anului+verificări practice și teoretice.

15% 10%

10.6 Standard minim de performanţă: − Determinarea unor echilibre, identificarea tipului de echilibru, capacitatea studentului de a scrie ecuația care-l caracterizează și de a explica fenomenul care guvernează echilibrul.

FIZIOLOGIE 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES 1.2 Facultatea DE FARMACIE 1.3 Departamentul M2 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei - FIZIOLOGIE 2.2 Titularul activităţilor de curs – sef lucrari Dr. CALDARARU CARMEN DENISE, sef lucrari Dr. ORBAN-KIS KAROLY 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp-CALDARARU CARMEN DENISE, MACARIE MELANIA, ALBU SORIN, RATA SORIN 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL evaluare 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 2 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 4 din care: 3.5 2 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 8 3.9 Total ore pe semestru 112 3.10 Numărul de credite 4 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

2 2 ore 1 1 0,5 0.5 0,5 0.5

−


−


−

− − − − − −

Cursul isi propune sa permita studentilor intelegerea functiilor principalelor organe si sisteme si a modului in care acestea se integrează în organism, iar acesta in mediul exterior, să permită înţelegerea concenptelor fundamentale ale fiziologiei şi modul în care acestea se corelează cu practica clinică, să ofere baza înţelegerii principiilor fiziologice pentru o mai bună cunoastere ulterioară a noţiunilor de fiziopatologie şi farmacologie.Studenţii vor inţelege principiile care stau la baza unor metode de explorare functională si îşi vor putea demonstra capacitatea de a efectua experimente simple capabile sa verifice cunostintele dobindite teoretic şi să interpreteze corect rezultatele acestora, să coreleze notiunile de fiziologie cu aplicabilitatea in medicina clinica si farmacie. La sfârşitul cursului studentul va putea demonstra înţelegerea următoarelor aspecte ale fiziologiei organismului: 1.Modul de organizare al celulelor, în particular rolul membranei celulare în transportul substanţelor. Principiile de realizare al principalelor mecanisme de transport (activ, pasiv, etc) 2.Mecanismele implicate în generarea şi menţinerea impulsului nervos (potenţial de repaus, acţiune), propagarea impulsurilor, transmiterea sinaptică, organizarea sistemului nervos senzorial şi motor. Mecanismele şi bazele moleculare ale contracţiei musculare, neurofiziologia masticaţiei 3.Funcţionarea sistemului cardiovascular: fiziologia fenomenelor electrice şi mecanice, ciclu cardiac, hemodinamică, circulaţie 4.Fizologia sângelui: rolul hematiilor, rolul leucocitelor în apărare, rolul trombocitelor în hemostază 5.Fiziologia respiraţiei cu referire la mecanica ventilatorie, ventilaţie şi perfuzie, transportul gazelor respiratorii, controlul ventilaţiei 6.Rolul fiziologic al rinichiului în menţinerea homeostaziei hidro- electrolitice, filtrarea glomerulară, funcţia rinichiului de concentrare a urinii 7.Rolul fiziologic al aparatului digestiv: secreţia salivară şi controlul acesteia, digestia şi absorbţia principiilor alimentare de bază 8.Organizarea şi rolul sistemului endocrin: control hormonal, sinteza, acţiunea principalelor tipuri de hormoni, noţiunea de feedback, rolul hipofizei, tiroidei, suprarenalelor, pancreasului, paratiroidelor în menţinerea homeostaziei organismului Dezvoltarea capacităţii de analiză a mecanismelor implicate în menţinerea homeostaziei organismului, identificarea modului în care factori interni şi externi influenţează starea de sănătate a individului şi modul de răspuns al organismului la aceste influenţe, integrarea multidisciplinară a proceselor şi mecanismelor vieţii la toate nivelele de organizare Lucru individual şi în echipă în cadrul orelor de laborator clinic pentru verificarea cunostintelor dobindite teoretic şi pentru interpretarea rezultatele testelor funcţionale Folosirea calculatorului, a internetului pentru educaţie continuă Dezvoltarea capacităţii de a planifica şi de a lua decizii în efectuarea unor investigaţii biologice Capacitatea de a -participa ca şi membru activ în echipe interdisciplinare stabilite în vederea furnizării unei asistenţe medicale de vârf Cunoaşterea (din surse secundare, manuale, internet) principalelor dovezi care susţin înţelegerea mecanismelor fiziologice Comunicarea efectivă, oral şi în scris, a rezultatelor unor cercetări proprii la manifestări ştiinţifice studenţeşti

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al − Cunoaşterea mecanismelor de baza care stau la baza functionarii principalelor organe si disciplinei a interrelatiilor dintre acestea in cadrul organismului ca intreg, relaţia organismului uman cu mediul înconjurător

7.2 Obiectivele Specifice

− − − − − −

Cunoaşterea modului de funcţionare al organismului uman sănătos în ansamblu, al tuturor organelor şi sistemelor la nivel macroscopic, microscopic, molecular Identificarea şi capacitatea de a discuta probleme legate de modificarea funcţiei diferitelor organe în situaţii patologice Demonstrarea capacităţii de a utiliza principiile menţinerii homeostaziei în vederea analizei şi rezolvării unor probleme legate de diagnostic, tratament, prevenţie Cunoaşterea (din surse secundare, manuale, internet) principalelor dovezi care susţin înţelegerea mecanismelor fiziologice Posibilitatea de a colecta şi utiliza concret datele explorărilor funcţionale Capacitatea de a participa la discuţii despre subiecte relevante, de a proiecta şi de a conduce teme de cercetare, de a participa la seminarii şi conferinţe, de a consulta baze de date de specialitate cu deplina înţelegere a limbajului specific

8. Conţinuturi 8.1 Curs – semestrul I 1. Fiziologia membranei celulare. Membrana celulară: organizare morfofunctionala, mecanisme de transport membranar, potenţialul de repaus 2. Singele. Compartimente lichidiene ale organismului. Proprietăţile şi funcţiile sângelui. Volemia. Metode de determinare ale volumului sanguin. Hematocritul.Compoziţia plasmei sanguine. Substanţele anorganice şi organice din plasmă. Roluri fiziologice 3. Eritrocitele: eritropoieza, caracteristici morfo- funcţionale ale eritrocitelor, grupe sanguine. Hemoglobina: structură, sinteză, degradare, funcţii. 4. Leucocitele: clasificare, metabolism, rol fiziologic. Inflamaţia. Imunitatea celulară şi umorală.Mecanisme de aparare specifica si nespecifica 5. Trombocitele: formare, structură, caracteristici morfo- funcţionale. Hemostaza: factorii coagularii, dinamica procesului de coagulare, inhibitori ai coagularii. Fibrinoliza: mecanisme, reglare 6. Fiziologia aparatului respirator. Mecanica respiratorie, volumele pulmonare, lucrul mecanic ventilator. ntilaţia pulmonară. Difuziunea alveolo- capilară. Reglarea respiraţiei 7. Fiziologia aparatului cardiovascular: Fenomene electrice ale celulei miocardice si ale inimii ca intreg. Potentialul de repaus si de actiune a fibrelor miocardice cu raspuns rapid si lent. Excitabilitatea, automatismul, conductibilitatea miocardica. 8. Fiziologia aparatului cardiovascular: Organizarea aparatului contractil al fibrei miocardice. Mecanismul contractiei, cuplul electro-contractil. Ciclul cardiac. Circulatia arteriala, venoasa, capilara, Reglarea activitatii cardiovasculare 9. Fiziologia aparatului reno-urinar: Functia tubulara. Functia de concentrare. Rolul endocrin al rinichiului. Mictiunea 10. Fiziologia aparatului reno-urinar: Structura morfo-functionala a rinichiului. Mecanisme si forte care determina filtrarea glomerulara, reglarea filtrarii glomerulare 11. Fiziologia aparatului digestiv: Digestia bucala. Secretia salivara. Caracteristici morfo-functionale ale glandelor salivare, formarea salivei, reglare secretie salivara, compozitia salivei. Masticatia. Deglutitia. Digestia gastrica si intestinala. Digestia chimica in stomac: sucul gastric - formare, compozitie chimica, roluri. Motricitatea gastrica.

Metode de predare Prezentare orala + multimedia + desen pe tablă

Observaţii

12. Fiziologia aparatului digestiv: Sucul pancreatic – formare, compozitie, roluri. Motricitatea intestinala. Secretia biliara. Digestia chimica la nivelul intestinului gros si formarea materiilor fecale. Absorbtia intestinala. Absorbtia apei, electrolitilor, proteinelor, lipidelor, glucidelor. Metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor 13. Notiuni generale de fiziologie a sistemului endocrin. Sistemul endocrin: organizare, mecanisme de acţiune a hormonilor. Glanda hipofiză. Tiroida. Paratiroida. Medulosuprarenala. Corticosuprarenala. Pancreasul endocrin. 14. Fiziologia sistemului nervos. Organizarea funcţională a sistemului nervos. Neuronul. Transmiterea sinaptica. Maduva spinarii. Trunchiul cerebral. Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Analizatorul cutanat, olfactiv, gustativ I.Bibliografia obligatorie: 1. Fiziologia aparatului cardiovascular. Note de curs – Dobreanu Dan, University Press, 2007 2. Fiziologia sangelui si a respiratiei – Sabau Marius, University Press, 2006 3. Tratat de fiziologie a omului - Guyton Arthur C, Hall John E, W.B. Saunders Co, 2007 II.Bibliografie facultativă: 1. Rhoades R, Tanner G. Medical Physiology. N.Y.: Lippincot Williams & Wilkins; 2003. 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii 1. Noţiuni organizatorice si de protectie in laboratorul de fiziologie 2. Dozarea substanţelor ionice plasmatice: flamfotometria

Observaţii

Prezentare orala Prezentare orală + lucrare laborator

3. Explorarea echilibrului acido-bazic al organismului 4. Frotiul periferic. Formula leucocitară 5. Explorarea hemostazei. Numărarea trombocitelor. Timp sângerare, coagulare 6. Eplorarea functionala a aparatului cardiovascular: puls, tensiune arteriala 7. Explorarea funcţională a aparatului respirator (I) 8. Explorarea funcţională a aparatului respirator (II) 9. Determinarea grupelor sanguine. Dozarea hemoglobinei 10. Numărarea hematiilor 11. Numărarea leucocitelor şi eozinofilelor 12. Explorarea funcţională a aparatului digestiv: secreţia salivară, secreţia gastrică, pancreatică 13. Explorarea funcţională a aparatului reno- urinar 14. Verificare cunoştinţe practice (I) Bibliografie − Îndreptar de lucrări practice pentru studenţii Facultăţii de Medicină Generală, Szilágyi Tibor; Habor, Adriana, 2008, Litografia Targu Mures 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului

10.Evaluare Tip activitate



10.4 Curs


Examen oral



Laborator

Verificare practică I

10%

Verificare practică II

10%

10.6 Standard minim de performanţă Ce trebuie sa stie pentru a lua nota de trecere? folosirea şi pronunţarea corectă, definirea unor termeni medicali frecvent folosiţi (pe aparate şi sisteme) -efectuarea unei anamneze corecte cu extragerea principalelor elemente necesare formulării unui diagnostic corect -diferenţierea unor afecţiuni curente pe baza tabloului clinic -posibilitatea de a descrie principalele metode de diagnostic şi terapie (pe aparate şi sisteme

LIMBI MODERNE 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea DE FARMACIE 1.3 Departamentul M2 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp, DREDEŢIANU MIRELA, PAŞCAN AURORA, SERBAC PATRICIA 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I+II 2.6 Tipul de COLOCVIU 2.7 Regimul disciplinei evaluare 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 0 3.3 seminar / curs laborator (lp) /stagii 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 0 3.6 seminar / curs laborator (lp) /stagii Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 84 3.9 Total ore pe semestru 140 3.10 Numărul de credite 4 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de Cunoaşterea limbii străine la un nivel mediu. competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

OBL

2 56 ore 28 24 24 52 4 8


• -

Studentul va prezenta, la nivel avansat, următoarele abilităţi: citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şi detaliilor oricărui text (de nivel avansat)

-

înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă

-

vorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţie şi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţiei

-

scrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi a unui vocabular adecvat conţinutului de idei

-

cunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat de termeni din domeniul de specialitate


-

Utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori ai acelei limbi, în situaţii generale precum şi în domeniul medical, de asemenea pentru acoperirea necesităţilor de documentare, elaborare şi prezentare a unor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă lingvistică cerute în diverse situaţii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea limbii străine la nivel mediu 7.2 Obiectivele Specifice Dezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală, comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul din domeniul de specialitate. 8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Metode de predare

Observaţii

Bibliografie 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii 1. Verbul- timpul prezent; Studiul corpului uman, lecţie introductivă (text)

2. Verbul- timpul viitor (1); Studiul corpului uman, ţesuturi, organe, sisteme

conversaţia (descrierea unor imagini, discutarea unor cazuri, compararea unor itemi, brainstorming, etc.) rezolvarea de exerciţii, rezolvarea unor sarcini în grup, interpretarea de roluri (ex. medicpacient), rezolvarea unor sarcini pe baza unor mesaje scrise ori receptate pe cale auditivă (cu ajutorul mijloacelor tehnice corespunzătoare), elaborarea unor lucrări scrise, autoevaluarea.

3. Verbul- timpul viitor (2); Sistemul circulator (1) 4. Verbul- timpul trecut (1); Sistemul circulator (2) 5. Verbul- timpul trecut (1); Boli ale sistemului circulator 6. Verbul- timpul prezent şi trecut- comparaţie; Sistemul osos (1) 7. Verbul- prezentul perfect; Sistemul osos (2) 8.Verbul- timpul prezent perfect şi trecut- comparaţie; Boli ale sistemului osos 9. Verbul-exerciţii recapitulative; Sistemul muscular (1) 10. Verbul-exerciţii recapitulative; Sistemul muscular (2) 11.Verbul-exerciţii recapitulative; Boli ale sistemului muscular 12. Întrebări; Sistemul digestiv (1) 13. Întrebări disjunctive; Sistemul digestiv (2) 14. Test de verificare

Elaborarea unei lucrări scrise

15.Diateza (1); Boli ale sistemul digestiv 16..Diateza pasivă (2); Sistemul nervos (1) 17. Condiţionalul (1); Sistemul nervos (2) 18.Condiţionalul (2); Boli ale sistemul nervos 19.Subjonctivul; Sistemul endocrin (1) 20. Verbe modale/ auxiliare (1); Sistemul endocrin (2) 21. Verbe modale/ auxiliare (2); Boli ale sistemul endocrin 22.Probleme de topică; Sistemul respirator (1) 23. Vorbirea indirectă (1); Sistemul respirator (2) 24. Vorbirea indirectă (2); Boli ale sistemul respirator 25. Gerunziul; Sistemul reproducător (1) 26. Infinitivul; Sistemul reproducător (2) 27.Verbe cu prepoziţii; Boli ale sistemului reproducător 28. Test de verificare

conversaţia (descrierea unor imagini, discutarea unor cazuri, compararea unor itemi,etc.) rezolvarea de exerciţii

Bibliografie engleză 1. Vince, Michael, Sunderland, Peter: Advanced Language Practice, Macmillan, Oxford, 2006. 2. Vince, Michael , Advanced Language Practice, Macmillan, Oxford, 2002. 3. Foley, Michael, Hall, Diane, Advanced Learners Grammar, Longman, Edinburgh, 2003. 4. Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, Oxford, 2002. 5. Harmer, Jeremy, The Practice of English Language Teaching, Longman, Edinburgh, 2001. 6. Cambridge Certificate in Advanced English, Cambridge University Press, 2001. 7. Wilson, K., Taylor, J., Howard-Williams, Deidre, Prospects, Student’s Book Advanced, Macmillan, 2001. 8. Leviţchi, Leon, Gramatica limbii engleze, Teora, Bucureşti, 2000. 9. Dobrovici, V., Bostaca, Ioan, English in Medicine, Polirom, 1999. 10. Dănilă, Viorica, Engleza pentru medici, Coresi, Bucureşti, 1994. 11. Secrets of English in Pharmacy, Performantica, Iaşi, 2007. Bibliografie franceză 1. Dictionnaire Maxi Débutants, Larousse, Paris, Cedex 06, 1996. 2. Dictionnaire de synonymes et contraires, Paris, 1992. 3. Nouvea Larousse Médical, Librairie Larousse, 1994. 4. Bienvenue en France, Méthode d'apprentissage du français, les Editions Didier, 1991. 5. Espaces, Méthodes de français, Hachette, Paris, 1990. 6. Le Nouveau Sans Frontières, Méthodes de français, Clé International, Paris, 1990. 0 7. Presse-Papiers, Extraits de la presse française – Année VI – N 5 Février, 1996. 8. Science & Vie, avril, septembre, novembre 1997. 9. Gorunescu, Elena, Le verbe dans exercices, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997. 10. Jürgen Boelke, Eduardo Jiménez, Pierre Morel, Score, 200 tests pour contrôler et améliorer votre français; Presses Pocket 1989. Bibliografie germană 1. Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer, Leipzig 1980 2. Lăzărescu, I.: Curs practic de limba germană, Bucureşti 1992 3. Helbig, G. şi Buscha, J.: Kurze deutsche Grammatik für Ausländer 4. Haneş, Gheorghina: Ghid de conversaţie român-german, Bucureşti 1979 5. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Verb, Timişoara 2001 6. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Adjektiv, Timişoara 2001 7. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Präpositionen im Unterricht, Timişoara 1999 8. Netter, Frank Henry: Netter's Allgemeinmedizin , Thieme Verlag, November 2005 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului Competenţa lingvistică este o rubrică obligatorie în CV-ul oricărui aplicant pentru un loc de muncă şi, nu de puţine ori, un criteriu de departajare determinant, în favoarea celor care au un nivel bun şi foarte bun de cunoaştere a cât mai multor limbi străine. 10.Evaluare Tip activitate


10.4 Curs



Abilităţile de citire, vorbire, scriere, folosirea vocabularului specific



Test la final de semestru

50%

Abilităţile de citire, vorbire, scriere, receptare de mesaje audio, folosirea vocabularului specific

Verificări pe parcurs

50%

10.6 Standard minim de performanţă Să citească fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text sau mesaj audio, să răspundă la întrebări pe baza lor sau pe alte subiecte de interes general, folosind un vocabular de nivel mediu şi fără greşeli mari la nivelul organizării discursului şi al folosirii structurilor gramaticale necesare comunicării, să cunoască un număr satisfăcător de termeni specifici domeniului.

EDUCATIE FIZICA 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea DE FARMACIE 1.3 DepartamentulM2 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei – EDUCATIE FIZICA 2.2 Titularul activităţilor de curs –nu este cazul 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp- Burca Ioan, Ciulea Laura, cadru didactic asociat Bădău Adela VERIFICARE 2.7 Regimul 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I,II 2.6 Tipul de evaluare disciplinei

OBLIGATORIE

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână

2

3.4 Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

-

3.3 seminar / laborator (lp) /stagii 3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

Distribuţia fondului de timp Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutorial Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore de studiu individual 4 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Numărul de credite 2

2 56 4 1 3 -

4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Instrumente curriculare ( cărți de specialitate, note de curs, caiete și îndrumare de lucrări practice, ghiduri metodologice etc.) Sinteze și selecții bibliografice în specialitatea disiplinei (obligatorii și facultative) Fișa disciplinei Suporturi digitale, instrumente e-learning și multimedia Link-uri spre open sources în domeniu 4.2 de competenţe

- Pentru disciplinele practice vor avea ca precondiție specializarea respectivă a cadrului didactic si titlul de doctor. - cunoştinţe şi tehnici însuşite în perioada învăţământului preuniversitar pentru creşterea nivelului de dezvoltare fizică şi a capacităţii motrice proprii - practicarea competiţională şi necompetiţională in cadrul unor discipline sportive

5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Nu este cazul

5.2. de desfăşurare a lucrarilor practice

Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pista de atletism



6. Competenţele specifice acumulate Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatiei fizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi a dezvoltării fizice armonioase Formarea capacităţii de trasmitere, selectare, exersare si predare a unor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare (grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, utilitare si sportive Formarea capacităţii de exersare si predare a unor deprinderi motrice de bază, utilitare si sportive Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi întelegerea ideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special a esteticului corporal Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor si documentarea privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice si activitatilor motrice Lucru in echipa si organizarea unei activitati sporitve pe nivele de pregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei Respectare normelor de etica si deontologie profesionala Abilitati de comunicare scrisa, orala si motirca prin folosirea terminologie specific si a miscarilor. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general - Dezvoltarea calitatilor motrice si extinderea fondului de deprinderi motrice de baza si sportive al disciplinei prin cuprinderea tuturor studenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor preferate; 7.2 Obiectivele 1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice, psihice, precum şi a dezvoltării Specifice corporale armonioase; 2) dezvoltarea capacitatii motirce generale si imbunatatirea conditiei fizice 3) formarea deprinderilor sportive necesare in practicarea unor ramuri de sport; 4) formarea capacitatii de practicare independent a exercitiilor fizice 5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale 8. Conţinuturi 8.1 Curs: nu este cazul

Metode de predare

Observaţii

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii

Metode de predare

Observaţii

1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaşterea colectivului, prezentarea cerinţelor, repartizarea studenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile pe ramuri de sport 2.a) Atletism - repetarea elementelor de bază din şcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelor variante de paşi alergători b) Baschet - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de bază 3.a) Atletism - repetarea startului de jos şi din picioare, lansarea din start, alergarea pe parcurs b) Volei - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de bază 4.a) Atletism - testare iniţială 50 m a S p., săritura în lungime de pe loc b) Baschet - repetarea elementelor de mişcare în teren fără minge şi cu minge

- expunere - conversaţie - demonstraţie - repetiţie - demonstraţie - repetiţie - verificare iniţială - repetare

5.a) Atletism - dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă b) Volei - repetarea poziţiei fundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus 6.a) Atletism - dezvoltarea forţei în picioare şi a detentei (variante de sărituri) b) Baschet - repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasării mingii a opririlor 7.a) Atletism - rezistenţă generală (testare iniţială 1000 m B; 500 m F) b) Fotbal - joc liber pe teren redus, cu accent pe urmărirea deprinderilor tehnice 8.a) Verificare - testarea iniţială a forţei muşchilor peretelui abdominal şi spatelui b) Baschet - joc şcoală cu accent pe repetarea sistemului de apărare om la om 9.a) Volei - complex de pase (de sus şi de jos) în formaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent pe aşezarea jucătorilor în teren la efectuarea serviciului b)Baschet - perfecţionarea marcajului şi demarcajului în relaţia 1 la 1 10.a) Baschet - învăţarea contraatacului cu pasă direct la vârf b) Volei - repetarea de jos din faţă şi a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac 11.a) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor de tehnică însuşite anterior 12.a) Baschet - repetarea elementelor tehnice, dribling, oprire, pivot pasă - în diverse combinaţii; joc şcoală la un panou b) Volei - repetarea ridicării mingii pentru lovitura de atac, a preluării de jos cu două mâini c)VERIFICARE – atârnat menţinut cu coatele îndoite la 90 de grade (studente), tracţiuni în braţe (studenţi) 13.a) Baschet - repetarea aruncării la coş cu una sau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou; repetarea paselor din deplasare şi a driblingului b) Volei - repetarea loviturii de atac din faţă; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac în procedeele învăţate 14.a) Baschet - repetarea contraatacului cu intermediar şi a apărării împotriva contraatacului; joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b) Volei - repetarea scoaterii mingilor din plasă, individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cu accent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri 15.a) Baschet - învăţarea combinaţiei "Dă şi du-te"; repetarea depăşirii şi a pătrunderii; regulament, regula 3 şi 30'; joc şcoală b) Handbal - repetarea poziţiei fundamentale şi a mişcări în teren; pasa (de pe loc şi din deplasare), driblingul; repetarea atacului pe semicerc (circulaţia mingii, jocul pivotului şi a extremelor 16.a) Handbal - repetarea aruncării la perete de pe loc şi din alergare, a demarajului şi a pătrunderilor de pe extreme: joc şcoală pe tot terenul b) Volei - joc 6 x 6, cu urmărirea execuţiei elementelor învăţate

- repetare

- repetare

- verificare iniţială

- verificare iniţială - repetare

- repetare

- repetare

- repetare

- repetare

- repetare

- repetare

- explicaţie - demonstraţie

- repetare

- verificare

17. a) Handbal - repetarea apărării pe semicerc (om la om şi în - repetare zonă), intercepţia (recuperarea) mingii şi lansarea contraatacului; joc, şcoală pe tot terenul b) Atletism - exerciţii pentru readaptarea la efort în aer liber, dezvoltarea forţei explozive pentru aruncări şi sărituri 18.a) Atletism - dezvoltarea forţei în braţe şi a trunchiului prin -explicaţie aruncări diverse cu mingi medicinale - repetare b) Fotbal - învăţarea paselor la semiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pe piept şi pe coapsă 19.a) Atletism - alergarea cu joc de tempou - repetare b) Fotbal - repetarea conducerii mingii şi a deposedării adversarului de minge; joc şcoală pe teren redus 20.a) Atletism - perfecţionarea tehnicii în alergarea de viteză; - repetare dezvoltarea vitezei de alergare b) Baschet - marcajul normal şi agresiv în sistemul de apărare om la om 21.a) Atletism - repetarea alegării de ştafetă; repetarea elementelor - repetare de bază la aruncarea greutăţii şi suliţei b) Handbal - joc pe tot terenul, cu accent pe aşezarea în teren, jocul pe semicerc 22.a) Atletism - dezvoltarea vitezei de reacţie şi a capacităţii de -explicaţie accelerare -demostraţie b) Volei - joc 6 x 6 cu accent pe elementele învăţate - repetare 23.a) Atletism - testare - 50 m alergare de viteză cu plecare din - repetare - verificare picioare; testare - săritura în lungime de pe loc b) Jocuri sportive - după preferinţă (fotbal, baschet, volei, handbal) 24.a) Atletism - testare - 1000 m B; 500 m F alergarea de rezistenţă - repetare - verificare b) Jocuri sportive - idem, ca la secţia anterioară 25.a) Testare - forţa musculaturii abdominale, spatelui - repetare - verificare b) Jocuri sportive - idem, ca la lecţia anterioară 26.a) Testare - forţa musculaturii braţelor şi centurii scopulo- repetare - verificare humerale b) Fotbal - joc pe teren redus 27.a) Testare - studenţii care nu au participat la testările anterioare - repetare - verificare b) Alergări uşoare, plimbări în cadrul natural 28.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluzii asupra închiderii - aprecierea activităţii - recomandări pentu activităţii la această disciplină; Recomandări pentru activitatea de activitatea de viitor viitor Bibliografie − Mircea Popescu, 1995,- lucrare practico metodică - EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ÎN PREGĂTIREA STUDENȚILOR, Ed.Did.și Ped.,R.A. – BUCUREȘTI 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului − Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber − Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice − Interes constant pentru fenomenul sportiv − Valorificare teoriilor, metodologiilor si practicilor asimilate in rezolvarea unor situatii teoretic- practice educationale prin abordari interdisciplinare − Utilizarea unui limbaj de specialitate in comunicarea cu medii profesionale diferite, cu specialistii domeniului si din domenile conexe − Aplicarea teoriilor si practicilor asimilate in conceperea si elaborarea de proiecte educationale si de cercetare specifice educatie fizice si sportului si interdisciplinare

10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs 10.5Lucrări practice

10.1 Criterii de evaluare - nu este cazul

10.2 Metode de evaluare - nu este cazul

-Frecvenţa la lecţii -probe de control sem. I -probe de control sem. II

-totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre

-parcurgerea tuturor probelor de control în cele două semestre

10.3 Pondere din nota finală - nu este cazul 80%

20%

-întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţii scutiţi 10.6 Standard minim de performanţă Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi) Sustinerea unor probe de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitati motrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare) Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nu susţin probele de control)

CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA - SEMESTRUL I

Recommend Documents